Descrierea a șase trasee turistice din zona cetăților dacice din Munţii Șureanu

Informațiile de mai jos sunt extrase, cu mulțumiri pentru Salvamont Hunedoara, de la o pagină acum inexistentă pe internet. Am făcut asupra lor mai multe corecturi de limbă română și am inserat linkuri către articole cu multe imagini explicate care ajută la cunoașterea locurilor.

 Traseu 27: Ohaba Ponor – Cheile Șura Mare – Peștera Ponorici – Peștera Cioclovina – Luncani – Boșorod (harta zonei este la)

 

Marcaj: bandă roșie pe fond alb. Timp de mers: 7 – 8 ore. Accesibil tot timpul anului. Grad de dificultate: mic.  În timpul iernii este nevoie de echipament specific (bocanci, parazăpezi), în celelalte sezoane traseul necesită echipament de drumeţie de complexitate medie (bocanci, pelerină, recipient cu apă).

Pentru parcurgerea acestui traseu urmăm drumul principal spre satul Federi (putem opta să folosim mașina pentru primii doi kilometri). De la începutul traseului dupa 450 de metri, drumul urcă pe versantul drept și după încă 1100 de metri, într-o serpentină putem opta să părăsim traseul spre dreapta cca 100 de metri  pentru a admira canionul format de râul care străbate Peștera Șura Mare (vezi 11 articole despre Peștera Șura Mare și cheile ei la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/sureanu ) și priveliștea care se deschide spre Țara Hațegului. După ce revenim la traseu continuăm să urcăm pe drum încă 500 de metri, de aici traseul virează spre stânga printre casele satului Federi. Păstrăm acest drum vreme de 30 de minute până când ajungem la o răscruce, de unde se merge pe drumul principal spre stânga, urmând ca după 10 minute să ajungem la o intersecție de drumuri. Aici traseul virează spre dreapta urmând apoi drumul din dreapta. Din acest punct traseul urcă pe versant, urmând drumul, deasupra satului Federi. Traseul continuă pe culme, coborând după vreo 10 minute într-o poiană unde întâlnim o fântână. De la fântână drumul urca spre Dealul Robului pe drumul care se deschide spre stânga prin pădurea rară de mesteacăn, urmând ca la următoarea răscruce să alegem drumul din dreapta, pe lângă Dealul Robului poteca virând ușor spre dreapta prin pădure. Traseul continuă pe drum 500 de metri, părăsind drumul spre stânga (deoarece drumul coboară în lunca Ponoriciului). În această zonă traseul se suprapune peste terasamentul unei căi ferate forestiere cu ecartament îngust care urca din comuna Pui prin satul Fizești. După vreo 5 minute putem să părăsim traseul spre dreapta pentru a vizita Peștera Ponorici (găsiți 10 articole despre Peștera Ponorici Cioclovina cu Apă la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/sureanu ). Peștera se deschide la baza stâncilor aproape de locul unde intră apa în pământ. Fără un echipament adecvat peștera nu poate fi vizitată. Revenind la traseu, ajungem la o răscruce și alegem drumul din stânga, urmând ca după cca 200 de metri să alegem poteca care coboară ușor spre stânga (părăsind terasamentul căii ferate). Pe culmea din dreapta pe vremea dacilor se înălța un zid de apărare lung de 2,5 km, numit Troianul, ale cărui ruine putem să le vizităm continuând din punctul de răscruce pe terasamentul căii ferate, cca 300 de metri și apoi urcând până în culme. Traseul continuă pe potecă, prin zona dolinară, spre satul și Peștera Cioclovina coborând versantul abrupt prin pădure, ieșind în cele din urmă într-o poiană de unde traseul virează spre stânga urmând drumul. După 10 minute drumul coboară spre dreapta într-o poieniță în care se găsește amenajat un loc de popas. Din această zonă coboară șerpuit prin pădure poteca către Peștera Cioclovina cu Apă.

 

 

Traseu 28: Baru - Valea Streiului - Vârful Lola - Vârful Bulzu - Vârful Porumbelu Mare  (harta zonei este la https://sites.google.com/site/romanianatura72/home/carpatii-meridionali/sureanu/muntii-sureanu-marcajele-turistice-din-parcul-natural-gradistea-muncelului---cioclovina )

 

Marcaj: bandă roșie pe fond alb. Timp de mers: 7 – 8 ore. Traseu accesibil tot timpul anului. Grad mediu de dificultate, efort fizic susținut numai pe unele etape ale traseului, care necesită o condiție fizică și orientare bună. În timpul iernii este nevoie de echipament specific (bocanci, parazăpezi), în celelalte sezoane traseul necesită echipament de drumeţie de complexitate medie (bocanci, pelerină, recipient cu apă).

Traseul pornește din comuna Baru, la intersecția dintre Valea Streiului și DN 66 și continuă înspre amonte prin satul Petros. Trecem de satul Petros și păstrăm drumul 4,6 km până când traseul trece peste râul Strei (putem opta să folosim mașina pentru primii 4,6 kilometri). În continuare traseul urmează malul râului înspre amonte 350 metri apoi intră în pădure în zona unui izvor. Traseul urcă versantul șerpuind prin pădure și iese deasupra unui abrupt calcaros (loc de belvedere - Șaua Lola) continuând prin câteva poieni pe lângă două ponoare mici, păstrând drumul principal (în partea stângă vom zări un sălaș). Apoi traversează poiana și intră în pădure pentru 450 de metri, spre N-NV ieșind într-o poiană pe lângă un sălaș (aflat pe partea stângă a traseului), urcând 150 de metri printr-o pășune împădurită cu aluni, după care traseul ajuns într-o poieniță virează spre E-NE intrând în pădure pe un drum de căruțe. După 15 minute traseul trece pe marginea unui abrupt calcaros (loc de belvedere). In continuare el părăsește abruptul intrând într-o porțiune de pădure îngustă și apoi virează spre NV printr-o poieniță la capătul căreia virează spre N prin pădure 500 de metri după care trece pe marginea a două poieni (prima pe partea stângă, a doua pe partea dreaptă) ieșind în cele din urmă într-o poiană în care se găsește un mic sălaș pe partea dreaptă. Traseul coboară ușor prin poiană și apoi urcă versantul continuând spre NE printr-o pășune presărată cu aluni 18 minute până pe vârful Bulzu (1240 metri). Din vârful Bulzu traseul coboară spre V pe marginea unei poieni și apoi prin pădure până când întâlnește un gard, trecând mai apoi printr-o livadă și o pășune. De aici traseul urcă spre NV printr-o poiană la capătul căreia trece printr-o porțiune scurtă de pădure, ieșind într-o poiană apoi într-un drum care coboară spre N-NE printre gardurile sălașelor din zonă. Traseul urcă apoi spre vârful Paltinu părăsește drumul (care urcă dealul printr-o pășune imprejmuită) spre dreapta pe o potecă care trece prin pădure pe sub culmea Paltinu, ieșind într-o poiană unde reîntâlnește drumul de căruțe pe care îl continuă spre NE, trecând prin două poieni, păstrând culmea, după care intră în pădure și coboară în Lunca Ponorului pe lângă stânele Ponorului (pe partea dreaptă).

Traseul urmează spre amonte drumul care taie Pârâul Ponorului (care șerpuiește de-a lungul văii). După 1,9 km traseul urmează drumul spre stânga părăsind pârâul, urcă printr-un pâlc de pădure (de 150 de metri) și printr-o pășune în zona Porumbei, unde trece printre sălașele de pe culme și se intersectează cu traseul marcat cu bandă albastră.

 

 

Traseu 29: Costeşti - Valea Grădiştei - Dealul Grădiştei - cetatea Sarmizegetusa Regia - Muncel - Vf. Godeanu (vezi harta zonei la https://sites.google.com/site/romanianatura72/home/carpatii-meridionali/sureanu/muntii-sureanu-marcajele-turistice-din-parcul-natural-gradistea-muncelului---cioclovina)

 

Marcaj: cruce roșie pe fond alb. Timp de mers: 10 – 11 ore. Traseu accesibil tot timpul anului. Grad de dificultate: mediu, efort fizic susținut numai pe unele etape ale traseului, care necesită o condiție fizică și o orientare bună. În timpul iernii este nevoie de echipament specific (bocanci, parazăpezi), în celelalte sezoane traseul necesită echipament de drumeţie de complexitate medie (bocanci, pelerină, recipient cu apă).

Traseul începe din zona de agrement Costeşti şi urmează Valea Grădiştei, ce ne oferă privelişti de neuitat datorită reliefului şi vegetaţiei, pe o distanță de 8 km până în satul Grădiştea de Munte (aici, la Grădiștea de Munte, au fost descoperite peșterile dacilor, vezi 7 articole despre ele la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/sureanu). Ajunși în sat, lângă școală se trece un pod spre dreapta peste Valea Anineșului şi se înaintează în amonte pe Valea Grădiștei aproximativ 6 km până la poalele Dealului Grădiştei, situat în furca formată de Valea Godeanului cu Valea Albă. În acest punct vom întâlni o microhidrocentrală. De aici traseul va fi parcurs pe culmea Dl. Grădiștei – Tău – cetatea Sarmizegetusa Regia (desdcrierea cetății este la https://sites.google.com/site/romanianatura73/home/carpatii-meridionali-ghiduri-harti-marcaje-pesteri/sureanu/sarmizegetusa-regia-capitala-daciei-marcajele-locurile-pesterile-banii-de-aur-in-muntii-sureanu ), aproximativ 3 km, el conducând până în incinta cetăţii. Sus la altitudinea de 1200 m se află vestigiile centrului dacic de la Sarmizegetusa Regia. Din capătul nordic al sanctuarului mare patrulater, traseul urmărește o cărăruie prin pădure. Se urcă pe aceasta şi se menţine coama dealului (Muchia Cetății). După ce se trece de această porţiune urmează un urcuş accentuat prin pădure (Muchia Căprăreața) şi apoi se va traversa un drum forestier. Urcăm mai departe pe un drum de TAF menţinând culmea spre Piciorul Muncelului. La un moment dat mai multe drumuri cotesc spre dreapta, nu urmăm nici unul din aceste drumuri ci urcăm de-a dreptul prin păşune dealul din faţă. În acest punct traseul întâlnește o stână pe partea stângă şi mai multe cărări adâncite pe dreapta. Înaintăm pe aceste cărări ce se desfăşoară deasupra pădurii de conifere iar spre dreapta se va vedea Vf. Godeanu. De aici traseul face legătura cu traseul magistral, bandă albastră.

 

Traseu 30: Costeşti - Cetatea Blidaru - Leurdana - Târsa - Poiana Omului - Vf. Rudii - culmea Meleia - Vf. Tâmpu - Șaua Steaua Mare - Vf. Godeanu (harta zonei este la https://sites.google.com/site/romanianatura72/home/carpatii-meridionali/sureanu/muntii-sureanu-marcajele-turistice-din-parcul-natural-gradistea-muncelului---cioclovina )

 

Marcaj: bandă albastră pe fond alb. Timp de mers: 14 – 15 ore. Este un traseu ce se poate parcurge tot timpul anului, greu accesibil în sezonul de iarnă. Grad de dificultate: mediu. Nivel de echipare:   echipament de drumeţie, special pe timp de iarnă.

Traseul începe din zona de agrement Costeşti iar dacă până aici se poate accede cu aproape orice tip de autovehicul, în schimb la cetatea de la Blidaru accesul este posibil doar pe jos. Traseul urcă spre Cetatea Blidaru pe culmea dintre Valea Făieragului şi Valea Grădiştei, prin pădurea de mesteacăn şi fag, iar după aproximativ 45 de minute ajunge într-o poiană unde o variantă scurtă de 400 de metri ne duce în cetatea Blidaru spre stânga iar traseul principal continuă spre dreapta prin punctul numit La Vămi, unde se găsesc două turnuri dacice recent descoperite. Trecând de turnurile dacice lăsăm în urmă complexul de apărare a cetăţii şi continuăm drumul prin poienile de pe dealul Petrosul până la Leurdana (50 minute). De aici continuăm drumul pe culme spre satul Târsa care este răsfirat pe platforma Luncanilor. După ce străbatem satul ne îndreptăm spre Prihodiște - Poiana Omului, străbătând dealul Frasinului, unde cum urcăm, vom vedea o stână pe partea dreaptă. De aici traseul ne duce spre stânga către Porumbelul Mare (1158 m), aici îşi are obârşia pârâul Ponor, care curge spre SV şi se pierde în ponoarele de la Fundătura. După 30-40 minute ajungem la Vf. Rudii; pe parcursul drumului din Poiana Omului spre Vf. Rudii sunt mai multe sălaşe, locuinţe folosite pe timp de vară de către sătenii din satul Federi, care împreună cu stânile pot fi folosite ca refugii pe timp ploios sau viscol. Ne reluăm parcursul pe plai şi după alte câteva urcuşuri şi coborâşuri prin pădure intrăm în lunga poiană de la Meleia. Aici, chiar în mijlocul poienii, ne întâmpină o mulţime de movile ce adăpostesc rămăşiţele unor locuințe dacice (la Brândușița). Înaintăm de-a lungul poienii, după care urmează o nouă coborâre şi un nou urcuş prin codrii seculari de fag și molid către Poiana Tâmpu (1462 m). De pe Vf. Tâmpu (1493 m) avem în zilele senine o extraordinară deschidere vizuală asupra întregii văi a Orăştiei. Căutăm capătul estic al poienii şi după un urcuş printr-o rarişte străjuită de conifere ajungem pe culmea principală a muntelui, în dreptul stânei de la Steaua Mare (1700 m). De la Steaua Mare până pe Vf. Godeanu mai sunt 5 km. De aici urmăm plaiul, spre stânga, trecând prin Steaua Mică, înaintând spre dreapta de unde se va vedea Vf. Scârna. Menţinând traseul spre stânga (vest) se va ajunge la Vf. Godeanu. De aici traseul întâlnește traseul marcat cu cruce roşie.

 

 

Traseu 31:  Podul Gerosu – Dealul Muncelului – cetatea Feţele Albe – Valea Albă (harta zonei este la https://sites.google.com/site/romanianatura72/home/carpatii-meridionali/sureanu/muntii-sureanu-marcajele-turistice-din-parcul-natural-gradistea-muncelului---cioclovina )

 

Marcaj: triunghi albastru pe fond alb. Timp de mers: 3 – 3½ ore. Este un traseu ce se poate parcurge tot timpul anului, greu accesibil în sezonul de iarnă.  Grad de dificultate: mediu. Nivel de echipare:  echipament de drumeţie, special pe timp de iarnă.

Traseul pornește din Valea Grădiștei, de la intersecția Văii Gerosului cu valea Grădiștei (podul de la Gerosu), și continuă apoi spre stânga urcând aproximativ 30 de minute o serie de serpentine pe drumul de acces spre locuințele din Fețele Albe. Ajunși în apropierea caselor continuăm drumul pe Dealul Muncelului, trecând prin câteva pășuni și fânețe, de unde traseul intră în pădure iar după aproximativ 15 minute în cetatea Fețele Albe.  Din partea de jos a cetății pornește în aval o potecă care urmărește curba de nivel trecând printr-o pădure de molid și apoi printr-o pădure de fag unde se intersectează cu drumul județean 705 A. De aici traseul continuă, în amonte, pe drumul Valea Albă aproximativ 2,5 km, până la poarta de vest a cetății Sarmizegetusa Regia.

 

 

Traseu nr. 32:  Grădiștea de Munte - Prihodiște - Poiana Omului - cetatea Piatra Roşie - Valea Roșia - Cioclovina - Peştera Cioclovina (harta zonei este la https://sites.google.com/site/romanianatura72/home/carpatii-meridionali/sureanu/muntii-sureanu-marcajele-turistice-din-parcul-natural-gradistea-muncelului---cioclovina )

 

Marcaj: triunghi roșu pe fond alb. Timp de mers:  7–8 ore. Este un traseu ce se poate parcurge tot timpul anului, greu accesibil în sezonul de iarnă. Grad de dificultate:  mediu. Nivel de echipare:  echipament de drumeţie, special pe timp de iarnă.

Ajunşi în localitatea Grădiștea de Munte, în imediata apropiere de colonie (??), pe partea dreaptă este un pod peste Valea Grădiștei. Traversăm podul și intrăm pe Valea Mică. Duă 250 m parcurși pe vale, traseul o ia în partea dreaptă, traversează Vl. Mică, urcă timp de 45 de minute pe Muchia Prihodiștii urmărind curba de nivel prin pădurea de fag până la școala din Prihodiște unde se intersectează cu traseul magistral bandă albastră. De aici traseul continuă în paralel cu traseul bandă albastră, în amonte pe Dealul Frasinului timp de 40 de minute până la stâna din Poiana Omului, unde  traseele se despart și traseul nostru o ia în dreapta, spre Piatra Roșie. De la cetate traseul coboară spre stânga (cum se vine dinspre Poiana Omului) în Valea Roşia, unde coteşte în susul văii aproximativ 5 minute după care urcă spre dreapta până în culme. Din culme traseul continuă prin satul Cioclovina până la Peștera Cioclovina.