Cetatea Bologa, la poalele Munților Vlădeasa, în comuna Poieni

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

Se află lângă satul cu acelaşi nume (vezi localizare și la), în comuna Poieni din judeţul Cluj. Este atestată documentar încă din 1304. Este situată în Masivul Vlădeasa. În zona satului Bologa s-a aflat şi un castru roman. Cetatea a fost şi în proprietatea voievodului Mircea cel Bătrân şi a fost un important punct strategic pe drumul spre Oradea. Accesul spre cetate este facil, fie pe cale ferată fie pe drumul E60, dacă ne deplasăm 12 km de la Huedin înspre Oradea (foto 1). Exact din dreptul indicatorului din imaginea 1 se desprinde pe partea stângă, dacă venim dinspre Huedin, drumul 103H care ne conduce în sat (foto 2). Pe acest drum se poate ajunge la multe obiective din Munţii Apuseni, cum ar fi Cascada Valul Miresei sau zona Padiş.

1

2

3

Chiar înainte de a intra în sat traversăm calea ferată apoi podul rutier peste Crişul Repede pe care l-am fotografiat spre aval (foto 3) şi la nici 200 m traversăm alt pod peste Râul Săcuieu/ Hențu de-a lungul căruia este satul Bologa (foto 4). Confluenţa acestui râu cu Crişul Repede este foarte aproape. Prin sat observăm dealurile cu pante foarte mari, chiar în apropierea caselor (foto 5).

4

5

6

După 2 km de la drumul E60 ajungem în vecinătatea unui cimitir vechi, aflat pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers, unde se află un indicator spre cetate (foto 6). Urcăm pe un drumeag aproape 300 m şi deodată ne apar, pe stânga, ruinele cetăţii Bologa (foto 7).

7

8

Ne impresionează încă de la început turnul de la intrare (foto 8), cu pietre frumos aşezate la bază. Înainte de a trece de turn am privit spre sud, drumeagul şi poteca pe care am ajuns aici (foto 9). Pătrundem în interiorul cetăţii (foto 10, 11). Ea a rezistat multor încercări de demolare şi distrugere dar până la urmă a fost distrusă prin explozie de către lobonţi, soldații habsburgi. Vom intra mai întâi în interiorul turnului rămas în picioare (foto 12). Găsim câteva trepte prin interiorul peretelui gros din piatră (foto 13) pe care le putem urca câţiva metri.

9

10

11

12

13

Din locul unde aceste trepte se sfârşesc privim partea superioară a turnului (foto 14). Observăm locurile unde erau drugii din lemn care alcătuiau podeaua (foto 15). Coborâm treptele şi dăm un tur ruinelor. Se mai observă două turnuri, unul spre est (foto 16), altul spre vest (foto 17, 18).

14

15

16

17

18

Printr-una din ferestrele turnului vestic privim zidurile exterioare (foto 19). Ne deplasăm pe partea superioară a zidurilor (foto 20) de unde privim spre Valea Crişului Repede (foto 21).

19

20

21

Apoi ne întoarcem spre turnul estic (foto 22) cel din stânga din imaginea 23; zidurile sale sunt foarte groase (foto 24) şi se mai văd urme de tencuială. Apoi coborâm spre sat.

22

23