Chilia rupestră Pemnița Monului, aproape de satul Jac, în Munții Meseș

44

articolul continuă de la

Odată ajunşi la drumul din sat ne abatem spre stânga faţă de sensul de coborâre de la Piatra Vulpii (foto 44). În mai puţin de 100 m trecem pe lângă o interesantă formaţiune geologică aflată pe partea stângă a drumului (foto 45). Sunt câteva stânci grezoase care au forme ce atrag atenţia (foto 46).

45

46

Imediat după aceste stânci, dar pe partea cealaltă a drumului, se află un drum scurt, înfundat, care traversează Pârâul Pomătului şi se opreşte la nişte case. Pe acolo vom urca pe culmea altui deal, de unde vom continua traseul. Vom lua ca reper turla bisericii din lemn construită în 1756 (foto 47) şi ne vom îndrepta spre Dealul Dos. Cerem permisiunea localnicilor de a le traversa grădina şi de a urca spre culmea dealului.

47

La un mic popas fotografiem, spre nord, dealul de pe care am coborât (foto 48). Ajungem în câteva minute pe culmea noului deal de unde ne abatem spre dreapta faţă de sensul de urcuş, pe un drumeag. Trecem pe lângă câteva gospodării unde oamenii sunt extrem de binevoitori şi ne pot da multe indicaţii. Zărim spre valea din dreapta noastră formaţiunea din imaginile 45 şi 46 (foto 49).

48

49

50

51

Depăşim ultimele case, urmând mai departe acelaşi drumeag de culme. Vom ajunge în vecinătatea locului din imaginea 50, acolo unde drumeagul se abate spre stânga faţă de sensul de mers, către Viile Jacului. Noi vom urca spre vârful marcat cu săgeată roşie, pisc pe care l-am zărit şi la începutul traseului, în imaginea 4, vârf lângă care este chilia rupestră numită Pemniţa Monului.

Intrăm în pădurea de pe vârful marcat cu săgeata roşie din imaginea 50 (foto 51) şi la aproximativ 200 m de la intrare ajungem în locul din imaginea 52. Acolo coborâm câţiva metri, spre dreapta faţă de sensul de mers până aici, pe o potecă puţin vizibilă. Vom găsi chiar sub drumeagul de creastă o intrare săpată în gresii (foto 53). Este Pemniţa Monului. Datează din secolul al VIII-lea sau al IX-lea. Cuvântul pemniţă se pare că derivă din pivniţă deoarece se mai spune că în acea grotă se afla o pivniţă pentru vinuri.

52

53

54

La intrare observăm în interior locul unde erau drugi din lemn de care era prinsă o uşă (foto 54). Imediat cum intrăm ajungem într-o încăpere lată de 1,90 m, lungă de 5,65 m şi înaltă de 1,75 m (foto 55). În capătul opus intrării au fost săpate câteva nişe, una aducând cu un pat, pentru diferite trebuinţe (foto 56).

55

56

Pe pereţii laterali sunt diferite nişe (foto 57) şi o fereastră mică (foto 58) care face legătură cu o a doua camera, în care intrăm pe sub o mică arcadă (foto 59).

57

58

59

60

A doua cameră este lungă de 3,6 m, înaltă de 1,71 m şi are lăţime variabilă de la 1,43 m până la 1,62 m. Iată cum arată a doua cameră (foto 60). Ieşim la lumină pentru a continua traseul.