România, cele mai lungi cavități/ peșteri în conglomerat
2019 Avenul de sub Colții Grindului Munții Piatra Craiului 1200 metri CS Hades Ploiești, hartă 202 (-200/ +2) m Speosport 1987; hartă -200 m, Hades Ploiești, în Cercetări speologice, buletin Hades Ploiești, 1988; -414 m, Speoclub Casteret Colibași, hartă la Speosport 1992; hartă în Ecocarst, 1, 2000; hartă -561,5 m, SC Norbert Casteret Colibași, SC Avenul Brașov în Travaux XXXVII-XXXVIII, 1998-1999, pagina 279
1988 Peștera Toșorog (Jgheabul cu gaură) Munții Suhard 423 metri CS Montana Onești; hartă în Buletin CS Montana Onești, 3, 1988
1985 Avenul de sub Babele Munții Bucegi 388 Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998, pagina 65; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 34, hartă în anul 1984, cu 340 metri de galerii, devine cea mai lungă cavitate în conglomerat din România; în 1985, cu 388 metri dezvoltare totală, este și record de ramificare (5,5) pentru peșterile formate în conglomerat
1986 Peștera 1 din Bucșoiu (Peștera de pe Valea Pietrelor) Munții Bucegi 373 Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; revista Munții Carpați, 14, 1999, pagina 22, hartă; revista Invitație în Carpați, nr. 65, anul 2006 este peștera cu galerii active situată la cea mai mare altitudine din România (2408 metri); cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine; cea mai rece peșteră fără gheață din țară (- 0 grade Celsius în iulie)
1990 Ponorul din Valea Seacă a Pietrelor Munții Piatra Craiului 230 CS Silex Brașov; Speotelex, 7, 1992
1977 Avenul din Grind Munții Piatra Craiului 220 Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 5, 1977-1978; revista Cumidava, 1968, Brașov, pagina 395; revista Drumeție în România, nr. 1, 2004, pagina 31 a fost (1977) cea mai adâncă și lungă rețea în conglomerat din țară; la sfârșitul anului 1980 cavitatea era situată în statistica mondială (și europeană) pe locul 8
1982 Peștera de pe Piciorul Babelor Munții Bucegi 91 Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998, pagina 65; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 31, hartă
Avenul din Vlădușca Munții Piatra Craiului 83 Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981
1978 Avenul de lângă drum Munții Leaota 45 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988
1977 Peștera în conglomerat din Muntele Raciu Munții Leaota 36 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988
1973 Avenul din Clinul Vânturișului Munții Bucegi 31 CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 3, 1974; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 4, hartă la data descoperirii era cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine din țară (1800 m)
Peștera 3 de la Codreni Munții Metaliferi 27 Pseudocarst, broșură editată de Clubul Proteus Hunedoara, hartă
1979 Peștera diaclază de la Cerbul Munții Leaota 24 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988
1978 Peștera aven din Cheile Pârâului Alb Munții Ciucaș 22 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988
1979 Peștera mică de la Cerbul Munții Leaota 22 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988
Peștera 1 de la Codreni Munții Metaliferi 21,5 Pseudocarst, broșură editată de Clubul Proteus Hunedoara, hartă
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)