România, cele mai lungi cavități/ peșteri în conglomerat

anul măsurătorii   numele cavităţii masivul dezvoltare sursa informaţiei, note

1988   Peștera Toșorog (Jgheabul cu gaură)    Munții Suhard    423     CS Montana Onești; hartă în Buletin CS Montana Onești, 3, 1988

1985   Avenul de sub Babele                           Munții Bucegi    388     Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998, pagina 65; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 34, hartă           în anul 1984, cu 340 metri de galerii, devine cea mai lungă cavitate în conglomerat din România; în 1985, cu 388 metri dezvoltare totală, este și record de ramificare (5,5) pentru peșterile formate în conglomerat

1986   Peștera 1 din Bucșoiu (Peștera de pe Valea Pietrelor)   Munții Bucegi   373   Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; revista Munții Carpați, 14, 1999, pagina 22, hartă; revista Invitație în Carpați, nr. 65, anul 2006    este peștera cu galerii active situată la cea mai mare altitudine din România (2408 metri); cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine; cea mai rece peșteră fără gheață din țară (- 0 grade Celsius în iulie)

1990   Ponorul din Valea Seacă a Pietrelor   Munții Piatra Craiului   230   CS Silex Brașov; Speotelex, 7, 1992 

1977   Avenul din Grind              Munții Piatra Craiului   220   Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 5, 1977-1978; revista Cumidava, 1968, Brașov, pagina 395; revista Drumeție în România, nr. 1, 2004, pagina 31       a fost (1977) cea mai adâncă și lungă rețea în conglomerat din țară; la sfârșitul anului 1980 cavitatea era situată în statistica mondială (și europeană) pe locul 8

1982   Peștera de pe Piciorul Babelor              Munții Bucegi         91     Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998, pagina 65; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 31, hartă
 
           Avenul din Vlădușca             Munții Piatra Craiului    83   Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981 

1978   Avenul de lângă drum                       Munții Leaota               45    CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988 

1977   Peștera în conglomerat din Muntele Raciu       Munții Leaota  36   CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988 

1973   Avenul din Clinul Vânturișului            Munții  Bucegi   31   CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 3, 1974; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 4, hartă         la data descoperirii era cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine din țară (1800 m)  

              Peștera 3 de la Codreni              Munții Metaliferi   27      Pseudocarst, broșură editată de Clubul Proteus Hunedoara, hartă 

1979   Peștera diaclază de la Cerbul   Munții Leaota              24   CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988 

1978   Peștera aven din Cheile Pârâului Alb   Munții Ciucaș   22   CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988 

1979   Peștera mică de la Cerbul              Munții Leaota    22     CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988 

           Peștera 1 de la Codreni              Munții Metaliferi   21,5   Pseudocarst, broșură editată de Clubul Proteus Hunedoara, hartă