Piramide naturale/ glimee la Crăieşti, dediței, lalele pestrițe, rușcuțe de primăvară, ciute, în Câmpia Transilvaniei

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

 

Alunecări de teren și piramide de pământ construite de mâna omului întâlnim în multe locuri în România. Sunt impresionante. Unele dintre aceste piramide au fost prezentate la https://sites.google.com/site/romanianatura32/home/podisul-transilvaniei/podisul-tarnavelor/piramidele-de-la-apold și la https://sites.google.com/site/romanianatura18/home/podisul-transilvaniei/depresiunea-fagarasului/piramidele-de-la-sona .

Am mai găsit recent piramide de pământ în vecinătatea satului Crăieşti din judeţul Mureş. Ne deplasăm pe DN 16, din Reghin în direcţia Cluj. La 27 km de Reghin se află satul Crăieşti. Înainte de a intra în Crăieşti se desprinde din DN 16, pe partea stângă, drumul 173 care duce spre următorul sat, Leniş. De la intersecţia celor două drumuri ne deplasăm înspre Leniş, 1 km şi 300 metri. Vom observa pe partea stângă a drumului câteva movile înalte din pământ care seamănă cu nişte piramide. În literatura de specialitate se numesc glimee şi au luat naştere prin alunecări de teren. Imaginea 1 este făcută după ce am depăşit piramidele, dinspre satul Leniş spre Crăieşti.



1


După ce parcurgem distanţa amintită, se desprinde, tot pe partea stângă a drumului, un drumeag care duce spre micul cătun Cureţe (foto 2 - făcută tot spre înapoi, spre satul Crăieşti). Ne înscriem pe acel drumeag şi după 300 m ajungem la baza primei piramide de pamânt (foto 3).


2

3


O urcăm încet deoarece panta este destul de mare. Efortul este răsplătit de tufele de ruşcuţă de primăvară aflate din abundenţă pe aici (foto 4). Ajungem în vârful piramidei şi privim spre satul Leniş, unde mai observăm o alunecare de teren de tip glimee (foto 5).


4
5

Ne îndreptăm privirea spre următoarea piramidă, cea mai apropiată de noi (foto 6) dar şi spre celelalte (foto 7). Chiar înainte de a coborî în şaua dintre aceste prime piramide găsim câteva exemplare de lalea pestriţă (foto 8).


6
7



8























Faptul este cu atât mai deosebit cu cât se ştie că aceste minunate lalele cresc în zone mlăştinoase, joase. Însă aici, în vârful acestor piramide este un teren extrem de uscat. Ajungem între primele piramide, de unde admirăm continuarea traseului (foto 10). Din nou tufele de ruşcuţă de primăvară atrag atenţia prin coloritul galben intens (foto 11).



10




11
















Ajungem în vârful celei de-a doua piramide de pământ, după ce urcăm o pantă mare. De acolo admirăm împrejurimile (foto 12). În imaginea12, ceva mai în faţa noastră, la aproximativ 200 m, se mai observă o mică piramidă, spre care ne vom deplasa. În drum spre ea găsim dediţei (foto 13). De pe această a treia piramidă privim spre celelalte spre care ne vom îndrepta (foto 14).


12
13
14

Ne deplasăm apoi pe marginea unui ogor arat şi ajungem la baza următoarei piramide. O urcăm încet, aceasta având o creastă lunguiaţă şi mai lină faţa de suratele ei. Din vârful ei privim spre primele pe care le-am urcat (foto 15) dar şi spre cea mai mică şi izolată pe la care am trecut (foto 16). Tot de aici avem  perspectivă spre dealul dinspre care au avut loc alunecările de teren (foto 17).


15
16




17









Vom urca următoarea piramidă (foto 18). În stânga ei vedem iar multe tufe de ruşcuţă. Are pantă foarte mare şi urcăm destul de greu (foto 19, 20).


18
19




20






Găsim adesea melci cu cochilii spiralate (foto 21) iar aproape de vârf, pe acelaşi sol uscat, din nou laleaua pestriţă (foto 22).



21



22






















După un scurt popas urcăm următoarea movilă. De pe ea fotografiem spre înapoi (foto 23) apoi urmăm creasta ascuţită pe care am ajuns (foto 24).


23



24







În depărtare zărim satul Crăieşti. Nişte ciute care stăteau ascunse printre arbuştii de la poalele colinei pe care suntem, fug spre pădure (foto 25). Iată movilele de pământ privite spre înapoi (foto 26).


25


26


După ce trecem de câţiva arbuşti, creasta piramidei pe care tocmai am coborât-o ne conduce spre o livadă de la care ne abatem spre stânga şi coborâm spre drumul 173. De acolo străbatem cele câteva sute de metri până la intersecţia cu drumul DN16 şi de acolo ne abatem iar spre stânga, către satul Crăieşti. De undeva de pe acest drum privim încă odată spre interesantele piramide de pământ care se proiectează deasupra caselor (foto 27).


27