Marcaje turistice în Munții Meseș

Vârful Măgura Priei este cel mai înalt vârf montan al Meseșului, măsurând 996 m.

Amatorii de drumeții au la dispoziție o hartă și trei trasee turistice nou marcate pe muntele Meseș, din apropierea municipiului Zalău.

Traseul La Cireși/sau Poiana Vânătorilor. Marcaj: punct albastru împreună cu punct galben și cruce roșie. Lungime: 3 - 4 km. Durata: 1 1/2 - 2 h

Traseul începe la intrarea în Brădet, acum amenajat ca loc de recreere al copiilor. Ne angajăm în urcuș pe drumul pietonal. Parcurgem Brădetul printre alei, poduri, podețe, locuri de joacă pentru copii și după 20 de minute drumul ne scoate la șosea. Ne angajăm cu atenție pe partea dreaptă. În dreapta ni se deschide piesajul spre Valea Morii unde au început să apară case. Spre stânga o poiană largă ne permite să aruncăm privirea spre Valea Zalăului, unde apar ultimele case și peste creastă se întrevede un șes, Masa Craiului. În față și spre dreapta se înalță culmea principală a Munților Meseș. De la stânga spre dreapta observăm Vârfurile Măgura Stânii 716 m (cu două relee), cota 705 m (cu o antenă), Mezeșul (599 m) și Mănăstirea (625 m) și, în dreapta, mărețe, Osoiu Mic (868 m) și Osoiu Mare (874m) (Obârșia, pe hartă). Urmând șoseaua, după alte 20 de minute ajungem la despărțirea marcajelor. Pe drumul spre cabană (Meseș), la stânga vor pleca traseele cruce roșie pentru Cariera Stâna și punct galben pentru Izvorul Salamandrelor. Noi urmăm șoseaua și după 300 m ajungem la un drum spre dreapta marcat de o săgeată indicatoare unde continuăm traseul nostru. În fața ochilor se deschide Obârșia Valea Morii, presărată cu poieni mari, cu zone de pomi fructiferi, de unde vine și numele circuitului, La Cireși. Ne angajăm, urmând marcajul în coborâre pe alternanțe de pădure cu poieni, unde putem remarca forme de relief cunoscute celor care vreau să facă turism, coborâșuri abrupte, mlaștini, traversări de văi, creste în coborâre, urcușuri abrupte și poieni, poieni pe stânga și pe dreapta, adevărate oaze pentru făcut pauze, joc cu mingea, luat masa, de plajă, de ieșit la iarbă verde. După 1 1/2 h de la plecare ne angajăm într-o poiană mare unde la intrare, săgeata arată spre dreapta. În poiană trebuie să fim atenți, marcajele sunt pe liziera din stânga. Trecem valea și ne angajăm prin poiană la un urcuș abrupt cu marcaje puține și ieșim pe o pășune unde nu mai avem marcaje. O traversăm și la liziera nordică a poienii vom regăsi marcajul care, pe un drum mare, ne scoate spre dreapta printre case și livezi la punctul unde am părăsit șoseaua. Urmăm șoseaua și marcajul de data aceasta pe partea stângă în sensul deplasării până la ieșirea din Brădet. Au trecut 2 ore de la plecarea noastră.

Punct roșu. Circuitul Cota 705. Lungime: 4-5 km. Durata: 2 - 2 1/2 h

Panoul de marcaj este montat la intrarea în pădure lângă o barieră care interzice accesul cu mașina, altitudine 605 m. Pe un drum lat, confortabil urcăm ușor și după 100 m intrăm pe creastă. Aici ni se alătură traseul bandă albastră care va merge până la Vf Osoiu (874 m) - Măgura Priei (997 m) și Vânători. Parcurgem cam încă 100 m pe drumul roman și traseul nostru urmează drumul forestier spre dreapta. în coborâre ușoară. Spre stânga ne părăsește traseul bandă albastră și bucla de întoarcere a traseului nostru. Urmăm drumul forestier în coborâre, în dreapta se profilează văi adânci, caracteristice șistului cristalin pe care ne aflăm, acestea sunt de fapt izvorul și afluenții Văii Morii. În dreapta, pe măsură ce înaintăm se profilează tot mai înaltă creasta Meseșului care urcă la cota 705, de fapt urmează valul de apărare al Imperiului Roman spre partea de NV. În stânga noastră trăiau dacii liberi numiți de romani barbari, iar în dreapta, dincolo de creastă se întindea Imperiul Roman. Parcurgem văi succesive, trecem pe lângă un izvor frumos, trecem peste o creastă în coborâre și prin poieni. Plimbarea este relaxantă și după 1 h de la plecare cotim la stânga pe o creastă ascendentă. În urcare ușoară după 200 m reîntâlnim banda albastră care coboară de pe creastă din stânga și urmează fidel valul de apărare (spre dreapta) spre Osoiu. Observăm cât de evident este în această zonă valul de apărare ridicat spre partea Imperiului Roman și șanțul care era adânc de 4 m în partea barbariei. Pe alocuri, în părțile mai înalte erau ridicate turnuri de apărare din piatră în care trăiau cu schimbul 8 soldați. În porțiunea de la Tihău și până la Bologa au fost descoperite până acum peste 30 asemenea turnuri. Noi urmăm punctul roșu înainte și spre stânga care pe drumuri facile, peste izvoare ne apropie de șoseaua spre Buciumi care se întrevede în dreapta noastră după aproximativ 1 km. Drumul devine din ce în ce mai puternic și după 1 km ne scoate la marcajul bandă albastră apoi la locul de unde am plecat.

Traseul Izvorul Salamandrelor. Marcaj: punct galben.

Traseul începe în Brădet. Descrierea primei părți o găsiți la traseul La Cireși cu care este comun. De la despărțirea traseelor urmăm drumul spre cabana Meseș și după 800 m o săgeată indică să luăm drumul spre stânga. Pe drumul forestier punct galben este un drum de coastă dezolant, trecând printr-o zonă de tăiere cruntă și după 2 km ajungem la o vale adâncă. O curbă bruscă la stânga ne duce pe un urcuș lin spre creasta următoare. De aici pădurea redevine oază de liniște. În dreapta se întrevede creasta principală. În stânga am trecut o serie de văi care sunt afluenții Zalăului. Acum creasta spre care urcăm este cumpăna apelor pe versantul nordic dintre Văile Zalău și Ortelec. După alți 500-600 m o săgeată indică să părăsim drumul forestier și să o luăm pe un drumeag de care, în 600 m ne duce la un izvor frumos. Aici, pe vremuri erau sute de salamandre. Acum probabil tăierile, microclimatul sau omul le-au alungat. Mai sunt doar câteva. După un popas binevenit, reluăm urcușul pe lângă o tăietură crescută deja și după 600 m atingem creasta pe care găsim marcajul banda roșie spre stânga la Castrul de la Porolissum (1 oră). Noi urmăm creasta spre dreapta împreună cu banda roșie și după 1 km după ce am urcat un vârf ajungem în Șaua Stânii, loc marcat cu săgeți care spun că până la Zalău mai avem o oră și ceva. Coborâm abrupt pe drumuri săpate adânc în sol și după 300 m vedem cabana Meseș, o cabană mare de piatră construită la inițiativa și cu contribuția învățătorilor din Sălaj, de aceea corect ar fi să se numească cabana Învățătorului. Dar tradiția și obiceiul local au păstrat denumirea de cabana Meseș, cabana Pionierilor sau Tabere. Coborâm pe drumul forestier 1,3 km și ajungem la șosea și de aici spre dreapta după 1 km la punctul de plecare al marcajului.