Cheile şi Peştera Şura Mare, Munţii Şureanu

1   Portalul Peşterii Şura Mare. Foto: Ică Giurgiu. Pentru a da dimensiune locurilor, pe podeaua peşterii stă Gabriel Miclăuş, îmbrăcat în galben. 

Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu, Radu Călinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Iată unde mergem (imaginea 1): prin Cheile Şura Mare, la portalul unei cavităţi impresionante din multe puncte de vedere.

Ea se numeste Şura Mare: în 1999 a ajuns la 9000 metri dezvoltare (informatie de la Clubul de Speologie Focul Viu Bucuresti; 3143 metri harta in 1977, in Buletinul Aragonit, Arad, 1, 1978; vezi si Speotelex, 4, 1984; Speotelex, 10, 1986; harta la Speosport 1985; harta 6339 metri in Buletinul Comisiei Centrale de Speologie, 12, 1986; 240 metri in Buletin CCSS, 3(12), 1988; vezi si Speomond, 4, 1999, pagina 37; Speomond, 5, 2000, pag. 12 si 15; vezi si Atlas des grandes cavites mondiales, 1986). Denivelarea pesterii este de (cifra la nivelul anului 1985) +405 metri (informatie de la CS Focul Viu Bucuresti; Speotelex, 10, 1986; harta la Speosport 1985; Buletin CCSS, 11, 1987; harta in Buletin CCSS, 12, 1989; vezi si Atlas des grandes cavites mondiales, 1986).

Acces 

Din localitatea Ponor (unde ajungem cu trenul pe ruta Petrosani - Simeria sau cu autoturismul, pe șoseaua dintre cele două localități) (vezi harta 1 - extras din Valer Trufaș, Șureanu, colecția Munții Noștri, Editura Sport-Turism, București, 1986) (vezi şi aici; aici; aici) avem nevoie de 1,5-2,5 ore, pe jos, pentru a sosi la intrarea în chei (imaginile 2, 3),  aflată printre casele localității Ohaba (orice sătean ne poate îndruma).

harta 1

2   Se vede peretele drept geografic al Cheilor Șura Mare, calcaros, dezgolit. Aici se află câteva peșteri. Imediat în continuarea lui, ascuns de furcitura locului, este portalul de intrare în cavitate.   foto: Ică Giurgiu

3

 4   Pe aici, la viituri, nivelul apei poate crește cu un metru, dar nu nivelul ridicat ci curentul apei poate deveni o serioasă piedică.

Parcurgerea cheilor (imaginile 4-10) este recomandată pe timp de vară, direct pe firul apei. Dacă nu ne aflăm acolo imediat după ploi puternice, care generează viituri prin peșteră și chei, nu sunt probleme deosebite pentru a înainta în amontele apei. Sosim astfel în fața portalului înalt de zeci de metri al Peșterii Șura Mare (imagini 1, 10, 17, 18, 24).

                                                        5 

6

7  La viituri, cascadele pot ocupa toată lățimea albiei și sunt atât de puternice încât nu se mai poate escalada prin ele.

                                                           8 

                                                                           9

                                                         10

10a   Amplasarea Avenului de la Dosul Lăcșorului (care a fost la un moment dat cel mai adânc din țară și comunică hidrologic cu Peștera Șura Mare), realizată de Valer Trufaş şi Ică Giurgiu (vezi aici).

   10b   Harta suprafață - subteran, o realizare deosebită dintre multele asemănătoare (vezi).

Dacă nu am mai fost pe aici, recunoașterea locurilor este necesară. Doar în prezența unui cunoscător al peșterii putem să intrăm de la prima vizită în zona direct din străfundurile cavității: ne așteaptă acolo lacuri lungi și adânci, pante cu râu învolburat, cascade, un târâș cu capul prin apă. Desigur, costumele de protecție din neopren sunt extrem de utile în a ne menține o temperatură plăcută a corpului. Spectacolul galeriilor subterane este impresionant: spații imense, formațiuni și forme spectaculoase, culori remarcabile, tumult de apă etc.

 11   Radu Călinescu, Emilia Marinescu.

12

                                                                                                                                                   13

La o prima vizită în cavitate, dacă nu vrem să ne udăm prea mult pentru a ajunge în marea sală din apropierea intrării (locuită de strămoșii noștri de pe aceste locuri) (imaginile 11-26) putem urca pe peretele din dreapta geografică a intrării în peșteră și apoi, coborând la firul apei să avansăm până în locurile unde se mai găsesc multe resturi de ceramică.

14

15   Pentru cine nu se mai află la o vizită de acomodare în peșteră, trecerea este chiar prin apă, printre cei doi mari bolovani, acolo unde adâncimea ei este de aproximativ 1,5 metri.

                                                     16

                                                                                 18

                                                                                19

 20   Radu Călinescu, Emilia Marinescu.

                                         21

                                   22

23

24   Prima sală în care ajungem în Peştera Şura Mare are, pe malul drept geografic, un depozit important de cultură materială neolitică şi de urme de utilizare umană din ce în ce mai recente. Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

25  Când avansăm spre amonte este mai ușor pentru că apa este limpede. Când venim spre intrare, sedimentele mișcate de pașii noștri se mișcă mai repede în aval și tulbură apa, îngreunând astfel pentru noi alegerea locului unde trebuie să pășim. 

26

Vă solicităm imperios ca să nu lăsați inscripții pe pereți și să nu reveniți la exterior cu suveniruri care o dată scoase la lumină nu mai posedă sclipirile sau atracția din adâncuri. Desigur, sursele puternice de lumină (nu torțe!) vă ajută ca să transformați posibila spaimă dintr-un loc necunoscut într-o vizită cu superbe descoperiri de spații și forme. Nu încercați ca să avansați în peșteră cu bărcile, au încercat mulți și rezultatele au fost total nesatisfăcătoare. 

Fundătura Ponorului, unde dispare sub pământ pârâul care trece prin Peștera Șura Mare. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti). (vezi și)