Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Parcurgerea cheilor (imaginile 4-10) este recomandată pe timp de vară, direct pe firul apei. Dacă nu ne aflăm acolo imediat după ploi puternice, care generează viituri prin peșteră și chei, nu sunt probleme deosebite pentru a înainta în amontele apei. Sosim astfel în fața portalului înalt de zeci de metri al Peșterii Șura Mare (imagini 1, 10, 17, 18, 24).
5
6
7 La viituri, cascadele pot ocupa toată lățimea albiei și sunt atât de puternice încât nu se mai poate escalada prin ele.
8
9
10
Dacă nu am mai fost pe aici, recunoașterea locurilor este necesară. Doar în prezența unui cunoscător al peșterii putem să intrăm de la prima vizită în zona direct din străfundurile cavității: ne așteaptă acolo lacuri lungi și adânci, pante cu râu învolburat, cascade, un târâș cu capul prin apă. Desigur, costumele de protecție din neopren sunt extrem de utile în a ne menține o temperatură plăcută a corpului. Spectacolul galeriilor subterane este impresionant: spații imense, formațiuni și forme spectaculoase, culori remarcabile, tumult de apă etc.
11 Radu Călinescu, Emilia Marinescu.
12
13
La o prima vizită în cavitate, dacă nu vrem să ne udăm prea mult pentru a ajunge în marea sală din apropierea intrării (locuită de strămoșii noștri de pe aceste locuri) (imaginile 11-26) putem urca pe peretele din dreapta geografică a intrării în peșteră și apoi, coborând la firul apei să avansăm până în locurile unde se mai găsesc multe resturi de ceramică.
14
15 Pentru cine nu se mai află la o vizită de acomodare în peșteră, trecerea este chiar prin apă, printre cei doi mari bolovani, acolo unde adâncimea ei este de aproximativ 1,5 metri.
16
18
19
20 Radu Călinescu, Emilia Marinescu.
21
22
23
24 Prima sală în care ajungem în Peştera Şura Mare are, pe malul drept geografic, un depozit important de cultură materială neolitică şi de urme de utilizare umană din ce în ce mai recente. Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
25 Când avansăm spre amonte este mai ușor pentru că apa este limpede. Când venim spre intrare, sedimentele mișcate de pașii noștri se mișcă mai repede în aval și tulbură apa, îngreunând astfel pentru noi alegerea locului unde trebuie să pășim.
26
Vă solicităm imperios ca să nu lăsați inscripții pe pereți și să nu reveniți la exterior cu suveniruri care o dată scoase la lumină nu mai posedă sclipirile sau atracția din adâncuri. Desigur, sursele puternice de lumină (nu torțe!) vă ajută ca să transformați posibila spaimă dintr-un loc necunoscut într-o vizită cu superbe descoperiri de spații și forme. Nu încercați ca să avansați în peșteră cu bărcile, au încercat mulți și rezultatele au fost total nesatisfăcătoare.
Fundătura Ponorului, unde dispare sub pământ pârâul care trece prin Peștera Șura Mare. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti). (vezi și)
vezi și
Peştera Şura Mare, în anul 1884 şi în prezent
Peştera Şura Mare, ţânţari mari, activi în luna decembrie
Cheile Şura Mare, mai multe peşteri
Anul 1968, expediţia universităţilor engleze la Peşterile Şura Mare, Şura Mică etc.
Peștera Șura Mare, dezvoltare 11.694 metri
În Gaura de pe malul drept al Ohabei am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică
Drame istorice în Cheile Şura Mare
Peştera Gaura Frânţoanei, 1024 metri, aşteaptă exploratori
Peştera Gaura Frânţoanei, o enigmă hidrologică
Page updated
Google Sites
Report abuse