Cheile şi Peştera Şura Mare, Munţii Şureanu

Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu, Radu Călinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Iată unde mergem (imaginea 1): prin Cheile Şura Mare, la portalul unei cavităţi impresionante din multe puncte de vedere.


1 Portalul Peşterii Şura Mare. Foto: Ică Giurgiu. Pentru a da dimensiune locurilor, pe podeaua peşterii stă Gabriel Miclăuş, îmbrăcat în galben.


Ea se numeste Şura Mare: în 1999 a ajuns la 9000 metri dezvoltare (informatie de la Clubul de Speologie Focul Viu Bucuresti; 3143 metri harta in 1977, in Buletinul Aragonit, Arad, 1, 1978; vezi si Speotelex, 4, 1984; Speotelex, 10, 1986; harta la Speosport 1985; harta 6339 metri in Buletinul Comisiei Centrale de Speologie, 12, 1986; 240 metri in Buletin CCSS, 3(12), 1988; vezi si Speomond, 4, 1999, pagina 37; Speomond, 5, 2000, pag. 12 si 15; vezi si Atlas des grandes cavites mondiales, 1986). Denivelarea pesterii este de (cifra la nivelul anului 1985) +405 metri (informatie de la CS Focul Viu Bucuresti; Speotelex, 10, 1986; harta la Speosport 1985; Buletin CCSS, 11, 1987; harta in Buletin CCSS, 12, 1989; vezi si Atlas des grandes cavites mondiales, 1986).


Acces. Din localitatea Ponor (unde ajungem cu trenul pe ruta Petrosani - Simeria sau cu autoturismul, pe soseaua dintre cele doua localitati) (vezi harta 1 - extras din Valer Trufas, Sureanu, colectia Muntii Nostri, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986) (vezi şi aici ; aici ; aici ) avem nevoie de 1,5-2,5 ore, pe jos, pentru a sosi la intrarea in chei (imaginile 2, 3).





harta 1





























2 Se vede peretele drept geografic al Cheilor Sura Mare, calcaros, dezgolit. Aici se afla cateva pesteri. Imediat in continuarea lui, ascuns de furcitura locului, portalul de intrare in cavitate.   foto: Ică Giurgiu

                                                     
3





Parcurgerea cheilor (imaginile 4-10) este recomandata pe timp de vara, direct pe firul apei. Daca nu ne aflam acolo imediat dupa ploi puternice, care genereaza viituri prin pestera si chei, nu sunt probleme deosebite pentru a inainta in amontele apei. Sosim astfel in fata portalului inalt de zeci de metri al Pesterii Sura Mare (imagini 1, 10, 17, 18, 24).











                4 Pe aici, la viituri, nivelul apei poate creste cu circa un metru, dar nu nivelul ridicat ci curentul apei poate deveni o serioasa piedica.


                                                       

                                                      6

                       




7 La viituri, cascadele pot ocupa toata latimea albiei si sunt atat de puternice incat nu se mai poate escalada prin ele.






















                                                           8 

                                                                           9

                                                         10

 



10a   Amplasarea Avenului de la Dosul Lacsorului (care a fost la un moment dat cel mai adanc din tara si comunica hidrologic cu Pestera Sura Mare), realizata de Valer Trufaş şi Ică Giurgiu ( vezi aici ).
















                    10b Harta suprafata - subteran, o realizare deosebita dintre multele asemanatoare (vezi http://www.romania-natura.ro/node/713).

 

Daca nu am mai fost pe aici, recunoasterea locurilor este necesara. Doar in prezenta unui cunoscator al pesterii putem sa intram, de la prima vizita in zona direct in strafundurile cavitatii: ne asteapta acolo lacuri lungi si adanci, pante cu rau involburat, cascade, un taras cu capul prin apa. Desigur, costumele de protectie din neopren sunt extrem de utile in a ne mentine o temperatura placuta a corpului. Spectacolul galeriilor subterane este impresionant: spatii imense, formatiuni si forme spectaculoase, culori remarcabile, tumult de apa etc.


                                                                                           11   Radu Călinescu, Emilia Marinescu.


                                                                               

12


La o prima vizita in cavitate, daca nu vrem sa ne udam prea mult pentru a ajunge in marea sala din apropierea intrarii (locuita de stramosii nostri de pe aceste locuri) (imaginile 11-26) putem urca pe peretele din dreapta geografica a intrarii in pestera si apoi, coborand la firul apei sa avansam pana in locurile unde se mai gasesc multe resturi de ceramica.


                                                                                                                                                   13

                                                                                14

                    
15 Pentru cine nu se mai afla la o vizita de acomodare in pestera, trecerea este chiar prin apa, printre cei doi mari bolovani, acolo unde adancime ei este de aproximativ 1,5 metri.


                                                                                                                                                    16

                                                                                 18

                                                                                19

                                                                                       20   Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu.


                                                                                      

21


                                                                                                                                  22

                                                                                  23

                                                                                     24

             



25  Cand avansam spre amonte este mai usor pentru ca apa este limpede. Cand venim spre intrare, sedimentele miscate de pasii nostri se misca mai repede in aval si tulbura apa, ingreunand astfel pentru noi alegerea locului unde trebuie sa pasim. 




























                                                          


26



Va solicitam imperios ca sa nu lasati inscriptii pe pereti si sa nu reveniti la exterior cu suveniruri care o data scoase la lumina nu mai poseda sclipirile sau atractia din adancuri. Desigur, sursele puternice de lumina (nu torte!) va ajuta ca sa transformati posibila spaima dintr-un loc necunoscut intr-o vizita cu superbe descoperiri de spatii si forme. Nu incercati ca sa avansati in pestera cu barcile, au incercat multi si rezultatele au fost total nesatisfacatoare. 













Fundătura Ponorului, unde dispare sub pământ pârâul care trece prin Peștera Șura Mare. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).