Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Agatonul Nou
Inainte de a patrunde in incinta acestui schit (foto 44), se observa pe o stanca o adancitura unde se presupune ca se acumula apa pentru baut (foto 45). Patrundem prin gaurile aflate pe sub aceste stanci si avem o imagine de ansamblu asupra schitului (foto 46, 47, 48). Sub o fereastra partial daramata (foto 49) se observa niste adancituri pe care se sprijineau niste polite (foto 50), ca si la celelalte schituri. Undeva gasim o scriere interesanta (foto 51). Cateva nise mai rezista timpului (foto 52). Tot intr-o nisa gasim o tablita care ne indica unde ne aflam (foto 53).
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
Cercetand cu atentie schitul mai gasim inca doua locuri cu inscriptii interesante (foto 54, 55). Aici aflam ca o data era o mica manastire. Pe un perete se mai observa cateva inscriptii in slavona (foto 56). De la aceste pietre urcam prin padure, destul de abrupt. Urmam marcajul banda rosie. Traversam ceva mai sus o mica portiune de padure mai deasa si ajungem in varful acestui deal, in locul numit Crucea Spatarului (foto 57).
54
55
56
57
I se spune asa deoarece spatarul Cristea ar fi urcat o cruce de piatra trasa cu 13 perechi de boi pana in acest varf. Dar oamenii au smuls crucea originala la auzul vestii ca sub ea s-ar afla comorile spatarului. Atat cat am putut zari printre copaci ne dam seama ca suntem intr-un varf destul de inalt.
Coboram din nou la Agatonul Nou si urmam mai departe marcajul banda rosie. Acesta coboara destul de mult si ajungem intr-o poiana defrisata unde il pierdem cu desavarsire. Decidem sa coboram in Poiana Cozeanca. Gasim la un moment dat o potecuta care coboara pe langa un firisor de apa si destul de repede ajungem din nou in poiana. Din partea superioara a poienii facem o fotografie panoramica (foto 58).
58
In stanga se vede stanca lui Dionisie Torcatorul iar ceva mai la dreapta valea pe care am urcat din satul Nucu.
Aflam ca tot pe aici mai sunt si alte vestigii rupestre precum si un lac frumos dar noi vrem sa ajungem seara in satul Alunis, aflat peste o creasta din ultimul plan din imaginea 59.
59
60
Asa ca urcam pe o poteca spre care suntem indrumati de un localnic, spre acea creasta, traversand poieni intinse sau portiuni de padure. In una din poieni, Anca face fotografia 60. De altfel, creasta din imaginea 59 nu este foarte inalta si ajungem destul de repede in varful acelui deal, unde intalnim din nou un vechi marcaj, triunghi albastru.
Pe partea cealalta, dupa cateva sute de metri, inainte de a iesi din padure, sub o mica stanca gasim o bucata dintr-o cruce foarte veche (foto 61). Imediat iesim din padure si observam in vale satul Alunis (foto 62).
61
62
Trecem pe langa o stana si dupa ce traversam firul unei ape din vale urcam pe un drumusor pana ajungem la drumul principal, de unde ne abatem spre dreapta. De undeva de unde avem posibilitatea, printre doua case, fotografiem dealul de pe care am coborat (foto 63).
63
Mai urcam putin si ajungem la
Complexul rupestru Alunis (foto 64). Acesta este alcatuit dintr-o biserica sapata intr-o stanca destul de inalta si prelungita in afara cu o constructie de lemn adaugata ulterior si cateva chilii sapate de asemenea in stanca.
In foto 65 se observa o parte din constructia de lemn adaugata mai tarziu, intre 1840 si 1850, iar pe stanca aceeasi forma care imita un acoperis ca si la Pestera lui Iosif. Imaginile 66 si 67 arata detalii din interiorul acestei biserici. Imaginea 68 cuprinde inscriptia aflata imediat la intrarea in altar, pe partea stanga, care se spune ca este veche de prin 1274 si care reprezinta numele ciobanilor care au sapat aceasta biserica, Vlad si Simion.
64
65
66
67
68
In exterior, pe stanca in care a fost sapata aceasta biserica, mai gasim niste inscriptii stravechi (foto 69). Daca stam cu fata la biserica de lemn, in stanga se afla o prima chilie sapata de om. Este cea mai simpla ca structura dintre toate cele aflate aici. Se pare ca nu a fost terminata. Are intrare inalta de 1,47 m, lata de 0,65 m si trece printr-un perete gros de 0,32 m. Interiorul are inaltimea de 1,72 m iar forma bazei acestui schit aduce cu o jumatate de elipsa cu axa mare de 1,51 m iar cea mica de 1,29 m. In imaginea 70, Cornel noteaza cu grija masuratorile asupra acestui schit. Depasim apoi biserica si ne indreptam spre urmatorul schit, cel cu structura cea mai interesanta. Acesta are o intrare inalta de 1,63 m si lata de 0,90 m (foto 71).
69
70
71
Este alcatuit din doua sali. Prima are forma de patrulater neregulat. Peretele de la intrare are lungimea de 2,90 m iar cel opus de 3,08 m. Peretele din dreapta, cum intram este lung de 2,39 m iar cel din stanga de 2,76 m. Are si cateva nise. Intrarea in a doua sala este spectaculoasa datorita unor gauri de forma neregulata (foto 72, 73).
Prin gaura mai mare patrundem in a doua sala care este de asemenea de forma unui patrulater neregulat. Peretele pe care se afla cele doua gauri de intrare are lungimea de 3,12 m iar cel opus tot de 3,12 m. Peretele din dreapta este lung de 3,23 m iar cel din stanga de 3,28 m. Pe peretele din dreapta se afla o mica fereastra (foto 74). In partea opusa se afla un pat din piatra (foto 75), lung de 2 m, care are in partea inferioara o mica nisa (foto 76).
72
73
74
75
76
Dupa ce iesim la lumina urcam cativa metri deasupra acestui schit, pe o mica poteca, pana la urmatorul. Intrarea (foto 77) are inaltime 1,35 m si latime 0,73 m. Schitul are forma aproape dreptunghiulara.
77
78
Peretele de la intrare are lungime de 2,02 m, cel opus de 1,97 m. Peretele din dreapta are lungime de 2,27 m, cel opus de 2,46 m si are si o mica nisa. Inaltimea acestei chilii este de 2 m. Imaginea 78 prezinta peretele din dreapta, pe care se afla si o mica fereastra (foto 79). Undeva in interior se afla o mica gaura (foto 80), probabil unde se asezau obiecte de cult.
79
80
Dupa acest schit urcam mai departe pe poteca care se strecoara pe sub un mic perete stancos si ajungem deasupra stancilor in care sunt sapate aceste chilii. Acolo descoperim un loc in care sunt sapate cateva gauri (foto 81) si de unde avem minunata perspectiva asupa zonei in care se afla satul Alunis (foto 82).
81
82
Se apropie seara, urcam mai departe pe drumul principal, cateva sute de metri, pana la iesirea din sat, unde intentionam sa montam cortul; un localnic ne permite sa campam in gradina lui. Foarte aproape se afla un mic iaz. Dupa un asemenea drum somnul ne cuprinde dar, in doua reprize, noaptea, avem parte de un minunat concert al broastelor.
A doua zi coboram spre satul Colti, aflat la circa 4 km mai la vale. In coborare trecem la un moment dat pe langa cativa pereti inalti, spectaculosi (foto 83).
83
84
84c Insecte prinse în chihlimbar, extras de la.
Inca putin si ajungem in satul Colti unde vizitam celebrul Muzeu al chihlimbarului (foto 84) (vezi descrierea lui la). De aici, cu ocazii sau cu autobuzul ajungem din nou in Buzau.
Page updated
Google Sites
Report abuse