Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
1
Vasile Bouaru, Costică Martinescu (Rădăuţi)
Pestera Munticelu a fost descoperita in anul 1973 de cativa copii care au mers sa culeaga ghiocei. Din acest motiv se mai numeste Ghiocelu.
Accesul spre pestera se face de la intrarea din aval in Cheile Bicazului, pe langa ultimele case din satul Bicaz Chei. La iesirea din acest sat, cum mergem spre Lacul Rosu, pe partea stanga se afla o cariera de piatra iar pe partea dreapta este un drumeag care se strecoara printre niste case (foto 1). Este acelasi drum pe care l-am descris, in sens de coborare, aici. Ne inscriem in urcus pe acest drum. La inceput drumeagul este domol dar ceva mai sus panta devine destul de mare. In stanga, in sens de urcus, se afla imensi pereti calcarosi. Undeva printre ei zarim o fisura, poate o grota (foto 3).
3
4
Ajungem apoi la o poarta din barne (foto 4) dupa care drumul urca ceva mai domol. Din acea portiune am fotografiat din nou peretii din stanga noastra (foto 5). Ceva mai la dreapta fata de imaginea 5 putem fotografia stanca la baza careia se gaseste intrarea in pestera (foto 6).
5
6
7
Urcam mai departe si ajungem la intersectia din foto 7. De acolo ne abatem la stanga, in urcus. Mai suim putin, destul de accentuat si ajungem in vecinatatea unor case izolate care se afla pe partea dreapta fata de sensul de urcus (foto 8). Din dreptul acelor case, pe partea stanga a drumului se desprinde o poteca destul de firava (foto 9).
8
9
Poteca merge aproximativ pe curba de nivel, mai depasim o poarta din barne, apoi urca usor. Vedem cariera aflata pe partea cealalta a Vaii Bicaz (foto 10). Depasim un mic gard (foto 11) dupa care poteca se abate spre stanga, in urcus.
10
11
In cateva minute ajungem la baza unei stanci (foto 12). Stand cu fata la stanca ne abatem cativa zeci de metri spre dreapta si trecem pe sub un portal (foto 13), dupa care urmeaza intrarea in pestera (foto 14). Din soseaua asfaltata pana la gura pesterii urcam circa 40-45 minute.
12
13
14
14a (extras din Pesteri din Romania - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976)
Imediat dupa intrare este un bloc de piatra (foto 15). Dupa parcurgerea unui culoar de aproape 10 m ajungem intr-o sala destul de mare.
Am parcurs pestera in sensul invers acelor de ceasornic (harta 14a). Prima data atentia ne-a fost captata de tavan, apoi ne-am uitat la primele stalagmite, dupa care din nou pe tavan. Imediat intalnim si cateva coloane (foto 20).
15
20
Peretii ne atrag atentia prin multitudinea de dantelarii. Ne-a surprins in mod neplacut ca aproape toate aceste minunatii ale naturii au fost devastate; culoarea neagra care predomina in pestera se datoreaza fumului degajat de tortele folosite. Mai incolo intalnim o coloana mai mica in diametru (foto 23) precum si o stalagmita cu un diametru destul de mare. Pe tavan, stalactitele au picaturi de apa in varf (foto 25).
23
25
Intalnim coloane interesante (foto 28). Urmeaza o portiune cu multe formatiuni mai mari sau mai mici (foto 31).
28
31
Din nou observam distrugerile facute de oameni. Iata si o mica portiune unde fumul nu a afectat prea mult tavanul pesterii (foto 33). Iarasi multe concretiuni frumoase, raspandite peste tot (foto 34).
33
Pe podea vedem gururi si microgururi (foto 36). Gasim un loc in care calcarul pare sa se scurga si privit de la distanta da impresia unei cascade (foto 37).
34
36
37
Coboram o mica panta. Aici tavanul are multe stalactite marunte (foto 38). Langa unul din pereti, diversitate de formatiuni (foto 39, 41).
38
39
41
42
Iata si o concretiune diferita fata de celelalte (foto 42). Ne deplasam spre o galerie mai joasa unde gasim din nou stalactite afumate. Apoi revenim spre centrul salii mari unde avem ce admira (foto 44, 45).
44
45
Pestera arata inca interesant (foto 48). Fotografiem cateva stalagmite care au fost rupte (foto 49). In partea superioara a salii densitatea de coloane este mare (foto 50). Traversam centrul salii, unde de asemenea sunt cateva coloane (foto 51), spre zona notata cu A pe harta (foto 52) unde se vad multe stalactite care au fost rupte.
48
49
50
51
52
54
Iata alte scurgeri interesante (foto 54). Ne strecuram pe o mica galerie descendenta, ingusta (foto 55); pe podea este noroi. In aceasta galerie gasim cateva oase pietrificate (foto 56).
55
56
Galeria se termina undeva mai jos si pare sa fie doar colmatata de noroiul care a a antrenat si multe pietre. Urcam apoi spre sala mare unde iesim printr-o gaura stramta (foto 58).
58
Facem cale intoarsa spre iesirea din pestera. Afara cerul este plumburiu si foarte incarcat. Dar muntele tine cu noi si pana in vale nu incepe ploaia.
NU UITAŢI: ORICE FORMAŢIUNE ADUSĂ DINTR-O PEŞTERĂ LA EXTERIOR ÎŞI PIERDE STRĂLUCIREA ÎN 2-3 MINUTE (PENTRU CĂ MAREA UMIDITATE DIN PEŞTERĂ ÎI ASIGURĂ ACEASTĂ STRĂLUCIRE); O DATĂ CU STRĂLUCIREA SE DUCE ŞI DORINŢA NOASTRĂ DE A O MAI PĂSTRA... AŞA CĂ MAI ARE ROST SĂ LUĂM ASTFEL DE AMINTIRI?
Page updated
Google Sites
Report abuse