Şomusca, stânci între Bacău şi Adjud, Subcarpaţii Tazlăului
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Culmea Pietricica este considerata cel mai lung deal din Subcarpatii Moldovei avand 35 kilometri si altitudine maxima 740 m. Undeva spre sudul ei se afla o interesanta formatiune geologica.
20 iulie 2012. Pentru a ajunge in acel loc ne deplasam circa 19 km din orasul Bacau inspre Adjud, pe drumul E85, pana la intrarea in satul Cleja (vezi harta, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989). De aici parasim E85 si ne deplasam circa 2 km prin satul Cleja pana la o intersectie care se afla pe partea stanga in sensul de urcus prin sat. Pe un gard este un indicator mare pe care scrie Somusca. Somusca este satul in vecinatatea caruia trebuie sa ajungem. Imediat cum ne inscriem pe drumul spre Somusca, acesta urca in multe serpentine. Urcam pana in varful unui deal de unde soseaua pare sa coboare in partea opusa.
1
2
In centrul satului se afla, pe partea stanga cum urcam, o biserica catolica iar pe partea dreapta turnul din foto 1. Din dreptul acestui turn parasim drumul asfaltat si ne inscriem pe un drumeag marcat cu sageata rosie in foto 1. Acest drumeag urca domol printre doua maluri de lut iar copacii de pe ambele parti isi unesc crengile deasupra noastra, protejandu-ne de razele fierbinti ale soarelui.
Dupa scurt timp, imediat cum depasim ultima casa din sat, ajungem din nou la o intersectie, de unde ne abatem spre stanga. Depasim in urcus cateva vii si lanuri cu porumb, nu foarte lungi si ajungem la o noua intersectie de unde observam pe dealul vecin tinta calatoariei noastre (foto 2).
De la acesta intersectie ne abatem la stanga, tot pe un drumeag. In dreapta acestui drumeag se afla un sant adanc pe care il vom traversa pe o poteca, dupa circa 100 de metri mai sus de la ultima interesectie. Poteca se abate spre dreapta fata de sensul de urcus si travereseza o vie si cateva lanuri. Pe aici intalnim scaiul vanat (foto 3) precum si flori frumos colorate (foto 4).
3
4
Poteca urca mai departe spre niste vii dar in urcus vom intalni pe partea dreapta o portiune necultivata, cu ierburi si flori, pe care o traversam, parasind poteca pe care am ajuns aici.
La nici 100 m vom vedea in fata noastra un grup de stanci singuratice, spectaculoase (foto 5).
5
6
Nu sunt foarte inalte dar forma si alcatuirea lor este interesanta. Ne deplasam spre surplomba care se vede in prim plan in foto 5 si facem o fotografie deasupra ei (foto 6). Roca este nisipoasa, stanca este fisurata si are o interesanta culoare gri. Spre nord si nord-est avem priveliste deosebita asupra Vaii Siretului. In foto 7, in prim plan este partea dinspre amonte a satului Cleja iar in ultimul plan se vede orasul Bacau. Ne deplasam apoi spre peretii cei mai inalti ai acestor stanci. Fisuri mari brazdeaza pietrele (foto 8). Pe la baza acestor pereti sunt raspandite pietre de mai mici dimensiuni. De exemplu in foto 9 observam urme de eroziune iar pe stanca din foto 10 apar si unele excrescente ale pietrei. Roca fiind moale, aceste pietre au forme rotunjite din cauza eroziunii (foto 11, 12, 13).
7
8
9
10
11
12
13
14
Daca vom fi atenti la peretii cei mai inalti, vom observa la baza lor un strat de alta culoare fata de restul stancilor, un strat cam de aceeasi grosime pe toata lungimea pietrelor (foto 14). Asta ne conduce la ideea unor sedimente care s-au depus in decursul erelor geologice. Undeva mai jos se mai observa la o piatra diversele faze de eroziune, ceea ce ii confera aspect aparte (foto 15). Dupa ce admiram varful acestui deal si frumoasele stanci din zona ne indreptam spre alt punct interesant din vecinatatea satului Cleja. Privim spre nord (foto 16) unde se vede in departare satul Faraoani iar undeva mai aproape de satul Cleja, locul marcat de sageata galbena, o rapa unde am auzit de la localnici ca s-ar afla trovanti.
15
16
Coboram spre sat si o data ajunsi in vale ne deplasam spre stanga fata de sensul de coborare, pe firul unui mic paraias, pana la iesirea din sat. De acolo de undeva facem o fotografie asupra dealului in varful caruia sunt stancile la care vrem sa ajungem (foto 17).
17
18
Ne inscriem apoi pe un alt drumeag pe dealul din partea cealalta a vaii pe care am traversat-o si dupa ce ajungem in varful acestui nou deal parasim din nou drumul si ne deplasam spre rapa care se vede in fata noastra. Pana sa ajungem la ea trebuie sa traversam mici portiuni cu scaieti si cu alte plante cu tepi. Undeva mai jos intalnim un spledid covor de barba ursului (foto 18). Trecem si pe langa cativa stejari la care ghindele atarna abundent (foto 19). Ajungem in final si la rapa cu pricina unde intalnim cativa foarte mici trovanti, in formare (foto 20).
19
20