Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Septembrie 1995. Eram cu parteneri excelenţi pentru drumeţie şi lucru, Olguţa şi Zeno Ghizdăveţ, bucureşteni ca şi mine. Ninsese cu câteva zile înainte de plecarea noastră, aşa cum se întâmplă de multe ori în luna asta pe creste. Se depusese strat gros, care ne trecea bine, în cea mai mare parte a drumului de la altitudine, de genunchi. Şi, pentru că vremea se încălzea repede, ca de obicei după asemenea depunere de nea, pe sub stratul de zăpadă curgea în toate părţile apă înaltă de mai bine de cinci centimetri. Vântul ne-a incomodat ceva.
Parcursul pe care îl descriem aici este doar prima jumătate a călătoriei noastre prin Munţii Şureanu. Derulam o etapă dintr-un proiect amplu, în premieră în România, studiul poluării apelor de altitudine din Carpaţi, temă pe care altcineva nu s-a mai încumetat să o continuie după noi. O parte din rezultate le găsiţi sintetizate în imaginea 0, care este un extras din lucrarea disponibilă gratuit la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/muntii-carpati-poluarea-apelor-la-altitudi. Am continuat cu determinările prin zona carstică de la Grădiştea de Munte, rezultatele fiind prezentate în lucrarea care se poate descărca gratuit de la https://sites.google.com/site/romanianatura51/home/carpatii-meridionali/sureanu/pesterile-dacilor-muntii-sureanu.
1 Extras de hartă din Valer Trufaş - Şureanu - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986 (descarcă harta la format mare din baza acestei pagini).
Din oraşul Petrila până la cabana Voievodu este drum auto. La cabană sunt condiţii bune de cazare; există şi locuri în apropierea ei unde putem pune cortul. De aici până pe Vârful lui Pătru, chiar dacă marcajul este insuficient pe alocuri, poteca şi panta „ne trag” spre altitudinea dorită. Peisaje frumoase se deschid în timpul ascensiuni către munţii dinspre est şi sud-est. Pe Vârful lui Pătru identificăm fără dificultate urmele unui castru roman (de marş); zările se deschid către multe masive montane din jur.
2 Vârful lui Pătru (2130 metri, în stânga), văzut dinspre zona cabanei Şureanu; pe el se află un castru roman (vezi harta 10 cu fortificaţiile dacice şi castrele romane de pe creasta din Munţii Şureanu la. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
3 Extras de hartă din Valer Trufaş - Şureanu - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986 (descarcă harta la format mare din baza acestei pagini).
4 De pe Vârful lui Pătru (2130 metri) privim spre Munţii Lotrului. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
5 Vârful Şureanu (2059 m), văzut dinspre Vârful lui Pătru (anul 2016). Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
Munţii Retezat, vedere de pe Vârful Auşel. Foto: Vasile Spătăcean. Vezi imagine la.
Din zona Vârfului Auşel, aflat nu departe la vest de Vârful lui Pătru, coborâm spre Curmătura Şureanu. Dacă alegem să facem popas peste noapte la cabana militară Şureanu vom descoperi un loc de popas ieftin şi potrivit celor interesaţi de munte. Deasupra ei domină Vârful Şureanu, acolo unde au existat fortificaţii dacice (vezi harta 10 de la https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/carpatii-meridionali/muntii-sureanu/varful-negru-reper-pentru-istoria-dacilor).
6 Şureanu (2059 m), vedere când coborâm de pe Vârful Auşel (2009 m). Foto: Ică Giurgiu.
8 Şureanu (2059 m), vedere când începem să coborâm de pe Vârful Auşel (2009 m). Foto: Ică Giurgiu.
9 Şureanu (2059 m), vedere din zona Vârfului Auşel (2009 m). Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
10 Lacul/ Iezerul Şureanu. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
11 Lacul/ Iezerul Şureanu. Foto: Ică Giurgiu.
12 Cabana Şureanu, administrată de Ministerul Apărării, deschisă turiştilor; condiţii foarte bune, preţuri extrem de convenabile.
13 Vedere de pe Culmea Brateş spre nord-vest (vezi harta 3). Foto: Ică Giurgiu.
14 Pe versantul dinspre noi al Vârfului Negru (1862 m), pe un teren foarte accidentat, marcajul este insuficient, slab aplicat. Foto: Ică Giurgiu.
La vest de Vârful Şureanu trecem pe la Casa de Piatră (încăpere dărăpănată, doar punct de orientare), apoi depăşim Vârful Pârva (1091 metri). Pe Vârful Comărnicelu (1894 m), care urmează, au fost castre romane iar în continuare, pe Vârful Negru (1862 m) întâlnim urmele fortificaţiilor dacice (vezi harta 10 de la https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/carpatii-meridionali/muntii-sureanu/varful-negru-reper-pentru-istoria-dacilor). Merită, când sunt condiţii climatice favorabile, să punem cortul undeva în zona Comărnicelului, pentru a încerca să înţelegem conflictele militare care au avut loc aici, acum 2000 de ani, între daci şi romani. Desigur, dacă vremea ţine cu noi, vom trece direct peste Vârful Negru, abandonând traseul „de creastă” care-l ocoleşte prin est.
La nord de Vârful Negru sosim în zona Şinca, la ramificaţie de marcaje turistice. Noi am poposit aici, la stână, unde am dormit pe laviţele de lemn. Înainte să fi sosit acolo, pe creastă am avut o întânire neaşteptată. Din valea din stânga a apărut în fugă o veveriţă, care, văzându-ne, după o scurtă ezitare şi-a continuat goana, şi mai insistent, direct către noi! Nu am apucat să ne mirăm de comportamentul ei decât câteva secunde pentru că tot din stânga, pe urmele veveriţei, dar afundându-se binişor în zăpadă, a apărut o vulpe. Veveriţa a venit până la vreo doi metri în faţa mea apoi a tulit-o spre valea din dreapta. Supărată de prezenţa noastră, vulpea nu a mai continuat urmărirea prăzii, revenind pe pantele pe care tocmai le urcase.
15, 16 Vârful Negru (1862 m) şi culmea care se duce spre Vârful Bătrâna (1792 m) (vezi harta 3). Foto: Ică Giurgiu.
17 Stâna de pe Şinca, la obârşiile Râului Mic al Cugirului (spre nord) şi Streiului (către sud). Foto: Ică Giurgiu.
18 La stâna de pe Şinca; efectuăm analiza probelor de apă recoltate pentru a vedea gradul lor de poluare. Foto: Ică Giurgiu, Zeno şi Olguţa Ghizdăveţ.
19 Din apropierea stânei de pe Şinca vedem spre vest Vârful Godeanu (1656 metri; stânga, ultimul plan) (harta 1a), aflat deasupra cetăţii Sarmizegetusa Regia. Foto: Ică Giurgiu.
20 După ce am parcurs creasta din imaginea 19 ajungem în apropierea Vârfului Godeanu (1656 metri; stânga, ultimul plan), aflat deasupra cetăţii Sarmizegetusa Regia. Foto: Ică Giurgiu.
21 De pe Vârful Godeanu (1656 metri; aflat în afara cadrului stâng al imaginii), începem coborârea spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Foto: Ică Giurgiu.
22 Din pădurea din imaginea 21 vedem Vârful Godeanu (1656 metri; sus, în dreapta). Foto: Ică Giurgiu.
23 Cetatea Sarmizegetusa Regia, incinte al căror contur este delimitat de pietrele originare şi de copiile din beton ale acestora; prezentare detaliată la. Foto: Ică Giurgiu.
24 Cetatea Sarmizegetusa Regia, incinta sacră. Soarele de andezit (în dreapta, circular, pe jumătate reconstituit din beton) şi sanctuarul mare rotund (completat cu stâlpi de lemn fără semnificaţie istorică); prezentare detaliată la. Foto: Ică Giurgiu.
Page updated
Google Sites
Report abuse