Munţii Şureanu, creasta: Petrila - cabana Voievodu - Vârful lui Pătru (2130 m) - Vârful Auşel - Curmătura Şureanu - Muntele Şureanu - Muntele Negru - Şaua Şinca - Vârful Godeanu - Sarmizegetusa Regia

Din oraşul Petrila până la cabana Voievodu este drum auto. La cabană sunt condiţii bune de cazare; există şi locuri în apropierea ei unde putem pune cortul. De aici până pe Vârful lui Pătru, chiar dacă marcajul este insuficient pe alocuri, poteca şi panta „ne trag” spre altitudinea dorită. Peisaje frumoase se deschid în timpul ascensiuni către munţii dinspre est şi sud-est. Pe Vârful lui Pătru identificăm fără dificultate urmele unui castru roman (de marş); zările se deschid către multe masive montane din jur. 

Din zona Vârfului Auşel, aflat nu departe la vest de Vârful lui Pătru, coborâm spre Curmătura Şureanu. Dacă alegem să facem popas peste noapte la cabana militară Şureanu vom descoperi un loc de popas ieftin şi potrivit celor interesaţi de munte. Deasupra ei domină Vârful Şureanu, acolo unde au existat fortificaţii dacice (vezi harta 10 de la https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/carpatii-meridionali/muntii-sureanu/varful-negru-reper-pentru-istoria-dacilor). 

La vest de Vârful Şureanu trecem pe la Casa de Piatră (încăpere dărăpănată, doar punct de orientare), apoi depăşim Vârful Pârva (1091 metri). Pe Vârful Comărnicelu (1894 m), care urmează, au fost castre romane iar în continuare, pe Vârful Negru (1862 m) întâlnim urmele fortificaţiilor dacice (vezi harta 10 de la https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/carpatii-meridionali/muntii-sureanu/varful-negru-reper-pentru-istoria-dacilor). Merită, când sunt condiţii climatice favorabile, să punem cortul undeva în zona Comărnicelului, pentru a încerca să înţelegem conflictele militare care au avut loc aici, acum 2000 de ani, între daci şi romani. Desigur, dacă vremea ţine cu noi, vom trece direct peste Vârful Negru, abandonând traseul „de creastă” care-l ocoleşte prin est. 

La nord de Vârful Negru sosim în zona Şinca, la ramificaţie de marcaje turistice. Noi am poposit aici, la stână, unde am dormit pe laviţele de lemn. Înainte să fi sosit acolo, pe creastă am avut o întânire neaşteptată. Din valea din stânga a apărut în fugă o veveriţă, care, văzându-ne, după o scurtă ezitare şi-a continuat goana, şi mai insistent, direct către noi! Nu am apucat să ne mirăm de comportamentul ei decât câteva secunde pentru că tot din stânga, pe urmele veveriţei, dar afundându-se binişor în zăpadă, a apărut o vulpe. Veveriţa a venit până la vreo doi metri în faţa mea apoi a tulit-o spre valea din dreapta. Supărată de prezenţa noastră, vulpea nu a mai continuat urmărirea prăzii, revenind pe pantele pe care tocmai le urcase.