5 peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă, în Munţii Făgăraşului

Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Masivul Făgăraşului este şi o zonă speologică, complexă. Are spectaculoase şi numeroase forme specifice de suprafaţă. Şi peşteri (lungi de sute de metri sau denivelate pe zeci de metri) situate până pe vârfurile cele mai înalte. Unele dintre cavităţile de aici sunt, din punct de vedere al rocii în care sunt dezvoltate, din punct de vedere al dimensiunilor sau al unor particularităţi specifice domeniului speleal, de importanţă naţională, europeană sau chiar mondială. Clubul „Emil Racoviţă” Bucureşti, cel care a pus în valoare masivul şi din punct de vedere speologic, este posesorul unei ample documentaţii despre zecile de peşteri pe care le-a descoperit şi despre posibilităţile de explorare încă neabordate.

Accesul la peşteri 

De la refugiul Călţun (2135 metri, imaginea 1) plecăm spre vest, pe poteca marcată cu bandă roşie, urmând partea nordică a lacului (descărcaţi gratuit harta şi ghidul masivului de la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-1 ). Urcăm printre blocuri mari de piatră şi după 15 minute ajungem în Portiţa Negoiului (2229 m), o şa lină. Mai mergem de aici cam 250 metri spre vest, pe curbă de nivel; spre dreapta se desprinde poteca care duce la Strunga Ciobanului (marcaj cruce roşie).

1   Creasta principală a Munţilor Făgăraşului, vedere dinspre est. Foto: Ică Giurgiu. 


2   Vârfurile Lespezi şi Călţun văzute dinspre sud, de pe extremitatea nordică a Muntelui Podeanu. Foto: Ică Giurgiu, Mugurel Mocanu. 


Continuăm pe bandă roşie şi după aproximativ 10 minute ajungem la ramificarea spre stânga a potecii, însemnată cu bandă galbenă. Părăsim marcajul principal şi începem să urcăm spre sud; ajungem la o treaptă care se termină cu o şa foarte îngustă: Strunga Doamnei (2342 m). De cealaltă parte suntem pe versantul sudic al masivului. Coborâm lin pe faţa sud-estică a Piciorului Negoiului, apoi urcăm uşor.
Imediat întâlnim pe stânga (2290 m altitudine) (50 minute până în acest loc de la Lacul Călţun), venind dinspre Căldarea Berbecilor, poteca marcată cu bandă albastră, care ajunge aici de la Arefu, peste Muntele Podeanu. O vom urma coborând spre sud-est est, până aproape de fundul căldării. Pe vreme bună nu sunt probleme de orientare dar pe ceaţă apare risc de rătăcire. Poteca ajunge apoi sub stâncile din marginea estică a Căldării Berbecilor, de unde începem să urcăm abrupt pe malul drept (geografic) al unui vâlcel cu apă puţină. Curând ajungem la o porţiune stâncoasă şi înclinată unde marcajul o ia spre dreapta, traversând firul de vale. Ne aflăm la aproximativ 2255 m altitudine (cam 35 minute faţă de reperul de timp anterior). De aici mergem la stânga, în direcţia nord nord-vest, ghidându-ne în permanenţă pentru a câştiga altitudine.
Avansăm apoi la limita dintre panta înierbată, în stânga şi feţele de stâncă lucioasă care se prăvălesc adânc spre dreapta (imagini 1, 2). Aceste feţe dau numele principalului vârf, Lespezi, ele fiind vizibile de la mari distanţe, ca de exemplu de pe coronamentul barajului de la Vidraru sau de pe Muntele Dara (ultima zonă de peste 2500 metri din estul culmii principale a Masivului Făgăraşului). După aproximativ 40 minute de la părăsirea potecii marcate ajungem pe Vf. Lespezi (2517 metri). 

harta 3

La 13 metri nord nord-est de vârf se află intrarea Peşterii 1 de pe Lespezi (vezi harta 3). Toate peşterile de pe Vârful Lespezi sunt descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-1 şi la https://sites.google.com/site/romanianatura27/home/carpatii-meridionali/fagarasului/varful-lespezi-2517-m-fagarasului-peste-muntele-cu-afine . Cele şapte cavităţi cumulează 252,3 metri dezvoltare şi 38,2 metri denivelare; se găsesc între 2488-2515 metri altitudine; trei dintre ele au gheaţă.
În imediata apropiere a Vârfului Călţun (2505 metri) se află Peşterile 1 şi 2 de pe Călţun (harta 3), iar spre nord-vest, pe creastă, Peşterile 1, 2 şi 3 din Căldarea Berbecilor (atenţie, zonă cu unele blocuri instabile).
În dezvoltarea acestor cavităţi apreciem că rolul tracţiunii gravitaţionale a fost determinant. Putem să încadrăm peşterile într-un tip de pseudocarst nivoglaciar.

Recorduri ale peşterilor din zonă 

Peştera 4 de pe Vârful Lespezi este cavitatea cu gheaţă situată la cea mai mare altitudine în România (2496 metri).

Peştera 5 de pe Vârful Lespezi este cea mai dezvoltată şi ramificată cavitate în şisturi din ţară; este situată pe locul patru în lume la dezvoltări şi pe locul opt în lume la denivelări (potrivit Atlas des cavités non calcaires du monde/ Atlasul peşterilor în roci necalcaroase din lume, de Claude Chabert şi Paul Courbon - Uniunea Internaţională de Speologie, 1997). Cu ocazia celui de al 10-lea Congres Internaţional de Speologie (Budapesta, 1989) s-a realizat o sinteză - Marile cavităţi mondiale în roci necalcaroase - în care Peştera 5 de pe Vârful Lespezi apare pe locul doi în lume la dezvoltări.

Peştera 3 de pe Vârful Lespezi se află la 2507 metri altitudine; record naţional de altitudine pentru peşterile în şist.

Peştera 1 de pe Vârful Călţun 

Descoperită pe 26 august 1993 de Gabriel Silvăşanu şi Cătălin Olteanu. Cartată de Gabriel Silvăşanu, Cătălin Olteanu, Alexandru Ungureanu (harta 4). Intrarea peşterii se află la patru metri sub Vârful Călţun, spre sud-vest, la 2501 metri altitudine (harta 3). Pe Vârful Călţun (2505 metri) se poate ajunge dinspre vest, de pe Vârful Lespezi (2517 metri), în zece minute, urmând linia crestei. 
harta 4

Dacă pornim de la Lacul Călţun, mergem până în Portiţa Negoiului, pe marcaj. De aici facem la stânga până în creasta dintre Vârful Lespezi şi Strunga Doamnei, urcând susţinut până la două stânci cu formă deosebită, de neconfundat, botezate Urechile Iepuraşului. Apoi, pe creastă, o luăm la stânga spre Vârful Călţun, trecând câteva locuri delicate ca expunere.
Cavitate dezvoltată în şisturi. 14 metri dezvoltare, denivelare 2 (-1 / +1) metri, extensie 8,2 metri, indice de ramificare 1,7.

Peştera 2 de pe Vârful Călţun 

Descoperită pe 26 august 1993 de Gabriel Silvăşanu şi Cătălin Olteanu. Cartată de Gabriel Silvăşanu, Cătălin Ifrim şi George Arsene (harta 4).
Cota zero a peşterii se află la 2485 metri altitudine, spre sud de Vârful Călţun (harta 3). Cavitate formată în şisturi. 28 metri dezvoltare, denivelare -8 metri, extensie 14 metri, indice de ramificare 2.

Peştera 1 din Căldarea Berbecilor 
Descoperită de Gabriel Silvăşanu şi Gabriel Miclăuş, la 30 august 1991. Cartată de Gabriel Silvăşanu (harta 5). Cavitatea se află la jumătatea distanţei dintre vârful de lângă Strunga Doamnei şi abruptul vestic al Vârfului Călţun, la 50-60 metri distanţă de Urechile Iepuraşului, stânci vizibile şi accesibile şi din Căldarea Berbecilor.
Peşteră în şisturi. Intrarea se află la 2400 metri altitudine. 10 metri dezvoltare, denivelare -2 metri, extensie 7,6 metri, indice de ramificare 1,31. 
harta 5

Peştera 2 din Căldarea Berbecilor 

Descoperită pe 30 august 1991 de Gabriel Silvăşanu şi Gabriel Miclăuş. Cartată de Gabriel Silvăşanu şi Ovidiu Danciu (harta 5). Cavitatea se află la 70-80 metri distanţă de abruptul vestic al Vârfului Călţun, intrarea fiind la 2420 metri altitudine.
Peşteră formată în şisturi, cu gheaţă în porţiunea finală. 13 metri dezvoltare, denivelare 3 (-2 / +1) metri, extensie 9,6 metri, indice de ramificare 1,35.

Peştera 3 din Căldarea Berbecilor

Descoperită şi cartată de Gabriel Silvăşanu şi Gabriel Miclăuş, pe 30 august 1991 (harta 5). Cavitate situată la 75-80 m faţă de versantul vestic al Vârfului Călţun, la 2425 metri altitudine.
Formată în şisturi. 51 metri dezvoltare, denivelare 7 (-6 / +1) metri, extensie 20 metri, indice de ramificare 2,55. Despre cele trei peşteri din Căldarea Berbecilor putem citi şi la https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/pesteri-la-strunga-dracului-sub-negoiu-pesteri-sub-varful-caltun-muntii-fagarasului .