Munţi de coral

continuare de la

Sunt foarte vizibile vechile colonii de corali (imaginea 3), coloane acum rămase la suprafață, depășind 30 de metri înălțime. Locurile sunt legiuite ca rezervație naturală, cu forme considerate până în anul 2004 unice în România. Degradarea naturală a fostelor colonii de corali și felul în care le-a modificat relieful fac să întâlnim aici turnuri compacte verticale - înlănțuite sau detașate, pâlnii cu margini șlefuite sau mari potcoave de piatră.

O plimbare de 30-90 minute pe versanții Văii Cheia, pe la 30-50 de metri înălțime față de talvegul și apa care meandrează, ne descoperă mult mai frumos și larg locurile. Pe versantul stâng geografic al văii putem găsi înflorite, la jumătatea lunii februarie, alături de alte plante și două feluri de brândușe (una albă, alta galbenă). 

Săpăturile făcute de Institutul de Speologie în peșteri și adăposturi sub stâncă pe Valea Cheia, dar și în vecinele ei de hidrografie, Visterna și Casimcea (vezi harta 2), în anii 1956-1981, au arătat că depozitele fosilifere s-au acumulat aici într-o perioadă mai mare de 700.000 ani, interval sfârșit prin secolele III-IV ale erei noastre. Fauna găsită în săpături era caracteristică stepelor din estul Europei și Asia Centrală, dovedind migrații dinspre nord (ren, vulpe polară etc.) și sud.

Din Peștera La Adam, aflată pe Valea Visterna, au fost recoltate și unelte folosite cândva de cei care au trăit sau au trecut pe aici, începând cu perioada pietrei cioplite cu vârf și muchii (premusteriene) până la piese din epoca romană (o parte sunt expuse în Muzeul de arheologie din Constanța) (un loc amplu este dedicat Peșterii La Adam și la Muzeul de Geologie din București).

Familie reintregită

În iulie și apoi în septembrie 2004, împreună cu Cristina Lazăr, apoi cu Andrei Samoil și Alexandru Cristal, am detronat unicitatea coralilor din Cheile Cheia. Apoi, în septembrie 2010, împreuna cu Florin Panait, am extins cunoașterea asupra locurilor. Tot în Dobrogea se află și noile descoperiri, de asemenea în partea ei centrală, nu foarte departe de Cheile Cheia.

Trebuie să știți, insistăm asupra acestui aspect, teritoriul care include județele Tulcea și Constanța este puțin cunoscut și popularizat ca peisaj, geografie și istoric; aproape orice ieșire de pe șoselele principale ne oferă locuri deosebite, de multe ori extraordinare. 

La 3 km din localitatea Dunărea (pe malul fluviului, la nord de orașul Cernavodă) spre localitatea Capidava (vezi harta 11) se desprinde către dreapta drumul neasfaltat spre Băltăgești (vezi harta 1), până unde mai sunt 9 km. La Băltăgești se poate ajunge, pe drum pietruit, în stare bună, venind dinspre localitatea Siliștea (aflată pe drumul Medgidia - Țepeș Vodă, legătura dintre DN 22C și E60/ 2A). 

Din Băltăgești mai sunt 5 km asfaltați până în șoseaua principală Hârșova - Constanța (E60/ 2A), unde se iese în localitatea Crucea (șosea pe care, în fiecare an, cei care trec spre și dinspre litoral sunt în număr de multe sute de mii).

Mergând din Băltăgești spre Crucea, când mai sunt 5 kilometri până în Crucea, pe dreapta avem panoramă excepțională către Dealurile Crucea, care au un important relief calcaros (imaginile 4, 5, 7; zona notată cu C pe harta 11). Aceste dealuri nu se dezvăluie foarte mult ca peisaj privite din E60/ 2A, de unde sunt totuși incitant vizibile de pe mai multe tronsoane (prima data de aici am descoperit atracția zonei); dar sunt extrem de deosebite privite din drumul Băltăgești - Crucea: multe stâncării cu forme geometrice incitante, pe suprafețe mari, canioane adânci pe laturi, pădure rară sau deasă, deci posibilitate de odihnă la umbră până pe creasta lor (vezi harta 11, extras din Harta geologică 1:200.000, Constanța, Institutul Geologic, București, 1968). În această zonă se pot face marcaje turistice, câteva trasee fiind posibil de introdus astfel între atracțiile majore ale Dobrogei.

(harta 11) de aici vedeți un extras din harta geologică a zonei

În perimetrul localităților Crucea - Băltăgești - Dunărea mai avem multe lucruri de văzut (de străbătut cu pasul); sursă este și cartea lui Mihai Grigore (vezi bibliografia), din care extragem, cu completări și precizări, datele de mai jos. 

Cheile Stupina (localitatea omonimă, la nord-vest de localitatea Crucea, pe E60). Curs de apă temporar. Lapiezuri, doline, polii cu dimensiuni mici, turnuri, stânci golașe. Au sub 1 km lungime. Versanți de peste 60 metri, în calcare. (se pare că peste ele, pe un pod, trece drumul asfaltat Băltăgești - Crucea, înainte de intrarea acestuia în Crucea) 

Canionul Văii Crucea (este continuarea aval a Cheilor Stupina). La sud-vest de localitatea Crucea este Valea Dera (Dunărea). Înainte de vărsare, adâncire în loess, 30-40 metri, apoi în calcare; grote, lapiezuri, doline. 

Cheile Gălbiori. Pârâul Gălbiori este afluent pe stânga al Văii Crucea (vezi localitatea Gălbiori, la sud-est de localitatea Crucea, pe E60, harta 1), în bazinul superior al acestuia, în partea de sud-vest a Podișului Casimcea. Au sub 1 km lungime. Adâncite în loess, apoi în calcare. Versanți de 50-60 metri. 

Notă. Drumul dintre localitățile Cheia și Gura Dobrogei, prin Casian, nu este accesibil decâ cu mașină cu gardă înaltă sau cu căruța. Drumul dintre Târgușor și Gura Dobrogei, prin Valea Visterna, este pietruit, lat și nu prezintă denivelări importante.

Bibliografie

Bogdan Constantinescu - Peștera La Adam - Cercetari Speologice, volumul 3, pagina 47, Ministerul Tineretului și Sportului, Clubul Național de Turism pentru Tineret, București, 1995 

Ică Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazăr - Marea a secat la Crucea - revista Drumeţie în România, nr. 1, Bucuresti, 2004, paginile 20-21 

Mihai Grigore - Defileuri, chei și văi de tip canion în România - Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 

*** - Lucrările Institutului de Speologie „Emil Racoviță", tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, București 

*** - Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretică și aplicată, Costinești, 1993

vezi și

Munții din Dobrogea, colonii de atoli, sunt la Băltăgești și Crucea

Atoli şi canioane pe cel mai înalt deal din judeţul Constanţa

Stupina din Dobrogea, atoli, carst, grote 

Donează 30 de lei