Avenele de la Frasin, în Munţii Obcina Mare, record național în gresii
Au participat: Vasile Bouaru, Radu Bouaru, Sorin Robu.
In 1998, cand descopeream inca 3 goluri subterane in apropiere de Avenul de la Frasin (record national de adancime si lungime), nu dispuneam de aparate de fotografiat digitale. Am revenit pe muntele pe care se afla avenele in doua randuri si am realizat fotografiile dorite.
In articolul publicat in anul 1999 scriam despre o cale de acces spre avenul 1. Am ales la acea data o punte peste Raul Moldova, la care se ajungea din gara C.F.R. Frasin. Acea punte a suferit in acesti 13 ani multe modificari, a fost si partial distrusa de inundatii si in unii ani accesul spre malul celalalt al raului era destul de dificil pe aici. S-a refacut in schimb podul peste Moldova, aflat ceva mai la vale de acea punte. Asa ca una dintre caile cele mai facile de a ajunge pe muntele pe care se afla avenele porneste din satul Bucsoaia, inainte de a intra in Frasin, daca ne deplasam dinspre orasul Gura Humorului inspre orasul Campulung Moldovenesc pe drumul E 58. Satele Bucsoaia si Frasin sunt practic unite, le desparte doar un pod peste Raul Suha care vine dinspre satul Ostra, din Muntii Stanisoara. Inainte de acest pod, pe partea dreapta daca venim dinspre Gura Humorului se desprinde un drum care ne conduce in cateva minute, pe langa o biserica, spre malul Moldovei.
1
2
Ajunsi pe pod facem o fotografie asupra traseului pe care trebuie sa-l urmam (foto 1). In vecinatatea varfului din stanga imaginii am marcat locul unde se afla Avenul de la Frasin iar in extremitatea dreapta, dupa varful marcat cu sageata rosie se afla celelalte avene la care vrem sa ajungem.
Imediat dupa ce traversam podul urcam spre stanga, spre varful langa care se afla avenul 1. La inceput panta este mica dar o data intrati in padurea acum foarte rarita, panta devine destul de mare insa este scurta. Urcam circa 20 minute pana ajungem pe creasta care uneste cele doua varfuri marcate in imaginea 1 (foto 2).
Pe acesta creasta ne inscriem spre varful marcat cu rosu din dreapta imaginii 1, spre dreapta fata de sensul de urcus pana aici. Ceva mai incolo avem perspectiva asupra unei portiuni din aval a Vaii Moldovei (foto 3).
3
4
Observam in departare Piatra Pinului si valea pe care se merge spre satul Voronet. Ceva mai la stanga se observa unul dintre capetele Obcinii Mari, respectiv releele de pe Varful Toaca (foto 4). Dupa ce traversam o mica portiune cu arbusti mici, desi, ajungem intr-o poiana de unde avem perspectiva spre partea opusa celei din fotografiile precedente, spre sud si vest (foto 5).
5
6
In acesta fotografie, valea care se observa este cea a Raului Suha, cale pe care ne-am deplasat spre Avenul Puzdrea , prin satul Ostra.
Traversam poiana si urcam pe poteca din foto 6 spre varful marcat cu rosu in dreapta imaginii 1, care se afla ceva mai sus. Imediat cum incepem sa urcam poteca se afunda intr-o portiune cu foarte multe tufisuri si copaci mai mici, flancati de copaci inalti. Zarim varful ceva mai sus, urcusul nu e dificil. In vecinatatea varfului am gasit un fag deosebit; din trunchiul sau se desprind de fapt 5 copaci (foto 7).
7
8
O data ajunsi pe varf, unde se afla o mica borna, vom fi atenti ca undeva in stanga noastra, ceva mai jos, se afla o interesanta stanca, in forma de ciuperca (foto 8). De la acesta stanca se desprinde o poteca ce duce spre vale, pe partea opusa varfului la care am suit pana aici.
Coboram circa 70-80 m si ne abatem usor spre dreapta. Vom observa cu siguranta o gaura la radacina unui brad. Este intrarea in avenul 2.
9
10
11
Legam corzile de radacina unuia din brazii din vecinatatea intrarii si dupa un rapel scurt (foto 10), suntem in aven (foto 11).
Ne-am deplasat mai intai spre galeria a doua din articolul publicat in 1999. Pe pereti sunt cativa lilieci (foto 12). Datorita umezelii si a unor mici depuneri, avenul straluceste in lumina frontalelor (foto 13).
12
13
Coboram spre partea cea mai de jos a avenului (foto 14) unde ne strecuram pe sub lespedea din imaginea 15 iar de acolo, printr-un culoar foarte stramt, spre partea finala a avenului (foto 16).
14
15
16
19
La intoarcere, exact la iesirea din aceasta parte cea mai de jos, gasim o mica portiune foarte umeda, cu pietre umezite de cateva scurgeri de apa. Urcam apoi spre partea pe unde am intrat in aven pentru a cerceta celelalte galerii. Undeva pe un perete intalnim depuneri de noroi semiintarint. Trecem apoi prin fisura triunghiulara amintita in articolul publicat (foto 19) iar din mica sala in care ajungem (foto 20) ne strecuram prin a doua fisura triunghiulara in ultima sala de pe acest parcurs (foto 21). Apoi revenim la suprafata, pentru a intra in celelalte avene.
20
21
Daca privim printre cei doi brazi sub care se afla Avenul 2, pe directia data de intrarea in aven si Sorin (foto 22), la circa 50 m in spate se afla intrarea in Avenul 3 (foto 23).
22
23
Acesta este mai simplu ca structura, o fisura descendenta (foto 24). Are mult mai multi lilieci fata de precedentul aven si undeva gasim chiar unii care hiberneaza (foto 25).
24
25
Cercetam atenti fisurile dintre pereti (foto 26) precum si zonele cu pietre desprinse din tavan si care stau prin micile fisuri dintre pereti (foto 27).
26
27
Ajungem destul de repede si in capatul avenului unde cercetam fisurile din partea dreapta in sensul de coborare (foto 28) si facem cateva fotografii (foto 29).
28
29
Pe stanga, in sensul de coborare, se observa o portiune cu argila intarita pe care se sprijina imensul tavan de deasupra noastra. Ne deplasam apoi spre iesire, pe langa coarda, unde mai observam cateva fisuri iar aproape de iesire cativa paienjeni (foto 33).
33
34
De la acest aven, foarte putin mai sus se observa intrarea in Avenul 4 (foto 34).
Acesta este cel mai simplu ca structura. Are intrare ingusta (foto 35) si este de fapt o galerie usor descendenta si ingusta. Dupa circa 6 m de la intrare fisura se ingusteaza si am reusit sa mai parcurgem inca circa 4 m pana intr-un loc unde se ingusteaza prea mult pentru a permite inaintarea unui om (foto 36).
35
36
Din vecinatatea locului unde ne-am oprit, deasupra noastra, in tavan, se afla o interesanta gaura unde erau coconi si paienjeni (foto 37). Pe podea, printre pietre, bucati de lemn putrezit dar uscat (foto 38).
37
38
Iesim si din acest ultim aven sau grota mai bine zis si ne deplasam inapoi pe traseul pe care am urcat pana aici, pana in poiana intalnita pe traseu. De acolo coboram pe una dintre poteci, spre satul Frasin. Undeva mai jos, aproape de iesirea din padure, se observa o zona de abrupt spre care ne-am deplasat; am intalnit un perete destul de inclinat si inalt de aproape 40 m la baza caruia multe stanci cazute confera peisajului o frumusete salbatica aparte (foto 39). Si tot pe aici, exemplare de larice (foto 40).
39
40
Coboram apoi spre Raul Moldova si undeva intalnim o tufa de scaieti uscati (foto 41). Ajungem la malul apei unde avem surpriza sa vedem puntea peste Moldova refacuta in totalitate. De pe ea facem fotografii inspre amonte (foto 42) si spre aval.
41
42
De pe malul opus surprindem si muntele pe care se afla avenele si in partea stanga a imaginii puntea pe care am traversat-o (foto 43).
43
44
Ne deplasam apoi spre gara de unde am fotografiat asta vara, din nou, muntele pe care l-am cercetat (foto 44); am marcat cu linie intrerupta traseul de coborare de pe munte si cu sageata rosie varful in spatele caruia se afla avenele cercetate.