Avenul de la Haleasa

Participanti: Vasile Bouaru, Cojocar Ioan. Un aven foarte putin cunoscut, spectaculos, se afla in imediata vecinatate a satului Haleasa, pe raza orasului Brosteni. Satul Haleasa este situat pe malul drept al Raului Bistrita la circa 56 km de orasul Vatra Dornei (vezi harta).

                                                     extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989

Din drumul principal, DN17B, care urmareste indeaproape Bistrita, imediat dupa ce iesim din satul Lungeni, pe partea dreapta se afla un pod (foto 1). Traversam acest pod nu inainte de a face o fotografie inspre amonte (foto 2). La 2 decembrie 2011 Bistrita este inghetata partial iar firul principal al apei duce sloiuri. In ultimul plan, cateva varfuri din Muntii Bistritei sunt invaluite in nori.

                                                               1

                                                       2

Imediat cum traversam podul ne abatem la stanga pe un drum de tara care merge cateva sute de metri paralel cu firul apei apoi coteste la dreapta si urmareste un mic paraias. Urcam cateva sute de metri si dupa ce depasim ultima casa mai urcam inca circa 100 m pana observam pe malul celalalt al paraiasului o poteca care urca spre padurice (foto 3). Traversam paraiasul pe langa care am urcat si constatam ca spre amonte acesta este inghetat bocna (foto 4) desi afara e soare puternic. Ne inscriem pe poteca pe care am intalnit-o si ceva mai sus aceasta se abate spre dreapta, in urcus si suie apoi aproape paralel cu firul paraiasului pe care am urcat pana aici.  

                                                   3

                                                             4

Undeva mai sus poteca mai face cateva serpentine. Ne abatem usor spre stanga in urcus. Dupa circa 20-25 minute de urcat ajungem in vecinatatea unui gard din lemn, intr-o mica sa (foto 5). De acolo se desprinde spre dreapta o poteca destul de larga care duce spre vale, bine vizibila in imaginea 5. Nu ne inscriem chiar pe acea poteca ci din sa mergem paralel cu poteca pe o curba de nivel, direct spre aven (foto 6). De la gura avenului facem o fotografie spre inapoi, catre saua din care am ajuns aici, pentru orientare (foto 7).

                                                         5

                                                6

                                                    7

Intrarea in aven este aproape eliptica, cu axa mare de 1,75 m iar cea mica de 1,6 m (foto 8). Pregatim corzile pentru a cobori (foto 9) deoarece intrarea consta intr-un put vertical adanc de 3,6 m.

                                                        8

                                                    9

Notam primele masuratori intr-un carnet. Imediat cum intram, pe unul din pereti se afla un covor bogat de muschi care si la vremea asta este verde (foto 11). O data ajunsi la baza putului dam peste o galerie cu intrare ingusta, prin care ne strecuram (foto 12, dupa ce am depasit intrarea, in prima galerie).

                                                               11

                                                      12

Pe podea este grohotis, noroi iar peretii laterali si tavanul sunt foarte fragmentati. Ceva mai jos, dupa circa 5,3 m si o denivelare de circa 3 m galeria se largeste putin si intalnim deja lilieci (foto 13).

                                                         13

Peste tot sunt pietre desprinse din tavan si oase de animale. Coboram mai departe inca circa 3 m dupa ce ne abatem spre stanga iar dupa aceasta distanta ne abatem iar spre dreapta circa 2,2 m pana in dreptul unei saritori. Peretii avenului ne uimesc prin colorit si prin diferitele tipuri de roca prezente in straturi. De la baza putului pana aici am avut o denivelare de circa 5 m, pe o distanta de aproape 11 m. Ajungem la o saritoare dar inainte de a cobori facem o fotografie spre unul din peretii laterali pe care stau atarnati mai multi lilieci (foto 15). Coboram apoi pe coarda circa 2,3 m si la baza acestei saritori, pe unul din pereti intalnim o mica colonie de lilieci, care hiberneaza (foto 16). Apoi fotografiem saritoarea, de jos in sus (foto 18).

                                                     15

                                                     16

                                                                                18

Sub saritoare se afla o galerie lunga de circa 3 m care se infunda (foto 19). In partea opusa avenul devine destul de ingust si capata aspectul unei fisuri (foto 20).

                                                                             19

                                                                           20

Ne strecuram destul de greu prin aceasta fisura si constatam ca avenul continua. Apar galerii inguste, peste sau pe sub pietre. Pe una mai putem inainta cativa metri (foto 23).

                                                                23

Colti ascutiti iesiti din peretii laterali ne ingreuneaza inaintarea. Am putut merge pana cand fisura se ingusteaza prea mult pentru a mai permite inaintarea. De acolo admiram peretii avenului (foto 26).

                                         26


De la baza saritorii si pana in locul de unde nu am mai putut inainta am mai coborat circa 8 m. Adancimea avenului este astfel de circa 18-19 metri.

Mai admiram fisurile din pereti si liliecii care simt prezenta straina; iesim. Afara cerul este senin si de la gura avenului facem o fotografie spre orasul Brosteni, aflat in dreapta jos si spre cele cateva varfuri din Muntii Bistritei (foto 27).


                            27