Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
0
Vasile Bouaru, Cornel Bosancu (Rădăuţi)
Zboiu are 1114 metri altitudine; este unul dintre principalele varfuri ale Masivului Ivănețu. Una din caile de acces spre el se afla in satul Aluniș, pornind din imediata vecinatate a bisericii rupestre (vezi aici).
August 2011. Daca stam cu fata la panoul cu explicatii referitoare la Complexul rupestru Aluniș (foto 0), aflat chiar in fata bisericii rupestre, vom urca pe drumul de tara aflat in stanga lui. Depasim in urcus domol cateva gospodarii si ajungem la o mica panta, inconfundabila din cauza noroiului semiintarit alimentat de mici izvoare (foto 1).
1
2
Ajungem imediat intr-un mic sector de chei. Si pe stanga si pe dreapta sunt pereti spectaculosi. Cei din dreapta, in sensul de urcus, sunt fragmentati (foto 2).
Ajungem si la ultima casa din sat; mai departe ne inscriem pe o poteca ce urca printr-o livada de pruni, poteca ce se observa in centrul imaginii 3, dupa gardul gradinii de la ultima casa. In aceasta gradina, prin amabilitatea proprietarului, se poate campa.
3
Poteca urca destul de sutinut si dupa ce depasim livada de pruni intalnim multa vegetatie cu tepi, catina alba de exemplu, dar si alte plante. De undeva mai de sus, la un mic popas facem o fotografie spre sat (foto 4) unde remarcam in ultimul plan Varful Hotilor iar in vale cateva case din satul Alunis. Poteca noastra se strecoara printre tufele de vegetatie si o data ajunsi in varful crestei spre care am urcat coboara pe partea cealalta usor si intra intr-o padure intunecoasa. Dupa cateva sute de metri ajungem la firul unei vai sapate de un mic parau, o portiune cu mult noroi dar pe care trebuie sa o traversam.
4
Urcam apoi spre urmatoarea creasta care se vede in fata, creasta care duce pana spre Varful Zboiu. Imediat dupa ce am depasit portiunea cu noroi ajungem intr-o poiana in care poteca se abate spre dreapta fata de sensul de urcus pana aici. Prin poiana sunt raspandite multe stanci (foto 5). Undeva spre capatul din amonte al poienii poteca pare sa se piarda dar noi vom continua urcusul spre creasta din stanga noastra. Mai intalnim stanci mai mari sau mai mici. Stiind ca prin aceste locuri sunt multe biserici rupestre si schituri, curiozitatea face ca la fiecare stanca mai mare pe care zarim o mica grota sa mergem ca sa o cercetam in detaliu. Nu am intalnit insa nimic asemanator unor schituri ci doar grote mici, naturale.
5
Incet, incet ajungem pe creasta dorita de unde o urmam spre dreapta, in urcus. Depasim portiuni cu vegetatie foarte bogata, ierburi inalte si pe alocuri urzici. Padurea prin care urcam este alcatuita din foioase, in special splendide exemplare de mesteacan. Plante interesante si flori la tot pasul (foto 7, 9).
7
9
In urcus iesim la un moment dat din padure si ajungem intr-o frumoasa poiana, chiar sub varf. De aici avem perspectiva spre Masivul Monteoru (foto 10) si ceva mai la dreapta spre Masivul Siriu (foto 11).
10
11
In Masivul Siriu, pe Valea Siriului se gaseste un frumos lac de acumulare (foto 12, fotografie facuta pe Valea Siriului). Si in aceasta poiana intalnim multe flori (foto 13) si vegetatie abundenta. Un gandac verde-auriu se odihneste la soare (foto 14).
12
13
14
Urcam mai departe si intram din nou in padure. Dupa cateva zeci de metri atingem Varful Zboiu, marcat de o stanca unde din nou oamenii si-au pus amprenta deoarece varful ca atare se prezinta ca o borna sapata de om (foto 15 si 16). Poposim pe varf dupa un urcus nu foarte dificil. Am parcurs circa 1,5 ore din satul Alunis pana aici.
15
16
In vecinatatea varfului se afla mai multe stanci, unele destul de mari (foto 17). Se observa multe sapaturi pe aici deoarece se spune ca prin aceste paduri ar fi ascunse comori inca din vremuri imemoriale. Undeva pe alta vale decat cea pe care am urcat noi, se aud cainii de la o stana.