Peştera Urşilor de sub Muşeteica, Munţii Făgăraș / Făgăraşului

1 Stâna de pe Valea Râiosu.

Ică Giurgiu, Cristian Megulete  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


De la confluenţa apei Râiosu cu Valea Buda, 1130 metri altitudine (vezi descrierea traseului de acces la) trecem puntea peste Râul Buda şi imediat găsim capătul potecii (amenajată şi întreţinută de ciobani) care urcă, pe lângă apa Râiosu, până la stâna (adăpost foarte bun şi pe timp de iarnă) aflată la 1500 metri altitudine (vezi imaginea 1).Atunci când zăpada nu acoperă locurile, ne dăm imediat seama că am ajuns într-un perimetru care nu seamănă deloc cu restul masivului: calcarele și dolomitele apar la suprafață pe arii extinse, sub o varietate de forme, de la foarte mici la foarte mari: lapiezuri, pereți, grohotișuri, canioane, doline. Harta detaliată a locurilor, construită de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, se află la.

Privirile se vor duce iscoditoare (imaginile 2 și 3) până pe stăpânul locurilor, excepționalul munte Mușeteica.

2   Imagine luată de pe Muntele Râiosu, de la aproximativ 1800 metri altitudine.

La dreapta noastră cum urcăm de la stână se află culmea Râiosu I - Râiosu II (imaginea 4) (de pe ea se poate ajunge până pe creasta principală a Făgărașului pe custura din imaginea 4, foarte dificilă, alpină, de străbătut numai pe vreme perfect favorabilă).

Iar sus, pe Valea Râiosu, aproape de lacul temporar de aici, la 2265 metri altitudine se găsește o peșteră (imaginea 5) în care ursoaicele vin să nască (vezi hartă și imagini la).

  3   Imagine luată de pe Muntele Râiosu, de la aproximativ 1800 metri altitudine.

  4   Imagine luată de sub Vârful Moldoveanu, de la aproximativ 1800 metri altitudine.

    5   Imagine luata de sub Vârful Moldoveanu, de la aproximativ 1800 metri altitudine.