Luminița Arhire: O INSTANȚĂ „MAI SUPREMĂ” DECÂT NE-AM PUTEA IMAGINA

Când pe 3 iulie 2019 fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a afirmat, cu subiect și predicat, că presiunile la care au fost supuși judecătorii Curții i-au determinat pe aceștia să ia decizia cu privire la completurile de trei specializate pentru judecarea cazurilor de corupție DUPĂ pronunțarea sentinței definitive în dosarul lui Dragnea Liviu, o parte a societății românești a fost cuprinsă de niște sfinte frisoane etice, în timp ce o altă parte a societății, în frunte cu Ludovic Orban, a sărit cu caninii în carotidele fragile ale judecătorilor constituționali care au îndrăznit să afirme că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit -ce surpriză!- să respecte legea.

Judecătorul Lăzăroiu a afirmat că:

„S-a amânat pentru că foarte mulți colegi nu au suportat presiunea și au zis că e mai bine să se amâne pentru plenul următor. Când patru judecători spun că nu vor să judece, nu se mai poate judeca în complet de doar cinci judecători. Nu s-a vrut atunci, asta este! Pentru că colegilor mei le-a fost teamă, în acea conjunctură, să mai judece. A fost prea mare presiunea!”

Că Ludovic Orban a avut crampe din pricina pronunțării CCR nu mă prea interesează- știam că va avea … așa cum nu m-a emoționat nici indignarea de fațadă a lui Dan Barna, a cărui aplecare ipocrită către „lupta împotriva corupției” seamănă, ca două picături de apă, cu programul de viitoare audituri ale fostului său consilier Andrei Caramitru la instituțiile finanțate de stat care vor ocoli, totuși, Teatrul Național București, că acolo e director tata, iar tata e băiat bun și cheltuitor cumpătat al banului public, zău!!!

Comunicatul USR arată așa:

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi arată doar cât de fragile sunt progresele înregistrate în ultimii ani de România. O gașcă de infractori, cocoțată la putere prin înșelarea electoratului, distruge sistematic, de doi ani și jumătate, sistemul judiciar și lupta împotriva corupției, rescrie legile pentru a scăpa și pentru a putea continua să fure în liniște.” ( 3 iulie 2019)

Apă chioară într-un pahar spart în fund! Îi reamintim domnului Barna că așa cum șampania se bea prin reprezentanți și personajul generic „gașca de infractori” văd că intră la pușcărie printr-un reprezentant, respectiv prin Dragnea Liviu, care tocmai a încasat trei ani și jumătate pentru că niște dudui n-au mers la serviciu iar șefa lor n-a scos o vorbă din motive de ascendent moral apăsător și rece pe grumaz!

Cum spuneam, nu comunicatele- previzibile- ale PNL+USR-PLUS mă frământă.

Ci frisonul celorlalți. Căci situația asta cu Înalta Curte care face ce-o taie capul nu este de azi, de ieri… este semnalată cel puțin din 2012.

Puțină lume a citit SCRISOAREA DESCHISĂ a fostului adjunct al Procurorului General al României, Gabriela Ghiță, publicată pe 6 iulie 2012 sub titlul „Judecătorii Instanței Supreme și-au murdărit mâinile cu sângele lui Adrian Năstase!”… Așa că nu vă amintiți de numele acestei doamne? Păi, nu vă amintiți… că era pe vremea când procurorii nu erau „vedete” și nici nu se gândeau să ajungă. Și nu erau cunoscuți ca bădia Uncheșelu, spre exemplu… Se întâmpla în apusul unei normalități pe care astăzi nici nu ne-o putem imagina.

Scrisoarea acestei doamne începe așa:

„Nici în visele urâte nu credeam că ar fi posibil să asist vreodată la asemenea neînchipuite, brutale și cinice încălcări ale Constituției, legii române, Convenției europene și jurisprudenței CEDO și chiar infracțiuni ale «oamenilor legii» comise în aplicarea legii. Mai mult, soarta a vrut să mă convingă că se poate și chiar să o cunosc direct, nemijlocit și dureros. Convinsă că tot ce are un început trebuie să aibă și un sfârșit, inclusiv răul și răutatea umană, cred că se impune să vorbim deschis și despre aceste lucruri și cu cât mai repede, cu atât mai bine(…) Ar fi multe de spus despre climatul fascistoid în care s-a desfășurat judecata în fond la completul Matei Ionuț (președinte), Ioana Bogdan și Cristina Rotaru.”

…și se încheie cu:

„Sub aspect strict juridic, afirm că modul în care a fost creat și soluționat dosarul «Trofeul Calității» constituie o sfidare a celor mai elementare norme legale și morale nu numai acceptate de lumea civilizată, dar incredibile chiar și în regimul politic anterior anului 1989.”

Asta după ce ne făcuse deja un portret amplu și devastator al simulacrului de justiție care l-a vizat pe premierul Adrian Năstase: judecători „supremi” puși cu mâna, complet de recuzare nelegal, „intervenția directă, ilegală și ocultă a unora dintre membrii CSM în actul de judecată”…„ pervertirea normelor legale privitoare la prescripție”, ignorarea încăpățânată și premeditată a expertizelor care au demonstrat că nu există NICI UN FEL DE PREJUDICIU în dosar. Adică, o salată bine asezonată cu de toate!

Încă o dată: asta se petrecea la Înalta Curte de Casație și Justiție, în nepăsarea totală a publicului, în 2012. Să nu vă îngrijorați de soarta doamnei Ghiță, că a fost arestată și dânsa, nu după multă vreme…c-așa-i în tenis! Dar să fim noi liniștiți, cetățeni… STATUL PARALEL și OCULT chiar nu există!

Au trecut șapte ani de atunci. Cum naiba de nu s-a știut? Păi, nu s-a știut tot din aceleași motive temeinice pentru care nici Dragnea nu a avut nici o șansă să rămână în libertate: publicul a zis că Adrian Năstase e antipatic… și că e pesedist… și e arogant… și are „palate” …și o fi făcut el ceva, ei, nu chiar lucrurile pentru care a fost condamnat, dar altceva sigur a făcut … Căci, dacă la Înalta Curte se poate eluda legea, cetățeanul, la el în sufragerie, de ce s-ar împiedica de așa ceva?

Judecătorul Petre Lăzăroiu mai spune următoarele:

„Nu cred că ținta a fost băgarea lui Dragnea în pușcărie, ci dispariția lui de pe scena politică. Chiar dacă nu a fost negru pe alb, raportul indica spre o admitere a acestei sesizări. Ori legea trebuie modificată, ori ÎCCJ trebuie să aplice legea. Ori Înalta Curte a zis că nu este interesată de cum arată legea, ceea ce este un derapaj mare de la regulile statului de drept.”

Mă întreb: câți președinți ai Partidului Social Democrat mai trebuie să fie arestați pentru ca populația să înțeleagă cam cum funcționează Înalta Curte, peste care doar Dumnezeu mai judecă faptele PESEDEULUI?

………………………………………………………………………..

P.S. Ca să nu vă întrebați de ce, totuși, unul dintre președinții PSD nu a avut așa niște probleme profund penale, e bine să ne reamintim că Mircea Geoană a declarat în instanță că el habar n-a avut că a primit de la Marian Vanghelie trei ceasuri de valoarea a trei garsoniere ( ei, hai, garsoniere mai de provincie…nu „dă București”) și de aceea nici nu le-a trecut în declarația de avere. Iar Înalta Curte, amabilă, l-a crezut „din prima”. Asta a fost în 21 septembrie 2017.

Cu șase ani în urmă, pe 4 iulie 2011, Mark Gitenstein, ambasadorul MARELUI LICURICI, îl etichetase pe Mircea Geoană ca fiind „un bun prieten AL MEU și CEL MAI BUN PRIETEN AL AMERICII” . Or, după cum știm, Onorata Instanță Supremă poate că nu are alte calități … dar măcar memorie bună am putea zice că are.

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook