Care sunt valorile cheie de durabilitate ale acestui tip de textile?
Descrierea materialului: Cânepa, o plantă fibroasă cu un ciclu de viață de un an, are niveluri de producție diferite în funcție de tip. Sunt disponibile date statistice pentru două tipuri de cânepă pentru producția de fibre, care au fost dezvoltate și studiate în România. Unul dintre aceste tipuri este cunoscut sub numele de "Dacia Secuieni", creat de Centrul de Cercetări Agricole din Secuieni. După trei ani de testare în rețeaua Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, acesta a produs 12.581 kg/ha de tulpini și 3.403 kg/ha de fibre. Al doilea tip de cânepă pentru producerea de fibre a fost creat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin. Acest tip poate produce între 9 și 11 t/ha de tulpini și 2 și 3 t/ha de fibră.
Procesul de producție: Procesul de extracție a fibrelor de cânepă începe cu procesul de retușare, care descompune pectinele care leagă fibrele între ele cu ajutorul unor substanțe chimice sau al unor bacterii sau ciuperci care apar în mod natural. Apoi, tulpinile sunt sfărâmate cu ajutorul unui spărgător sau a unor role canelate, într-un proces cunoscut sub numele de rupere, urmat de scuturare, care bate tulpinile pentru a separa fibrele de miez. Etapa finală este hackling, în care fibrele sunt pieptănate pentru a îndepărta orice particule nedorite. În timpul operațiunii de roving, fâșiile sunt răsucite pentru a se transforma în rovinietă. În cele din urmă, filarea, fie umedă, fie uscată, produce firul final. În Europa de Est și, din punct de vedere istoric, în Marea Britanie, fibrele de cânepă erau supuse unui proces de înmuiere înainte de filare, ceea ce conferea fibrelor o calitate deosebită. În prezent, în România se cultivă aproximativ 2000 de hectare de cânepă industrială.
Valori:
1. Importanța istorică și recuperarea tradiției: Populația din România are o tradiție îndelungată în cultivarea cânepei textile și în prelucrarea acesteia pentru a crea țesături durabile. Descoperirile arheologice din regiunea Onești au scos la iveală semințe de cânepă datând din neoliticul culturii Cucuteni B, în jurul mileniului VII-VI î.Hr. Istoricul grec Herodot a documentat, de asemenea, producția de cânepă de către populațiile de lângă Dacia și Scythia în antichitate. Dezgroparea de artefacte istorice continuă și după acest punct. Într-un mormânt legat de cultura neolitică Kurgan de lângă Gurbănești, un sat situat la aproximativ cincizeci de kilometri est de București, România, au fost descoperite semințe de cânepă, datând din jurul anului 1700 î.Hr. De-a lungul epocii medievale, majoritatea locuințelor țărănești sau a conacelor întrețineau plantații de cânepă pentru a-și asigura fibra necesară pentru confecționarea țesăturilor și a hainelor. Mai târziu, România a devenit un producător important de cânepă textilă în epoca modernă, furnizând frecvent materialul pentru echipamentul militar. În ciuda interzicerii la nivel mondial a cânepei textile, popularitatea acesteia la Roma nu a dispărut niciodată complet. Înainte de 1989, România s-a impus ca principalul producător de cânepă textilă din Europa, ocupând locul al patrulea în topul celor mai mari exportatori la nivel mondial, cu cele 50.000 de hectare de teren cultivat. În mod remarcabil, la începutul anilor 1990, România a obținut recunoaștere internațională pentru producția sa de cânepă textilă. După căderea regimului Ceaușescu, a început o inițiativă de privatizare, care a dus la vânzarea majorității terenurilor potrivite pentru cultivarea cânepei. Aceste terenuri au fost achiziționate de companii olandeze și nord-americane proeminente, ca parte a procesului de relocare a acestora. Cu toate acestea, în 1995, producția de cânepă textilă a suferit un declin notabil, în principal din două motive. Pe de o parte, existau politici administrative inadecvate, iar pe de altă parte, prohibiționismul global, care, de asemenea, clasifica în mod incorect cânepa industrială ca fiind un narcotic, a avut câștig de cauză. Din aceste motive, fermierii și producătorii locali au fost nevoiți să solicite numeroase tipuri de autorizații pentru a putea cultiva și prelucra cânepă pe teritoriul național. Acest proces birocratic, adesea prea lung, a consolidat și mai mult abandonul industriei, care era deja puternic dezvoltată.
2. Cercetare, inovare și colaborare industrială: Diferite inițiative promovează relansarea industriei de producție a cânepei în România, conectând-o la aspecte de contemporaneitate, inovare și cercetare:
a. Muzeul Național al Satului Rural din România a luat inițiativa de a relansa producția de cânepă textilă prin organizarea unui eveniment amplu în iunie 2021. Evenimentul a cuprins o expoziție de artă care a prezentat semnificația istorică a producției de cânepă în România, cu instalații artistice, spectacole, conferințe și discuții despre economia circulară. Unul dintre cele mai captivante aspecte ale acestui eveniment a fost expoziția "Cânepa - înapoi în viitor". Expoziția a servit drept model pentru promovarea renașterii cânepei în România.
b. Scopul principal al Muzeului de Fabrică Băița este de a reînvia istoria bogată a cânepei textile din România. Inițiat de Floriza Zaharia, Muzeul Textilelor își propune să educe oamenii cu privire la semnificația cânepei ca material istoric valoros, în special în cultura românească. Traseul atent curatoriat al muzeului permite vizitatorilor să exploreze țesăturile rafinate produse din cânepă textilă, prezentând în același timp articole vestimentare remarcabile din cânepă, cum ar fi cămașa din Munții Apuseni și cele din zona Pădureni. Misiunea muzeului se extinde dincolo de specialiști și entuziaști, deoarece se străduiește să colecteze, să păstreze și să împărtășească cunoștințele textile tradiționale cu publicul larg. Pentru a realiza acest lucru, muzeul prezintă expoziții tematice care încurajează aprecierea cânepii ca fiind o țesătură cu adevărat unică. Este demn de remarcat faptul că muzeul a luat naștere prin restaurarea caselor istorice românești, unde țesătorii pricepuți au transformat cânepa într-un simbol al rezistenței în fața provocărilor vieții de zi cu zi.
c. Mărci de modă: Brandul Patzaikin a fost înființat în 2011 de către Ivan Patzaikin, un renumit medaliat olimpic. Ivan și echipa sa au ca obiectiv principal promovarea designului lor avangardist și a ecotehnologiei, inițial la nivel local și, în cele din urmă, la scară internațională. Ei își propun să revitalizeze tehnicile tradiționale de producție artizanală prin intermediul designului contemporan. Pentru a realiza acest lucru, Patzaikin a creat un ecosistem colaborativ în care diverse sectoare lucrează împreună pentru a prelucra cânepa textilă și a promova un lanț de aprovizionare durabil. Această inițiativă nu numai că ridică în slăvi meșteșugul istoric al țesutului de cânepă, dar sprijină și dezvoltarea locală în Delta Dunării și în alte regiuni din România. Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23, înființată alături de brand, joacă un rol crucial în păstrarea și prezentarea tradițiilor bogate din trecut. Prin colaborarea exclusivă cu fabrici locale, marca contribuie, de asemenea, la creșterea sectorului agricol și la păstrarea tradițiilor artizanale.
3. Valoarea spirituală și socială: Cânepa este strâns legată de cultura românească. În trecut, nu exista gospodărie țărănească care să nu aibă o parcelă de cânepă, deoarece aceasta era o materie primă, sursă de bază pentru obținerea pânzelor țesute manual de gospodine și pentru confecționarea de haine sau alte produse folosite în gospodăriile țărănești (prosoape, saci, cearceafuri, pături, frânghii, sfori etc.). Cânepa a fost folosită în scopuri economice, medicale, artistice și de mediu, dar și în scopuri spirituale. De exemplu, cânepa a fost parte integrantă a ritualurilor de îngropare și a fost folosită și în alte procese ritualice. De exemplu, semințele de cânepă erau adesea folosite în combinație cu tămâia pentru purificare. Nu în ultimul rând, cânepa este folosită la fabricarea pâinii datorită proprietăților sale benefice.
4. Creșterea gradului de conștientizare pentru sustenabilitate: Încadrându-se în categoria fibrelor naturale sau ecologice, textilele din cânepă fac parte din trendul slow fashion în creștere, care câștigă încet-încet teren și în România. În anii 1920, 80% din hainele noastre erau produse din fibre de cânepă. Calitățile singulare ale textilelor dovedesc importanța lor pentru piața eco-desingului. De exemplu, o singură fibră de cânepă are o densitate de 1,48 g/cm3 (Sisti et al., 2018) și o rezistență excelentă la tracțiune de 350- 800MPa (Liu et al., 2015; Sisti et al., 2018), care este de trei ori mai mare decât cea a bumbacului, în funcție de climatul din timpul sezonului de creștere și de genotip, tipul de sol, aplicarea de îngrășăminte și procesele de retușare. Fibrele de cânepă au un modul de elasticitate similar (75GPa) cu cel al fibrelor de sticlă, variind între 50 și 70 GPa (Liu et al., 2015). Prin urmare, cânepa este mai rezistentă și, în plus, necesită mult mai puțină apă și pesticide pentru maturare, în comparație cu bumbacul, fiind din ce în ce mai apreciată de către consumatorii preocupați de mediu.
Ce amenințări atenuează acest tip de inovare textilă?
1. Utilizarea excesivă a altor fibre naturale: Producția de cânepă este legată istoric de patrimoniul României. Permiterea continuării producției de fibre textile din cânepă este fundamentală pentru o diversificare a fibrelor naturale și, implicit, pentru un impact ecologic mai redus asupra mediului (utilizarea alternativă a bumbacului este mai poluantă decât producția de cânepă).
2. Pierderea patrimoniului și a identității tradiționale: Cânepa a fost asociată în mod tradițional cu produse rezistente, cum ar fi hainele, frânghia și alte elemente. Pierderea acestui tip de material riscă să ducă la pierderea cunoștințelor tradiționale și, de asemenea, a motivelor care erau asociate cu produsele din cânepă.
Cum putem conceptualiza acest tip de inovare textilă?
Cânepa se încadrează în categoria producției localizate, deoarece este asociată cu know-how și procese de producție tradiționale.
Ce categorii de date și indicatori putem folosi pentru a cartografia sustenabilitatea acestei inovații?
Principalii indicatori de mediu pentru fibrele de cânepă sunt:
MATERII PRIME:
Produse chimice: nu este necesară utilizarea de pesticide pentru producția de cânepă. Culturile de cânepă sunt regeneratoare pentru sol.
Consumul de apă: Cânepa necesită mai puțină apă decât alte plante pe bază de fibre naturale. De exemplu, pentru a cultiva plante pentru producția a 1 kg de fibră de cânepă este nevoie de 2041L de apă, față de 9788L pentru bumbac.
Consumul de energie: Cânepa necesită mai puțină energie decât alte plante pe bază de fibre naturale. De exemplu, 1t de cânepă consumă 15000MJ, față de 11000MJ pentru bumbac.
Emisiile de CO2: Cercetări recente evidențiază capacitatea plantei Cannabis Sativa L. de a absorbi și stoca o cantitate substanțială de CO2, ceea ce are un impact benefic asupra mediului.
PRELUCRARE:
Amprenta ecologică: 1,4gha față de 3,5gha pentru bumbac.
Emisii de CO2: 3,5 kg CO2 față de 2,5 kg CO2 pentru bumbac.
Consumul de apă: în timpul prelucrării se consumă 2041L/kg, față de 9000L/kg pentru bumbac.
RECICLARE:
Cânepa este un material foarte rezistent și biodegradabil.
Principalii indicatori economici pentru mătase sunt:
Rentabilitatea: Cânepa este în medie cu 25% mai scumpă decât bumbacul.
Viabilitatea pieței: viabilitate scăzută - cererea pentru astfel de materiale este în scădere în favoarea unor materiale textile mai la modă și mai comune, precum bumbacul.
Indicatori sociali:
Etica în afaceri: practică foarte etică, înrădăcinată în cultura tradițională și rurală a României.
Risc de exploatare: un anumit risc de exploatare a lucrătorilor ar putea fi asociat cu munca manuală, prețul și intensitatea practicii.
Comerț echitabil: nivel mediu de comerț echitabil prin standarde reglementate - Recycled Content Standard (RCS) sau prin certificările Global Recycled Standard (GRS).
Transparență a etichetei: nivel ridicat de transparență a mărcii - în principal, confecționat manual și localizat.
Cum se raportează indicatorii la procesele de gestionare a producției de modă?
Pentru fibrele de cânepă, acești indicatori ajută la gestionarea:
Aprovizionarea cu materiale: Asigurarea aprovizionării durabile a fibrelor de cânepă și, în același timp, a regenerării solului.
Presiunile asupra mediului: Asigurarea unei practici extrem de durabile și reducerea impactului asupra mediului prin utilizarea redusă a resurselor necesare (energie, apă etc.).
Cum putem măsura durabilitatea acestei inovații textile?
Sustenabilitatea cânepii poate fi măsurată la nivel ecologic prin impactul asupra mediului creat prin regenerarea solului; la nivel economic prin beneficiile aduse comunităților locale prin cultivarea facilă a fibrelor tradiționale.
Cum au fost măsurate pragurile pentru fiecare indicator?
Indicatorii au fost calculați pe baza următoarelor studii privind producția de cânepă:
Kaur, G., & Kander, R. (2023). The Sustainability of Industrial Hemp (Sustenabilitatea cânepei industriale): A Literature Review of Its Economic, Environmental, and Social Sustainability. Sustainability, 15(8), 6457.
Van der Werf, H. M., & Turunen, L. (2008). The environmental impacts of the production of hemp and flax textile yarn. industrial crops and products, 27(1), 1-10.
Riddlestone, S. (1998). POTENȚIALUL TEXTILELOR ORGANICE DIN CÂNEPĂ PRODUSE LA NIVEL LOCAL. Ecotextile'98: Dezvoltare durabilă, 237.
Gedik, G., & Avinc, O. (2022). Utilizarea cânepei în industria textilă. În Revolutionizing the Potential of Hemp and Its Products in Changing the Global Economy (Revoluționarea potențialului cânepei și al produselor sale în schimbarea economiei globale) (pp. 69-95). Cham: Springer International Publishing.
Schumacher, A. G. D., Pequito, S., & Pazour, J. (2020). Fibre de cânepă industrială: O alternativă durabilă și economică la bumbac. Journal of Cleaner Production, 268, 122180.
Conferința Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare. (2023). Produse de bază dintr-o privire: Ediție specială privind cânepa industrială. ONU.
Bastian, E. CÂMPUL CA PLANTĂ CULTURALĂ A ROMÂNIEI.
ANTONESCU, R. DE SIMBOLURI ȘI CREDINȚE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI.
Popescu, D. I. (2013). Moda verde-un nou stil de viață posibil pentru români. Industria Textilă, 64(1), 46-54.
Ciupan, E., Ciupan, C., Câmpean, E. M., Stelea, L., Policsek, C. E., Lungu, F., & Jucan, D. C. (2018). Oportunități de dezvoltare durabilă a industriei de mobilier tapițat din România. Un studiu de caz. Sustainability, 10(9), 3356.
Logan, R. (2012). TENDINȚA DE MODĂ ECOLOGICĂ: ARE UN VIITOR DURABIL?" (THE TREND OF ECO-FASHION: DOES IT HAVE A SUSTAINABLE FUTURE? Jurnalul internațional de management al informațiilor sociale în domeniul sănătății, 5(10).
Schumacher, A. G. D., Pequito, S., & Pazour, J. (2020). Fibre de cânepă industrială: O alternativă durabilă și economică la bumbac. Journal of Cleaner Production, 268, 122180.
Indicatori de mediu
Impactul chimic: 5/5
Necesarul de apă: 5/5
Necesarul de energie: 3/5
Absorbția de CO2: 5/5
Amprenta ecologică: 3/5
Emisii de CO2: 5/5
Consumul de apă: 5/5
Etica în afaceri: 5/5
Durabilitate/durată de viață: 5/5
Biodegradabil: 5/5
Rentabilitate: 4/5
Receptivitate pe piață: 4/5
Etică: 5/5
Beneficii pentru lucrători: 4/5
Comerț echitabil: 5/5
PUNCTAJ FINAL: 4.5
Exemplu de utilizare diversificată a cânepei (conferință): https://www.youtube.com/watch?v=Q6p1L1zpBJI
Proiecte multiculturale în jurul renașterii textilelor din cânepă în România: https://rowmania.ro/canepa-din-romania/
Studii de caz privind mărcile (podcast): https://www.youtube.com/watch?v=2pOtFdGzpYI&rco=1 https://dialogtextil.ro/2020/03/23/de-ionescu-revitalizeaza-canepa-romaneasca/