Lana reciclata

1. Care sunt valorile cheie de durabilitate ale acestui tip de textile? 

Descrierea materialului: Lâna provine în principal de la oi. Deși România se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește creșterea ovinelor (ocupă locul 3 conform Eurostat), există multe aspecte necunoscute cu privire la producția și prelucrarea lânii. În România, există două rase de oi autohtone: Turcana, cunoscută și sub numele de Zackel sau Walachian, este oaia crescută în mod tradițional de ciobanii transhumanți din Sibiu, în timp ce Tsigai este rasa preferată de ciobanii din Brașov și Covasna. Ambele rase sunt bine adaptate la mediul românesc, Turcana fiind deosebit de bine adaptată la pășunile alpine. Tsigai este o rasă cu lână medie, cunoscută pentru producția mare de lapte și carne. Pe de altă parte, Turcana, o rasă cu lână lungă și grosieră, excelează în ceea ce privește producția de lapte, dar nu și în ceea ce privește producția de carne. Rasele merinos românești, precum Merinosul transilvănean, Merinosul Palas și Merinosul de Cluj, precum și Karakul, au câștigat proeminență din punct de vedere numeric datorită încrucișărilor. Rasele încrucișate pot fi găsite în toată țara.

Procesul de producție: Lâna reciclată este o practică sustenabilă. Cercetările arată că produsele din lână au potențialul de a avea mai multe "vieți", durând 20-30 de ani și adesea mai mult. Există trei căi principale în reciclarea lânii:

1. Sistemul cu circuit închis. Un proces mecanic care readuce articolele de îmbrăcăminte la starea de fibră brută și transformă din nou fibra în fire, pentru a produce produse noi (potrivit în special pentru tricotajele din lână).

2. Sistemul cu buclă deschisă. Aici, lâna de la un produs anterior devine baza pentru un nou produs, de obicei industrial, cum ar fi izolația sau căptușeala pentru saltele.

3. Re-inginerie. Devenind creative, companiile reciclează articole vechi sau nevândute în produse noi, cum ar fi fabricarea unei genți dintr-o jachetă veche de lână sau utilizarea deșeurilor de producție, cum ar fi garniturile, pentru a face alte articole. Lâna este valoroasă! Foarte puțină lână se irosește.

Valori durabile:

1. Importanța istorică și recuperarea tradiției: Simbolistica românească asociază lâna cu prosperitatea, bogăția și fecunditatea. Producția de lână este un proces tradițional în România, unde păstoritul oilor este încă o practică puternică. însă, producția de lână a scăzut sever în ultimii 10-20 de ani, ceea ce duce la riscul pierderii metodelor tradiționale de prelucrare a lânii care sunt durabile, cum ar fi: filarea manuală, spălarea lânii cu apă și metodele de vopsire naturală cu ajutorul plantelor.  

2. Cercetare, inovare și colaborare industrială: relansarea industriei lânii în România poate fi dezvoltată și pe linia inovării și a regândirii lânii ca material atât în interiorul, cât și în afara sectorului textil. Pentru sectorul construcțiilor și edilitar, lâna poate reprezenta un material valoros, deoarece are proprietăți izolatoare și izolatoare profunde. Utilizarea lânii groase și semi-groase pentru producția de materiale textile nețesute pentru izolarea fonică și termică a clădirilor reprezintă un domeniu antreprenorial cu potențial ridicat, în contextul creșterii prețurilor la electricitate, energie termică și energie și în contextul tendințelor naționale și europene în domeniul construcțiilor ecologice. Astfel, utilizarea lânii românești pentru domenii conexe, cum ar fi construcțiile, se dovedește a fi tot mai importantă, ca o alternativă eficientă și viabilă de relansare și o alternativă de revitalizare a mai multor sectoare economice. 

3. Scalarea practicilor sustenabile: scalarea practicilor sustenabile se întâmplă prin proiecte localizate care au ca scop reînvierea tradiției de trasnformare a lânii pentru industria modei. Exemplele bune includ atât proiecte la scară mică/localizate, cât și proiecte la scară largă. Iele World este o inițiativă la scară mică care are ca scop salvarea lânii de la ardere și redistribuirea ei în industria modei prin combinarea practicilor tradiționale/sustenabile cu practicile contemporane de design. Pe de altă parte, proiectele la scară largă includ planuri de construire a celei mai mari fabrici de prelucrare a lânii din Europa. Inițiativa, inițiată de Ministerul Agriculturii, în cadrul programului LÂNA, vizează construirea celei mai mari fabrici de prelucrare a lânii din Europa, cu o capacitate de 15.000 de tone de lână, pentru crearea de materiale izolante.

2. Ce amenințări atenuează acest tip de inovare textilă?

1. Riscurile pentru sănătate: Lâna poate fi o alternativă foarte bună la flanela de bumbac și la poliester, având în același timp un impact minor asupra mediului datorită practicilor de fabricație durabile. În acest fel, lâna ușurează presiunea asupra ecosistemelor și mediilor locale, reprezentând o fibră alternativă naturală. În plus, textilele ecologice nu se limitează la produsele de îmbrăcăminte și de confecții, ci se extind și la domeniile tehnice. Această tendință este considerată a fi viitorul, etichete precum Ecotech, Okeotech și Eco-friendly fiind recunoscute la nivel mondial. Integrarea textilelor tehnice, în special a celor de înaltă performanță, cu sectorul ingineriei a stimulat creșterea construcțiilor ecologice și dezvoltarea clădirilor verzi. Acestea pot fi utilizate în diverse scopuri, cum ar fi etanșarea solului, sisteme de drenaj textil, sisteme de prevenire a eroziunii, textile pentru protecția împotriva substanțelor periculoase, containere mobile, sisteme de barieră fonică și sisteme de filtrare a aerului și a apei. În plus, acestea sunt, de asemenea, utilizate în textile pentru depozitele de deșeuri. Aceste produse includ geotextile, căptușeli geosintetice, geo-rețele, geomembrane și diverse materiale compozite geospecializate. În afară de aceste utilizări, produsele geosintetice pot găsi, de asemenea, aplicații potențiale în planificarea spațială pentru zone precum terenurile de golf și iazurile. În plus, acestea pot fi utilizate în reabilitarea minelor și a căptușelilor de tuneluri.

2. Reducerea deșeurilor: Produsele textile naturale, cum ar fi lâna, oferă alternative responsabile din punct de vedere ecologic la materialele cu resurse deficitare, prin utilizarea fluxurilor de deșeuri post-consumator și post-industriale pentru a fabrica materiale textile foarte durabile și ecologice. Aceste materiale textile nu numai că ajută la reducerea deșeurilor - lâna este în mare parte arsă în România, fiind considerată un deșeu -, dar conservă și resursele naturale care se epuizează rapid. În Carpații Românești, tone de lână de oaie sunt aruncate sau arse în fiecare an, ca urmare a unei gestionări colective deficitare și a lipsei unei bune infrastructuri regionale. Printre caracteristicile cheie se numără utilizarea de fibre naturale, inputuri nocive minime în timpul prelucrării, instalații de tratare a apelor reziduale în unitățile de prelucrare și producția de țesături de înaltă calitate și de lungă durată, care au o gamă largă de aplicații, de la industria modei la cea a ingineriei și a construcțiilor. Proiecte precum Iele World (http://inspirationist.net/iele-a-research-project-on-handcrafted-textiles-out-of-romanian-sheep-wool/) reprezintă inițiative importante pentru recuperarea lânii aruncate care încearcă să exploreze, prin practici de design, modalități contemporane de utilizare a lânii. 

3. Impactul economic: Pe lângă gama lor largă de aplicații pentru consumatori și industrii, fibrele naturale joacă un rol crucial în generarea de venituri pentru fermierii care le cultivă. Industriile de fibre naturale oferă oportunități de angajare pentru milioane de persoane la nivel mondial și dețin o valoare economică semnificativă, în special în anumite țări în curs de dezvoltare. Cultivarea și utilizarea fibrelor naturale nu numai că contribuie la creșterea economiilor rurale, bazate pe agricultură, dar se bucură și de o percepție publică favorabilă în comparație cu exploatarea resurselor neregenerabile. Activitatea de creștere a ovinelor a jucat în mod constant un rol semnificativ în progresul comunităților rurale din România, îmbunătățind calitatea vieții acestora. Acest impact a fost recunoscut de populația României, în ciuda fluctuațiilor numărului de oi și a producției de lână de-a lungul anilor. După anii '90, cererea de lână în sectorul textil a început să scadă, ceea ce a dus la o lipsă de utilizare pe scară largă a lânii în România. În consecință, mulți fermieri au abandonat această industrie cândva înfloritoare, unii recurgând chiar la arderea excesului de lână. Acest lucru a dus la o pierdere economică importantă și la potențialul de a introduce în industria textilă materiale durabile. România produce peste 35 000 de tone de lână pe an, din care majoritatea este aruncată ca deșeu, ceea ce reprezintă un potențial uriaș de valorificare economică și de sprijinire a comunităților rurale.

3. Cum putem conceptualiza acest tip de inovație textilă?

Lâna reciclată se încadrează în categoria de inovație tehnologică, deoarece necesită procese tehnice și tehnologice pentru ca resturile de lână să fie transformate din nou în anevoie utilizabilă. În plus, pentru a verifica proprietățile materialului se folosesc certificări existente, precum Recycled Content Standard (RCS) sau Global Recycled Standard (GRS).

1. Ce categorii de date și indicatori putem folosi pentru a cartografia sustenabilitatea acestei inovații?

Principalii indicatori de mediu pentru lâna reciclată sunt:

MATERII PRIME:

Deșeuri: lâna reciclată permite refolosirea deșeurilor de la groapa de gunoi. În ultimii ani a fost mai ușor pentru fermieri să îngroape sau să ardă lâna decât să o recicleze. Numai în 2022, în România au fost generate 24.191 de tone de lână, iar o mare parte a fost aruncată din cauza dificultății de procesare a acesteia.

PRELUCRARE:

Impactul asupra mediului: 99,2% reducere de CO2; 99,9% reducere de apă; 93,3% reducere de consum de energie obținută în timpul reciclării lânii.

Tratament chimic: deși albirea lânii existente este posibilă, este, de asemenea, dificilă și dăunătoare pentru fibre. Sortarea sa pe baza tonalității culorii permite un proces de reciclare mai ușor, care nu necesită un tratament chimic suplimentar.

POST-PROCESARE:

Producția locală și la scară mică permite menținerea unei distribuții durabile. În România au mai rămas câteva ferme mici de producție de mătase, care au ca scop să ofere un lanț de distribuție de la producție la consumator (de la producție la produsul finit țesut).

RECICLARE:

Lâna reciclată (nu este vopsită) câștigă până la 30 de ani în durata de viață.

Principalii indicatori economici pentru mătase sunt:

Prețul: Lâna reciclată este puțin mai scumpă decât lâna nouă.

Viabilitatea pieței: viabilitate bună - valoarea pieței globale la 0,0999 miliarde de dolari în 2021 și se așteaptă să ajungă la 0,13414 miliarde de dolari în 2030.

Indicatori sociali:

Etica în afaceri: o practică mai etică, deoarece animalele nu trebuie să treacă prin procesul de tundere.

Risc de exploatare: o bună siguranță a lucrătorilor, asigurată prin legislația UE.

Comerț echitabil: nivel mediu de comerț echitabil prin intermediul standardelor reglementate - Recycled Content Standard (RCS) sau prin certificările Global Recycled Standard (GRS).

Transparența etichetei: nivel scăzut din cauza lipsei de transparență la nivelul producției din fabrică.

2. Cum se raportează indicatorii la procesele de gestionare a producției de modă?

Pentru lâna reciclată, acești indicatori ajută la gestionarea:

Aprovizionarea cu materiale: Asigurarea reutilizării durabile a lânii care altfel ar fi arsă.

Presiunile asupra mediului: Asigurarea unei practici extrem de durabile și reducerea deșeurilor prin reintroducerea lânii într-un ciclu economic ciclic.

3. Cum putem măsura durabilitatea acestei inovații textile?

Sustenabilitatea lânii reciclate poate fi măsurată la nivel ecologic, prin impactul asupra mediului creat prin evitarea arderii lânii; la nivel economic, prin beneficiile aduse comunităților locale care, prin arderea lânii, pierd o sursă importantă de venit.

Cum au fost măsurate pragurile pentru fiecare indicator? 

Indicatorii au fost calculați pe baza următoarelor studii privind producția de lână și de lână reciclată: 

Ghițuleasa, P. C., Cărpuș, E., Dorogan, A., Bulacu, C., & Enciu, A. (2020, aprilie). Produse textile izolatoare din lână sustenabilă- o oportunitate pentru inițiative antreprenoriale în România. În IOP Conference Series: Materials Science and Engineering (Vol. 827, Nr. 1, p. 012016). IOP Publishing.

BUCIȘCANU, I. I. (2014). ALTERNATIVE DURABILE DE VALORIFICARE A LÂNII. Analele Universității din Oradea. Fascicula de Textile, Pielărie, 15(2).

Chereji, B. D., & Munteanu, F. D. (2022). IMPACTUL DEȘEURILOR DE LÂNĂ DE OAIE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. Lucrări științifice. Seria E. Îmbunătățiri funciare, Observarea și topografia Pământului, Ingineria mediului, 11.

Enciu, A., Zamfir, C. Z., Ilisiu, E., & Nicolescu, A. Evaluarea producției de lână la rasele de ovine românești. Analele Universității " Valahia" din Târgoviște. Agricultură, 15(2), 1-6.

GHITULEASA, C., SURDU, L., MOCIOIU, A. M., & CONSTANTIN, A. (2012). MOHAIRUL-SURSĂ PREȚIOASĂ DE MATERIE PRIMĂ ÎN ROMÂNIA. ICAMS, 553-558.

Rajabinejad, H., Bucișcanu, I. I., & Maier, S. S. (2019). Abordări actuale pentru gestionarea deșeurilor de lână brută și valorificarea neconvențională: O revizuire. Environmental Engineering & Management Journal (EEMJ), 18(7).

Drăgănescu, C. (2007). O notă privind originea raselor de ovine din Balcani și taxonomia lor.

https://manteco.com/how-recycled-wool-can-reduce-brands-carbon-footprint/

Indicatori de mediu

Reducerea deșeurilor: 5/5

Impactul consumului de energie, carbon și apă pentru producție/fabricare: 5/5

Impactul chimic: 5/5

Biodegradabilitate: 4/5

Eficiența prețului: 4/5

Receptivitate pe piață: 4/5

Etica în afaceri: 5/5

Riscul de explozie a lucrătorilor: 4/5

Comerț echitabil: 3/5

Transparență ridicată a etichetei: 3/5

PUNCTAJ FINAL: 4.16

Borangic este un bun exemplu de proiecte de relansare a producției de mătase printr-o perspectivă multidisciplinară. Proiectul reunește arhitecți, designeri, etnografi, creatori de parfumuri și experți în alte discipline pentru a se inspira din mătase Reciclarea lânii este practicată de designeri locali și de branduri mici, cum ar fi: Wool me Up (https://woolmeup.com/reciclate/); Hiphip (https://hiphip.ro/products/jacheta-din-lana-fiarta-reciclata-anthracite) pentru a crea diferite produse.

Mai jos sunt prezentate câteva povești interesante despre producția de lână și lână reciclată în România.