Page start 24.12.2016.
Crăciun - Wikipedia în limba română. > 18:37 24 nov 2016 Lucian GAVRILA discusión contribs. m 29.058 bytes (−29)
Navidad - Wikipedia en español. > 11:29 24 dic 2016 Jcfidy discusión contribs. m 59.225 bytes (+1)
Christmas - English Wikipedia. > 21:15, 24 December 2016 Rcsprinter123 talk contribs m 156,215 bytes −50
Рождество Христово - Русская Википедия. > 17:09, 18 декабря 2016 TenBaseT обсуждение вклад м 68 812 байт 0
Paginile la care se referentiaza tema abordata de mine aici se numesc "Craciun" and "Navidad" and Natividad.
Astfel avem ocazia sa privim ca inspre un "glob pamantesc" asezat pe o masa, simultan din doua puncte diametral opuse, cuprinzandu-l (invaluindu-l) complet cu privirea, intr-un mod in care nu am putea-o face in lipsa acestei simultaneitati.
In timp ce despre originea acestui termen, cei mai multi cercetatori romani se invartesc in jurul familiei de cuvinte ce survin din termenul "creanga" / "cracă" / "crăci", si in timp ce, pe partea limbii spaniole se sustine, mai ales, ca termenul "Navidad" este o apocopare a cuvantului "Natividad", "natividad" care inseamna "nastere"", alte izvoare vin cu completari ale acestor concluzii.
Comemorarea de Craciun / Navidad este dedicata zilei de nastere a celui pe care il cunoastem sub numele de Isus. Sunt insa mai multe motivatiile care coincid marind si mai mult gradul de importanta al acestei si asa importante zile.
Persoanele a caror traditie nu s-a despartit de calendarul Iulian dedica acestei comemorari ziua de 7 ianuarie, in timp ce lumea care se raporteaza la "calendarul gregorian" comemoreaza aceasta zi la 25 decembrie.
Inca de la inceputul secolului 20, sarbatoarea pana atunci doar religioasa, devine si sărbătoare laică (sarbatoare civilă).
Dupa cum se vede pe cele doua variantele spaniole aduse aici alaturi, se previne cititorul sa nu confunde varianta civila (Navidad) cu varianta religioasa (Natividad), prima fiind o apocopare a cuvantului "Nastere" (al fenomenului nasterii in general) in timp ce, cel de-al doilea este o prescurtare a "formulei" . . . "Natividad de Nuestro Señor Jesucristo".
De fapt, si in romana, si in engleza, se notifica ca este vorba despre doua forme suprapuse de sarbatorire a aceleiasi zile.
O fateta (cea civilă) a aceleiasi monede este Navidad /
Crăciun / Cristmas, iar cealalta fateta (cea religioasă) se numeste Natividad / Nasterea Domnului / Nativity of Jesus.
Altfel spus, pe de o parte se sarbatoreste "nasterea / nacimiento ( birth", ca fenomen de o asa primordiala importanta incat fara existenta ei, noi (sarbatoritorii) nu am exista, nu am putea face act de prezenta la o asa sarbatorire.
In acelasi timp cu sarbatorirea fenomenului care este "nasterea" se comemoreaza si "onomastica / onomàstica / onomastics" lui Isus.
Intr-un fel, unii dintre oameni privesc aceasta zi ca acela caruia i se suprapune ziua de nastere cu ziua onomastica, in timp ce alti oameni privesc sarbatorirea zilei de 25 decembrie ca si cand si-ar sarbatori unul dintre cele doua motive de sarbatorire: onomastica sau ziua de nastere.
Desi pentru unii e "motiv dublu" (sarbatorire si comemorare, in acelasi timp) iar pentru altii e "motiv simplu" (sarbatorire), nu este o regula cu ajutorul careia s-ar putea determina intensitatea trairii acestei festive zile.
O ghidare in plus ne ofera faptul ca conceptul "Isus" este si el asemeni unei monezi care, ca orice moneda, are doua fatete.
O fateta (laica, civila) este "fateta istorica" (Isus cel istoric / Jesus historico / Historical Jesus), in timp ce cealalta latura (religioasa, dogmatica) reprezinta "Isus"-ul teologic ("Isus din Nazaret" / "Jesus de Nazaret" / Jesus of Nazareth").
Astfel ca in acelasi timp, in ce priveste conceptul "Isus", unii oameni sarbatoresc latura istoric-filozofica a acestei persoane devenite "personaj istoric", in timp ce alti oameni sarbatoresc latura istoric-teologica a aceleiasi persoane devenite "personaj teologic"
Istoria + filozofia formeaza impreuna o disolutie in timp ce istoria + religia formeaza o alta disolutie.
Una constituie aliment pentru unii, cealalta constituie aliment pentru altii.
Una dintre aceste disolutii este balsamica, cealalta este daunatoare.
Frumusetea o constituie faptul ca nu ne stim toti raspunde corect acestei dileme.
Pentru o mai buna intelegere a acestui subiect, e bine sa trecem in revista continutul explicativ care sta in spatele unor termeni precum: "Istorie / Historia, History; Teologia,/ Teologia / Theology; Filozofia, Filosofia, Philosophy.
Crăciun - Wikipedia în limba română. > 18:37 24 nov 2016 Lucian GAVRILA discusión contribs. m 29.058 bytes (−29)
Evoluția conceptului "Crăciun", de la primul articol editat (2003) până în zilele noastre (24.12.2024). Grafic din 5 in 5 ani.
La evolución del concepto "Navidad", desde el primer artículo editado (2003) hasta la actualidad (24.12.2024). Gráfica de 5 a 5 años.
2003. Crăciun - Wikipedia în limba română. > 21:45 21 dic 2003 Danutz discusión contribs. 1.053 bytes (+1053).
2008. Crăciun - Wikipedia în limba română. > 22:44 24 dic 2008 Andrei Stroe discusión contribs. 23.053 bytes (−85)
2013. Crăciun - Wikipedia în limba română. > 12:40 16 dic 2014 89.120.204.21 discusión 27.990 bytes (−1)
2018. Crăciun - Wikipedia în limba română. > 06:26 24 dic 2018 Sîmbotin discusión contribs. 41.527 bytes (+7)
2023. Crăciun - Wikipedia în limba română. > 17:58 19 dic 2023 PatrocleBot discusión contribs. m 45.534 bytes (+38)
2024. Crăciun - Wikipedia în limba română. > 10:48 24 dic 2024 ~2024-31892 discusión contribs. 76.658 bytes (−22)
Versiunea 2016
Crăciun - Wikipedia în limba română.
18:37 24 nov 2016 Lucian GAVRILA discusión contribs. m 29.058 bytes (−29)
Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos / Isus Hristos) este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”.
Versiunea 2024
Crăciun - Wikipedia în limba română.
10:48 24 dic 2024 ~2024-31892 discusión contribs. 76.658 bytes (−22)
Crăciunul sau Nașterea Domnului se sărbătorește anual în cinstea nașterii Domnului Iisus Hristos pe data de 25 decembrie[a]. Este o sărbătoare religioasă și culturală importantă pentru milioane de oameni din întreaga lume, una dintre cele mai semnificative sărbători liturgice ale creștinismului, iar tradițiile asociate variază în funcție de confesiune.
În Biserica Ortodoxă, pregătirile pentru Crăciun încep cu Postul Crăciunului, o perioadă de patruzeci de zile de post și rugăciune, în timp ce Biserica Catolică sărbătoresc acest timp prin Advent, o perioadă de patru săptămâni de așteptare spirituală. Crăciunul face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin, având un loc central în calendarul liturgic.
În România, Crăciunul este sărbătorit timp de trei zile, cu ziua de 25 decembrie în prim-plan, urmată de a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie. Este o sărbătoare publică în multe țări, celebrată religios de majoritatea creștinilor și cultural de mulți necreștini, devenind un moment de bucurie care unește familiile și comunitățile într-un spirit autentic de sărbătoare.
Relatările din Noul Testament descriu Nașterea lui Iisus Hristos în Betleem, conform profețiilor mesianice. Iosif și Maria, neputând găsi loc într-un han, au fost găzduiți într-un staul, unde s-a născut Pruncul Sfânt. Îngerii au vestit nașterea păstorilor, care au răspândit vestea cu bucurie.
Stabilirea datei exacte a nașterii lui Iisus a fost îndelung discutată. În secolul al IV-lea, Biserica Creștină a fixat 25 decembrie ca dată oficială, coincizând cu solstițiul de iarnă din Imperiul Roman, la nouă luni după Bunavestire, sărbătorită pe 25 martie, zi ce marchează și echinocțiul de primăvară în calendarul roman. Majoritatea creștinilor, inclusiv cei din România, sărbătoresc Crăciunul conform calendarului gregorian. Totuși, unele Biserici Creștine Răsăritene, care folosesc calendarul iulian, sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie conform acestuia, corespunzător datei de 7 ianuarie în calendarul gregorian. Pentru creștini, semnificația Crăciunului nu se rezumă la data exactă a nașterii lui Iisus, ci la credința că Dumnezeu s-a întrupat pentru a mântui omenirea prin ispășirea păcatelor.
Obiceiurile de Crăciun în România reflectă o combinație armonioasă de tradiții precreștine, creștine și influențe moderne, seculare. Printre cele mai răspândite obiceiuri se numără oferirea de cadouri, cântatul colindelor – o tradiție profund legată de spiritul sărbătorilor –, participarea la slujbele religioase, pregătirea unei mese festive și decorarea casei cu bradul de Crăciun, luminițe, ghirlande și scene ale Nașterii Domnului. În unele gospodării, în special cele catolice, dar și în mai multe familii ortodoxe sau seculare, sunt prezente elemente precum calendarele de Advent sau coronițele de Advent. Sărbătoarea este marcată și prin schimbul de felicitări, vizionarea unor filme tematice sau participarea la piese de teatru dedicate Nașterii lui Hristos, oferind un prilej de bucurie care reunește familiile și comunitățile într-un spirit autentic și cald.
De asemenea, figuri precum Moș Crăciun și Sfântul Nicolae joacă un rol central în aducerea cadourilor copiilor, fiecare fiind însoțit de propriile tradiții și legende. Crăciunul este totodată o perioadă importantă din punct de vedere economic, având un impact semnificativ asupra vânzărilor și activităților comerciale. În ultimele secole, această sărbătoare a căpătat o relevanță tot mai mare, nu doar în plan religios și cultural, ci și în cel economic.
Originea termenului
Mulți cercetători (Pericle Papahagi, Vasile Pârvan, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Nicolae Drăganu), consideră că termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem.[1] La romani prin calatio se înțelegea convocarea poporului de către preoții păgâni în fiecare zi de întâi a lunii pentru anunțarea sărbătorilor din luna respectivă, și, prin extindere, sărbătoarea în general, căci cea mai importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Până către sfârșitul secolului al IV-lea, nașterea lui Hristos se sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se obișnuia să se facă anunțarea sărbătorilor de peste an (Paști etc.). Și cum celor de curând creștinați din Dacia și din sudul Dunării această anunțare li se părea apropiată de sărbătoarea păgână calatio, au denumit cu acest termen sărbătoarea creștină a nașterii lui Hristos. Datele la care se sărbătorește Crăciunul sunt orientative, pentru că nu se știe data exactă a nașterii lui Iisus.
Alți cercetători (între care Aron și Ovid Densusianu,[1] Al. Rosetti,[necesită citare] Al. Graur[necesită citare] ș.a.) derivă cuvântul Crăciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem, în latina vulgară creation/creatiun) deci ziua creării sau a facerii lui Isus. Deși s-ar putea obiecta că acesta ar fi o concepție ariană (care socotește că Fiul este o creatură a Tatălui), se poate răspunde că poporul care a creat termenul nu putea cunoaște (și nu cunoaște nici acum) asemenea subtilități teologice.
În reacție la această ambiguitate, elitele bisericești au înlocuit aceste termen popular cu acela de sărbătoarea Născutului (tot de origine latină), așa cum se constată în Evanghelia învățătoare din 1642 și în Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluiași termen deci cu care și celelalte limbi neolatine (romanice) - și nu numai - au derivat numele sărbătorii (franceză Noël, portugheză Natal, italiană Natale, spaniolă Navidad, engleză Nativity).
Originea termenului[editar | editar código]
Mulți cercetători (Pericle Papahagi, Vasile Pârvan, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Nicolae Drăganu), consideră că termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem.[3] La romani, prin calatio se înțelegea convocarea poporului de către preoții păgâni în fiecare zi de întâi a lunii pentru anunțarea sărbătorilor din luna respectivă, și, prin extindere, sărbătoarea în general, căci cea mai importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Până către sfârșitul secolului al IV-lea, nașterea lui Hristos se sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se obișnuia să se facă anunțarea sărbătorilor de peste an (Paști etc.). Și cum celor de curând creștinați din Dacia și din sudul Dunării această anunțare li se părea apropiată de sărbătoarea păgână calatio, au denumit cu acest termen sărbătoarea creștină a nașterii lui Hristos. Datele la care se sărbătorește Crăciunul sunt orientative, pentru că nu se știe data exactă a nașterii lui Iisus.
Alți cercetători (între care Aron și Ovid Densusianu,[3] Al. Rosetti,[necesită citare] Al. Graur[necesită citare] ș.a.) derivă cuvântul Crăciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem, în latina vulgară creation/creatiun), deci ziua creării sau a facerii lui Isus. Deși s-ar putea obiecta că acesta ar fi o concepție ariană (care socotește că Fiul este o creatură a Tatălui), se poate răspunde că poporul care a creat termenul nu putea cunoaște (și nu se cunoaște nici acum) asemenea subtilități teologice.
În reacție la această ambiguitate, elitele bisericești au înlocuit aceste termen popular cu acela de sărbătoarea Născutului (tot de origine latină), așa cum se constată în Evanghelia învățătoare din 1642 și în Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluiași termen deci cu care și celelalte limbi neolatine (romanice) – și nu numai – au derivat numele sărbătorii (franceză Noël, portugheză Natal, italiană Natale, spaniolă Navidad, engleză Nativity).
Alte etimoane latine care au fost propuse de lingviști sunt (in)carnationem (Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) și Christi ieiunium (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Acesta din urmă seamănă cu termenul uzual grecesc Χριστούγεννα (citit Hristúyena) însemnând Nașterea lui Hristos. Termenul apare cu diverse semnificații sau ca nume propriu în mai multe limbi care au fost în contact cu româna: limba bulgară, limba ucraineană, limba sârbă, limba rusă (rusa veche și rusa modernă).[2]
Pe de altă parte, o posibilă etimologie poate fi legată de denumirea sărbătorii păgâne a slavilor pentru solstițiul de iarnă și anume Korochun (корочун, карачун în rusă), Kračún (în cehă și slovacă).
În limba maghiară denumirea Crăciunului este Karácsony. Conform Lexiconului de la Buda termenul a fost preluat pe filieră latină, din (in)carnationem, la fel ca și românescul Crăciun.
Sorin Paliga susține că termenul Crăciun este un cuvânt de origine daco-tracă [3] legat de sărbătorile focului cu ocazia solstițiului de iarnă. Precum și în albaneză kercu „bucată de lemn”, în italiană Ceppo („Crăciun”, dar și „creangă”/„cracă”) tot așa și în română Crăciun ar însemna „crenguță”/„crăcuță”.
Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus.
Alte etimoane latine care au fost propuse de lingviști sunt (in)carnationem (Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) și Christi ieiunium (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Acesta din urmă seamănă cu termenul uzual grecesc Χριστούγεννα (citit Hristúyena) însemnând Nașterea lui Hristos. Termenul apare cu diverse semnificații sau ca nume propriu în mai multe limbi care au fost în contact cu româna: limba bulgară, limba ucraineană, limba sârbă, limba rusă (rusa veche și rusa modernă).[4]
O altă etimologie e legată de denumirea sărbătorii păgâne a slavilor pentru solstițiul de iarnă și anume Korochun (корочун, карачун în rusă), Kračún (în cehă și slovacă).
În limba maghiară denumirea Crăciunului este Karácsony. Lexiconul de la Buda susține că termenul ar fi fost preluat pe filieră latină, din (in)carnationem, la fel ca și Crăciun, explicație fără suport științific, cuvântul maghiar provenind aproape sigur tot de la slavi.
Sorin Paliga susține că termenul Crăciun ar fi de origine daco-tracă [5] legat de sărbătorile focului cu ocazia solstițiului de iarnă. Precum și în albaneză kercu „bucată de lemn”, în italiană Ceppo („Crăciun”, dar și „creangă”/„cracă”) tot așa și în română Crăciun ar însemna „crenguță”/„crăcuță”.
Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus.
Crăciun - Wikipedia în limba română. > 21:45 21 dic 2003 Danutz discusión contribs. 1.053 bytes (+1053).
Crăciun - Wikipedia în limba română. > 10:48 24 dic 2024 ~2024-31892 discusión contribs. 76.658 bytes (−22)
Morală - Wikipedia în limba română. > 15:34 2 oct 2008 Ion Anton discusión contribs. 134 bytes (+134)
Morala - Wikipedia in limba romana > 15:47 18 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 497 bytes (−3)
Drepturile Omului - Wikipedia în limba română. > 19:48 1 nov 2022 InternetArchiveBot discusión contribs. 15.076 bytes (+94)
Derechos Humanos - Wikipedia en español. > 18:24 13 dic 2024 SeroBOT discusión contribs. m 115.569 bytes −20
Declarația Universală a Drepturilor Omului - Wikipedia în limba română. > 08:39 18 mar 2024 46.97.170.82 discusión 5.862 bytes (−11)
Declaración Universal de los Derechos Humanos - Wikipedia en español. > 08:07 16 dic 2024 185.197.91.229 discusión 50.974 bytes (+26)
Religia în România - Wikipedia în limba română. > 13:52 3 nov 2024 TLK003 discusión contribs. 46.297 bytes (+83)
Religia în România / Religión en Rumania > Page start up on 14.11.2024_22.22 (UTC+1).
Religión en Rumania - Wikipedia en español. > non existent.
Eu sunt un partizan al imparțialității.
Sunt de concepție laică, dorindu-mi o lume în care să trăiască în pace, în egal tratament, persoanele, indiferent de orientarea lor (atei, religioși, laici). Sunt partizan al separației dintre Biserică și Stat. Dar, după cum se vede și în această pagină ne aflăm, după comunism, religia (care-și împărțea complicitatea cu comunismul) a cuprins România cu toate tentaculele sale.
Ca laic, nu poți primi din partea unei așa majorități, decât persecuții.
Luând eu poziție față de proaspăt... nou alesul primar (de formație... preot), din localitatea mea natală, față de grava încălcare a separației între Biserică și Stat, manifestată chiar din ședința inaugurală de Consiliu Local, m-am ales, iată, cu... microfonul tăiat.
Din aceleași motive (laicitatea contrapusă religiei) mi-a fost tăiat microfonul și pe secțiunea în limba română a Wikipedia, de talibani care lucrează cu sârg la împingerea României dinspre condiția de "Stat laic", înspre condiția de "Stat confesional".
Un studiu de prin 2015 arăta că... "România, printre cele mai RELIGIOASE țări din lume. Alături de Ghana, Nigeria și Irak".
E posibil ca în anul în care ne aflăm, 2024, România să fie și mai religioasă decât în 2015.
Soy partidario de la imparcialidad.
Soy de concepción laica y deseo un mundo donde la gente pueda vivir en paz, en igualdad de trato, independientemente de su orientación (ateos, religiosos, laicos). Soy partidario de la separación de la Iglesia y el Estado. Pero, como se puede ver en esta misma página, nos encontramos con que, después del comunismo, la religión (que compartía su complicidad con el comunismo) envolvió a Rumania con todos sus tentáculos. Como laico, no puedes recibir más que persecución por parte de esa mayoría.
Tomando posición contra el recién elegido alcalde (sacerdote por formación) de mi ciudad natal, contra la grave violación de la separación entre Iglesia y Estado, violación manifestada desde la reunión inaugural del Consejo Local, he conseguido, como aquí se ve, que me cortaron el micrófono.
Por las mismas razones (laicidad mía en contraposición a religión), mi micrófono también me fue cortado en la sección en idioma rumano de Wikipedia, por los talibanes que están trabajando diligentemente para empujar a Rumania desde la condición de "Estado laico" a la condición de "Estado confesional".
Un estudio de 2015 enseñaba que... "Rumania, entre los países más RELIGIOSOS del mundo. Junto con Ghana, Nigeria e Irak".
Es posible que en el año que estamos, 2024, Rumania sea aún más religiosa que en 2015.
Tatăl nostru? Sau... Deșteaptă-te române? / ¿Padre nuestro? O... ¿¡Despiértate, rumano!? > Page start up on 14.11.2024_10,12 (UTC+1).
Un studiu de prin 2015 arăta că... "România, printre cele mai RELIGIOASE țări din lume. Alături de Ghana, Nigeria și Irak".
Un estudio de 2015 enseñaba que... "Rumania, entre los países más RELIGIOSOS del mundo. Junto con Ghana, Nigeria e Irak".