Dupa cum se vede pe cele doua variantele spaniole aduse aici alaturi, se previne cititorul sa nu confunde varianta civila (Navidad) cu varianta religioasa (Natividad), prima fiind o apocopare a cuvantului "Nastere" (al fenomenului nasterii in general) in timp ce, cel de-al doilea este o prescurtare a "formulei" . . . "Natividad de Nuestro Señor Jesucristo".

De fapt, si in romana, si in engleza, se notifica ca este vorba despre doua forme suprapuse de sarbatorire a aceleiasi zile.

O fateta (cea civilă) a aceleiasi monede este Navidad /

Crăciun / Cristmas, iar cealalta fateta (cea religioasă) se numeste Natividad / Nasterea Domnului / Nativity of Jesus.

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos / Isus Hristos) este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”.

Crăciunul sau Nașterea Domnului se sărbătorește anual în cinstea nașterii Domnului Iisus Hristos pe data de 25 decembrie[a]. Este o sărbătoare religioasă și culturală importantă pentru milioane de oameni din întreaga lume, una dintre cele mai semnificative sărbători liturgice ale creștinismului, iar tradițiile asociate variază în funcție de confesiune.

În Biserica Ortodoxă, pregătirile pentru Crăciun încep cu Postul Crăciunului, o perioadă de patruzeci de zile de post și rugăciune, în timp ce Biserica Catolică sărbătoresc acest timp prin Advent, o perioadă de patru săptămâni de așteptare spirituală. Crăciunul face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin, având un loc central în calendarul liturgic.

În România, Crăciunul este sărbătorit timp de trei zile, cu ziua de 25 decembrie în prim-plan, urmată de a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie. Este o sărbătoare publică în multe țări, celebrată religios de majoritatea creștinilor și cultural de mulți necreștini, devenind un moment de bucurie care unește familiile și comunitățile într-un spirit autentic de sărbătoare.

Relatările din Noul Testament descriu Nașterea lui Iisus Hristos în Betleem, conform profețiilor mesianice. Iosif și Maria, neputând găsi loc într-un han, au fost găzduiți într-un staul, unde s-a născut Pruncul Sfânt. Îngerii au vestit nașterea păstorilor, care au răspândit vestea cu bucurie.

Stabilirea datei exacte a nașterii lui Iisus a fost îndelung discutată. În secolul al IV-lea, Biserica Creștină a fixat 25 decembrie ca dată oficială, coincizând cu solstițiul de iarnă din Imperiul Roman, la nouă luni după Bunavestire, sărbătorită pe 25 martie, zi ce marchează și echinocțiul de primăvară în calendarul roman. Majoritatea creștinilor, inclusiv cei din România, sărbătoresc Crăciunul conform calendarului gregorian. Totuși, unele Biserici Creștine Răsăritene, care folosesc calendarul iulian, sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie conform acestuia, corespunzător datei de 7 ianuarie în calendarul gregorian. Pentru creștini, semnificația Crăciunului nu se rezumă la data exactă a nașterii lui Iisus, ci la credința că Dumnezeu s-a întrupat pentru a mântui omenirea prin ispășirea păcatelor.

Obiceiurile de Crăciun în România reflectă o combinație armonioasă de tradiții precreștine, creștine și influențe moderne, seculare. Printre cele mai răspândite obiceiuri se numără oferirea de cadouri, cântatul colindelor – o tradiție profund legată de spiritul sărbătorilor –, participarea la slujbele religioase, pregătirea unei mese festive și decorarea casei cu bradul de Crăciun, luminițe, ghirlande și scene ale Nașterii Domnului. În unele gospodării, în special cele catolice, dar și în mai multe familii ortodoxe sau seculare, sunt prezente elemente precum calendarele de Advent sau coronițele de Advent. Sărbătoarea este marcată și prin schimbul de felicitări, vizionarea unor filme tematice sau participarea la piese de teatru dedicate Nașterii lui Hristos, oferind un prilej de bucurie care reunește familiile și comunitățile într-un spirit autentic și cald.

De asemenea, figuri precum Moș Crăciun și Sfântul Nicolae joacă un rol central în aducerea cadourilor copiilor, fiecare fiind însoțit de propriile tradiții și legende. Crăciunul este totodată o perioadă importantă din punct de vedere economic, având un impact semnificativ asupra vânzărilor și activităților comerciale. În ultimele secole, această sărbătoare a căpătat o relevanță tot mai mare, nu doar în plan religios și cultural, ci și în cel economic.

Eu sunt un partizan al imparțialității. 

Sunt de concepție laică, dorindu-mi o lume în care să trăiască în pace, în egal tratament, persoanele, indiferent de orientarea lor (atei, religioși, laici). Sunt partizan al separației dintre Biserică și Stat. Dar, după cum se vede și în această pagină ne aflăm, după comunism, religia (care-și împărțea complicitatea cu comunismul) a cuprins România cu toate tentaculele sale. 

Ca laic, nu poți primi din partea unei așa majorități, decât persecuții.

Luând eu poziție față de proaspăt... nou alesul primar (de formație... preot), din localitatea mea natală, față de grava încălcare a separației între Biserică și Stat, manifestată chiar din ședința inaugurală de Consiliu Local, m-am ales, iată, cu... microfonul tăiat.

Din aceleași motive (laicitatea contrapusă religiei) mi-a fost tăiat microfonul și pe secțiunea în limba română a Wikipedia, de talibani care lucrează cu sârg la împingerea României dinspre condiția de "Stat laic", înspre condiția de "Stat confesional". 

Un studiu de prin 2015 arăta că... "România, printre cele mai RELIGIOASE țări din lume. Alături de Ghana, Nigeria și Irak".

E posibil ca în anul în care ne aflăm, 2024, România să fie și mai religioasă decât în 2015.

Soy partidario de la imparcialidad. 

Soy de concepción laica y deseo un mundo donde la gente pueda vivir en paz, en igualdad de trato, independientemente de su orientación (ateos, religiosos, laicos). Soy partidario de la separación de la Iglesia y el Estado. Pero, como se puede ver en esta misma página, nos encontramos con que, después del comunismo, la religión (que compartía su complicidad con el comunismo) envolvió a Rumania con todos sus tentáculos. Como laico, no puedes recibir más que persecución por parte de esa mayoría.

Tomando posición contra el recién elegido alcalde (sacerdote por formación) de mi ciudad natal, contra la grave violación de la separación entre Iglesia y Estado, violación manifestada desde la reunión inaugural del Consejo Local, he conseguido, como aquí se ve, que me cortaron el micrófono.

Por las mismas razones (laicidad mía en contraposición a religión), mi micrófono también me fue cortado en la sección en idioma rumano de Wikipedia, por los talibanes que están trabajando diligentemente para empujar a Rumania desde la condición de "Estado laico" a la condición de "Estado confesional". 

Un estudio de 2015 enseñaba que... "Rumania, entre los países más RELIGIOSOS del mundo. Junto con Ghana, Nigeria e Irak".

Es posible que en el año que estamos, 2024, Rumania sea aún más religiosa que en 2015.