Ucraina: Un milion de refugiaţi. Rusia avertizează NATO să stea deoparte
Occidentul a crescut presiunea asupra Rusiei, deoarece luptele grele şi bombardamentele sunt încă centrate pe al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, Harkiv. Autorităţile oraşului au declarat că o rachetă de croazieră rusă a lovit şi distrus clădirea consiliului oraşului - deşi nu au existat rapoarte imediate despre victime. Simţind presiunea războiului economic condus de SUA şi UE, care încearcă să pedepsească sever Moscova, dar se abţin să se implice direct în conflict, Kremlinul a emis miercuri o declaraţie în care afirmă că „speră că NATO are bunul simţ de a evita conflictul”, potrivit agenţiei TASS.
Până marţi, un raport al ONU a menţionat cel puţin 536 de civili ucişi, dintre care 13 copii. Refugiaţii au continuat să plece din Ucraina, mai ales către graniţele din vest, înaltul comisar al ONU pentru Refugiaţi anunţând că de la începutul invaziei de joia trecută (24 februarie), au fost număraţi 835.928 de refugiaţi. „Mai mult de jumătate dintre ei (453.982) au fugit prin Polonia. Alte 116.348 au mers în Ungaria, potrivit UNHCR”, afirmă CNN într-un nou raport.
În plus, organizaţia a transmis că 96.000 de refugiaţi au fugit în Federaţia Rusă din republicile separatiste Doneţk şi Lugansk. Acest lucru s-a întâmplat între 18 şi 23 februarie.
Acest lucru înseamnă aproape un milion de refugiaţi care au plecat din calea haosului generat de război, până la sfârşitul primei săptămâni de conflict.
Conform celei mai recente actualizări generale despre locul în care are loc cea mai mare parte a luptei, CNN descrie:
Armata Rusiei pare să avanseze în mod constant spre oraşe cheie din sud. Ministerul rus al Apărării a declarat că forţele sale controlează în totalitate oraşul Kherson, deşi autorităţile ucrainene au negat, spunând că „unele părţi sunt sub controlul nostru”.
Luptele continuă şi în apropierea oraşului Mariupol, unde bombardamentele puternice au făcut zeci de răniţi, conform unei declaraţii a primarului.
Trupele ruse şi separatiştii susţinuţi de ruşi au înconjurat oraşul pe trei părţi. Kremlinul speră să câştige controlul asupra oraşului pentru a finaliza un coridor terestru care să lege Crimeea - pe care Rusia a anexat-o ilegal, în 2014, de la Ucraina - de sudul Rusiei.
La sfârşitul unei întregi săptămâni de la începutul invaziei, BBC rezumă cele mai recente evoluţii mari la nivel de sol, după cum urmează:
Paraşutişti ruşi au fost desfăşuraţi cu succes la Harkiv, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării susţine că a capturat oraşul Kherson din sud.
Forţele Rusiei au cerut civililor din Kiev să plece din oraş înainte de atacuri aeriene planificate.
Convoiul Rusiei, lung de 60 de km, rămâne chiar la nord de Kiev.
Abordând criza, preşedintele Biden şi-a dedicat primele 12 minute ale discursului său privind starea Uniunii de marţi seara pentru a avertiza Rusia şi a sublinia ce va face şi ce nu va face SUA.
Biden a subliniat că nu va trimite trupe americane să intre în conflict cu Rusia, dar se angajează să apere actualul teritoriu şi aliaţii NATO.
„De-a lungul istoriei noastre, am învăţat această lecţie – când dictatorii nu plătesc un preţ pentru agresiunea lor, ei provoacă mai mult haos”, a spus Biden. „Ei continuă să se mişte. Şi costurile şi ameninţările la adresa Americii şi a lumii continuă să crească”.
"Permiteţi-mi să fiu clar. Forţele noastre nu sunt angajate şi nu se vor angaja în conflictul cu forţele ruse din Ucraina. Forţele noastre nu merg în Europa pentru a lupta împotriva Ucrainei, ci pentru a-şi apăra aliaţii NATO într-un eveniment în care Putin decide să continue să se deplaseze spre vest”.
Printre noile măsuri punitive ale SUA dezvăluite în discurs s-a numărat închiderea spaţiului aerian american pentru zborurile ruseşti. „Astăzi anunţ că ne alăturăm aliaţilor noştri şi închidem spaţiul aerian american tuturor zborurilor ruseşti”, a spus el. Casa Albă a mai spus de atunci că vizarea exporturilor de petrol ale Rusiei „nu este exclusă”.
În acelaşi timp, Occidentul a continuat să intensifice războiul economic pentru a izola şi pedepsi şi mai mult Rusia, UE deconectând miercuri şapte bănci ruseşti de la sistemul internaţional de decontare a plăţilor SWIFT.
Pe când cea mai mare bancă din ţară, Sberbank, a fost scutită de această ultimă acţiune, următorii creditori majori au primit 10 zile pentru a opri toate operaţiunile SWIFT: VTB, Rossiya, Otkritie, Novikombank, Promsvyazbank, Sovcombank şi VEB.RF, potrivit listei vehiculate în presă rusă. În special, în ceea ce priveşte VTB, este a doua cea mai mare interdicţie a Rusiei.
„Toate aceste bănci pe care le-am enumerat în cadrul SWIFT... sunt toate [incluse] pe baza conexiunii lor cu statul şi a conexiunii implicite cu efortul de război. Nu am optat pentru o interdicţie generală a întregului sistem bancar [rus, n.r.]”, a declarat pentru Reuters un oficial al Uniunii Europene.