Studiind această temă veți fi capabil
-să explicați procedura de deservire software a calculatorului.
-să documentați operațiile de deservire
Obiectivele principale a întreținerii sunt de a reduce riscul de erori de hardware şi software, prelungirea duratei de viaţă a sistemului, minimizarea erorilor cauzate de un sistem învechit, de drivere şi alte probleme software, să asigure sistemului protecţia împotriva viruşilor şi a altor atacuri precum şi pentru a preveni pierderea datelor. O bună conduită pentru întreţinere preventivă software include realizarea unei copii de rezervă, măsuri pentru a asigura sistemul împotriva exploatării defectuoase, măsuri periodice de întreţinere hardware şi software, precum şi măsuri pentru a menţine sistemul în general curat.
Procedurile de întreţinere preventivă a componentei software sunt:
-efectuarea periodică a copiilor de siguranţă a datelor şi a zonelor critice de pe disc, cum ar fi sectoarele de încărcare, tabelele de alocare a fişierelor (FAT) şi structurile de directoare.
-defragmentarea hard-discurilor ar trebui efectuată cel puţin o dată pe lună, pentru a menţine eficienţa şi viteza discului.
-întreţinere săptămânală a informaţiilor de pe disc:
Se fac copii de siguranţă a datelor şi a fişierelor importante;
Se şterg toate fişierele temporare, precum
ˉ *.tmp (fişiere cu extensia .tmp)
ˉ *.chk (fişiere cu extensia .chk)
Se şterge istoricul din browserul Web şi fişierele temporare de Internet;
Se goleşte Recycle Bin;
Se rulează programul de defragmentare.
- întreţinere lunară :
Se creează un disc de lansare a sistemului de operare;
Se caută şi se instalează drivere actualizate pentru plăcile video, plăcile de sunet, modemuri şi alte echipamente;
Se caută şi se instalează versiuni actualizate ale sistemului de operare;
Se caută şi se instalează versiuni actualizate ale software-ului antivirus;
Deci pentru ca un sistem să funcționeze bine este necesar de efectua periodic următoarele operații:
-curățarea și defragmentarea discului
-actualizarea sistemului
-actualizarea driverelor
-scanarea și eliminarea virusurilor
-asigurarea securității sistemului
-crearea unei copii de siguranță
-efectuarea backup
Curățarea și defragmentarea discului
Spaţiul de pe disc este împărţit în aşa-numite blocuri. Începând cu instalarea sistemului de operare, pe disc sunt create directoare si sunt copiate fişiere. Acestea încep sa ocupe în ordine blocurile de spaţiu liber, la rând, astfel încât se formează o zona compacta de spaţiu ocupat, urmata de zona rămasa libera.
Dar în timpul funcţionarii computerului, unele fişiere sunt modificate, si se modifică şi dimensiunile lor. Dacă dintr-un fişier se şterg unele date, fişierul rămâne mai mic, şi în spaţiul ocupat de el iniţial rămâne un loc "gol" prin eliberarea spaţiului care fusese ocupat de datele şterse. Acest loc "gol" este luat în evidenţă de către sistemul de fişiere, ca sa poată fi folosit la nevoie. Alteori, un fişier se poate mari prin adăugarea de date în el, şi atunci nu mai încape în spaţiul ocupat iniţial, deci va fi mutat în alta parte. Dacă este mutat integral în zona libera, spaţiul ocupat de el înainte de mutare rămâne iarăşi liber, tot ca un "gol" în interiorul zonei ocupate.
Practic, zona ocupata ajunge sa fie alcătuita din fragmente, deci spunem ca este fragmentată. Uneori fişierul care s-a mărit nu este mutat, ci o parte din el rămâne pe loc, ocupând blocurile pe care le ocupase si înainte de a se mari, iar partea sa care este în plus este plasata în alt loc, la începutul zonei libere sau chiar într-un "gol" existent în zona de spaţiu ocupat. În acest caz, chiar fişierul spunem ca este fragmentat.
În acest fel, cu timpul, spaţiul ocupat si spaţiul liber de pe disc ajung sa fie tot mai fragmentate, blocuri ocupate alternând cu blocuri libere. De asemenea, si fişierele ajung sa fie fragmentate, uneori un fişier mare fiind alcătuit din multe fragmente risipite pe tot discul, după cum s-a găsit spaţiu disponibil la plasarea (copierea sau salvarea) lui pe disc. Cu cât procentul de fragmentare este mai mare, cu atât sistemul de operare va lucra mai greu cu datele de pe disc, si mai ales cu fişierele mari. De aceea, din când în când se impune efectuarea operaţiei de defragmentare.
Fragmentarea are mai multe efecte nedorite. Având în vedere actuatorul unităţii magnetice, ce trebuie să fie constant repoziţionat pentru a citi şi scrie fişiere pe hard-disc, suferă ca performanţă. Performanţa citirii şi a scrierii pe un disc fragmentat grav este cu mult mai slabă dacă un disc nu este proaspăt defragmentat în special în cazul în care discul este aproape plin. Aceasta contribuie, de asemenea, la creşterea nivelurilor de zgomot, şi poate provoca defecte de disc. Soluţia pentru fragmentarea discului este de a rula un utilitar de defragmentare periodic. Un utilitar de defragmentare citeşte fiecare fişier şi îl rescrie pe o zona continuă, făcând accesul la fişier mult mai rapid.
Defragmentarea discului este o utilitate în Windows care produce un efect lent, ineficient, şi are caracteristică slabă. Dar, exista gratuit, şi alte utilitare destul de bune pe internet care rezolvă problema mai eficient.
Defragmentarea constă în rearanjarea fişierelor si directoarelor pe disc, astfel încât ele sa nu mai fie fragmentate (deci sa ocupe un spaţiu compact pe disc), si între ele sa nu mai rămână blocuri goale, deci si zona de spaţiu liber sa fie compacta, continua.
În momentul în care au fost sesisate anomalii la funcționarea calculatorului sau au apărut mesaje pirat pe monitor, trebuie oprit calculatorul pentru a elimina codul rezident al virusului din memoria internă și repornit apoi folosind un program antivirus . Dacă nu se reușește eliminarea virușilor, hard discul trebuie șters și reformatat urmând ca după aceea să fie încărcat cu programele utilitare și cu dosarele ce au fișierele de lucru.
Programele profesioniste antivirus conţin trei module pentru:
Recunoaşterea virusului (scan);
Selectarea şi curăţarea fişierelor contaminate (clean);
Supravegherea funcţionării calculatorului cu transmiterea mesajelor de avertizare.
Aplicaţia antivirus poate fi folosită pentru protejarea calculatoarelor împotriva infestării cu viruşi, indiferent de modul în care se răspândesc. Programul poate detecta atât viruşii cunoscuţi cât şi cei noi apăruţi.
Există mai multe aplicații pentru protejarea calculatoarelor împotriva infestării cu viruși precum : BitDefender, Avast!, ESET NOD32, Microsoft Security Essentials (gratuit de la Microsoft), AVG, Lavasoft Ad-Aware, G-Data Internet Security, Check Point Zone Alarm, F-Secure Internet Security, Kaspersky.
Windows, Linux, şi toate celelalte sisteme de operare moderne utilizează o arhitectură extensibilă care permite încărcările driverelor pentru a adăuga suport pentru dispozitivele care nu sunt suportate direct de către ker0nel-ul SO. Sistemul foloseşte drivere de dispozitiv pentru a sprijini adaptorului video, adaptorul de sunet, adaptorul de reţea, precum şi a altor dispozitive periferice. Altfel decât în cazul BIOS-ului şi codurilor firmware, codurile driverelor de dispozitiv sunt componente software mai atent realizate ca să ruleze pe PC. Este încă o idee bună de a actualiza driverele de dispozitiv, totuşi, deoarece drivere actualizate pot îmbunătăţi performanţa, sau adaugă suport pentru caracteristici suplimentare, şi aşa mai departe.
În general, se recomandă să se realizeze actualizarea driverelor de dispozitiv în orice moment, dar mai ales la instalarea unui hardware nou.
Firmware este un element aflat la jumătatea distanţei dintre hardware şi software. Firmware-ul este software-ul care este semi-permanent stocat pe cipuri nonvolatile de memorie din interiorul PC-ului. Principalul sistem de BIOS, de exemplu, este similar firmware. Dar principalul sistem de BIOS-ul nu este singura componenta de firmware pe sistemul de calcul. Aproape fiecare periferic, de la video, audio, adaptoare de reţea, cardurile RAID, controlerul hard discului şi unităţile de stocare optice, au propriile lor firmware. Se recomandă atenţie pentru actualizările de BIOS-ul ale plăcii de bază şi de firmware. Din nou, în general: dacă nu este stricat, nu repara. Într-o oarecare măsură, decizia depinde de cât de vechi este PC. Este destul de comună pentru componente nou introdusele de a avea mai multe actualizări firmware puse la dispoziţie încă de la începutul ciclului vieţii lor. Pe măsură ce timpul trece, de obicei, actualizările de firmware devin mai puţin frecvente, şi au tendinţa de a fi minore remedieri sau completări de caracteristici.
Companiile de hardware şi software dezvoltă periodic versiuni noi actualizate de software, drivere de dispozitiv, şi firmware. Aceste actualizări pot fi legate de securitate, sau ele pot adăuga suport pentru noile caracteristici sau de compatibilitate cu noile dispozitive, dar regula de aur atunci când este vorba de instalarea actualizărilor este: „Dacă nu este defect, nu repara.”
Ironic, majoritatea sistemelor de operare utilizează un serviciu de actualizare automată, serviciu la care trebuie să utilizăm o conexiune Internet şi un browser. Se va evalua fiecare actualizare înainte ca aceasta să fie instalată. Cele mai multe actualizări includ un document în care se descrie exact ce se va actualiza, ce probleme rezolvă. Dacă o anumită actualizare rezolvă o problemă care a fost întâmpinată sau adaugă suport pentru ceva de care e nevoie, se va instala actualizarea. Este posibil, de multe ori pentru a recupera starea iniţiala în urma unei actualizări ce a eşuat, să nu existe soluţie, şi în consecinţa aplicaţia trebuie reinstalată.
Aplicarea actualizărilor sistemele de operare şi aplicaţiilor software. Aplicarea actualizărilor la sistemul de operare reprezintă o excepţie de la regula generală de precauţie. Windows, în special, este sub atac extern constant, astfel că este în general, o idee bună de a aplica patch-uri critice pentru Windows, cât mai des posibil (de cate ori apar).
Microsoft oferă Microsoft Update Service pentru a automatiza procesul de menţinere a Windows şi suitei Office cu cele mai noi patch-ur. Recomandată (şi implicită) este setarea automată, care determina Windows să descarce şi să instaleze actualizări fără intervenţia utilizatorului.
Gestionarea actualizărilor pentru aplicaţii software-ul este mai dificilă, deoarece, nu există nici o locaţie centrală unde puteţi verifica actualizările existente şi disponibile. (Linux este de departe superior, în acest sens. Cele mai moderne distribuţii Linux pot verifica în mod automat un repertoriu central de actualizări disponibile pentru sistemul de operare şi de cele mai multe şi pentru toate aplicaţiile instalate). Din fericire, cele mai importante aplicaţii din ziua de azi, în mod automat fac o verificare periodică pentru actualizări, sau, cel puţin, vă solicită să faceţi acest lucru.
Menţinerea unui bun set de copii de rezervă este o parte a întreţinerii preventive. Această operaţiune poate fi efectuată pe căi hardware sau pe căi software.
Din punct de vedere hardware scăderea preţului la dispozitive de stocare, în primul rând la hard-discuri montate în suport RAID 1 a impus ideea în multe cazuri ca siguranţa datelor depinde exclusiv de o structura RAID 1 pentru a proteja datele. A fost o idee foarte rea. RAID 1 protejează doar împotriva unui eşec al hard-discului, care este un mod parţial de protecţie, în cel mai bun caz.
RAID 1 nu face nimic pentru a proteja împotriva:
datelor corupte în urma atacului viruşilor sau a altor probleme de tip hardware;
ştergerea din greşeală a datelor, suprascrierea, sau modificarea fişierelor importante;
pierderea catastrofală a datelor, în situaţii cum ar fi incendiul sau furtul de echipament.
Pentru a proteja împotriva acelor şi a altor ameninţări, singura soluţie de încredere este de a face copii de siguranţă(back-up) ale datelor dumneavoastră periodic pe o formă de suport amovibil, cum ar fi casetele magnetice, discurile optice, hard disc-urile amovibile, sau chiar pe reţea