NOUTATI AFACERI StartUp

Link-uri utile FINANTARI

Platforma E-Learning Business PLAN proiect S.M.A.R.T S.T.A.R.T-U.P

Antreprenoriatul este un contribuitor cheie in dezvoltarea economiei oricărei tari www.smartstartup.dornatismana.ro

Idei de afaceri

Finanțări ONG / IMM / APL

StartUp Nation

Oportunități AFIR

Oportunități finantare ONG

Finanțarea Start-Up Nation se întoarce. LISTA celor 15 scheme de fonduri promise antreprenorilor în programul de guvernare

Noul guvern PSD-PNL-UDMR, condus de Nicolae Ciucă, promite că va deschide o a treia ediție a schemei de finanțare Start-Up Nation, prin care se vor putea obține fonduri nerambursabile pentru lansarea unei afaceri, conform Programului de Guvernare.

Noul Minister al Antreprenoriatului, care va fi condus de Daniel Cadariu (PNL), figurează în programul de guvernare cu o serie întreagă de scheme de finanțare pentru firme mici și mijlocii, inclusiv startup-uri.

„Start UP Nation ediţia a III–a, Finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă” - este una dintre promisiuni.

Reamintim că programul Start-Up Nation a fost inițiat în anul 2017 de guvernul PSD de atunci, condus de Sorin Grindeanu, care se întoarce acum la guvernare, pe post de ministru al Transporturilor, în Cabinetul Ciucă.

Au avut loc două ediții ale programului Startup Nation, prin care se acordau fonduri nerambursabile de câte 200.000 de lei unor firme noi. Ediația a doua a fost lansată între Crăciun și revelion, pe 27 decembrie 2018, iar plățile către antreprenorii declarați câștigători nu au fost finalizate nici până acum.

Alte scheme de finanțare pentru IMM și startup-uri, promise în Programul de Guvernare Ciucă:

1. Programul Start Up Diaspora Next Gen – susținerea cetățenilor români din diaspora care doresc să revină în țară și să deschidă o afacere cu finanțare FSE.

2. Program pentru companiile implicate în realizarea de bunuri intermediare:

  • a. Granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producție intermediară sau procesare în vederea susținerii costurilor, diversificării ofertei, inovării și marketingului.

  • b. Garanții de până la 1 milion de euro/companie pentru susținerea investițiilor în diversificarea ofertei și consolidarea cotelor de piață.

3. Programul IMM Prod. Garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții.

4. Program Rural INVEST. Garanții guvernamentale de până la 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FRC și FGCR, care își localizează producția în mediul rural și urban-mic.

5. Programul IMM Prod. Garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții.

6. Programul Garant Construct. Garanții guvernamentale acordate companiilor din Construcții, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor.

7. Program Start-Up pentru studenți. Finanțarea incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală). Granturi de 100.000 euro. Punctaj prioritar: afaceri dezvoltate în domeniul de specializare.

8. Schemă de ajutor de stat „INNOVATION”. Deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România.

9. Granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM). Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 milion de euro, pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP).

10. Schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale. Schemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie. Punctaj suplimentar: industrii exportatoare, nepoluante.

11. Programul România Tech Nation. Schemă de ajutor de stat pentru susţinerea înființării de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up. Este necesară includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local.

12. Program Women in tech. Schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. Vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare județ.

13. Programul Starter kit - schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5000 Euro/companie.

14. Acțiuni suport pentru programul România Tech Nation:

  • Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.

  • Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.

  • Tech Capital of the Year - prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau adminsitraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;

  • Cloud first policy- strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţle necesare pentru a se muta în cloud.

Majoritatea acestor proiecte ar urma să fie făcută din fonduri europene.

Program Guvernare Ciuca by claus_44 on Scribd


Finanțări pentru startup-uri românești prin fonduri de investiții 400 milioane Euro

Ajutoare de stat: Cum se face comunicatul de presă- model oficial

Se vor putea finanța, între altele, fonduri de venture capital, private equity, mezzanine, transfer de tehnologie sau specializate în infrastructură.

Fondurile de investiții se vor putea înscrie, din 2022, la finanțări

În următoarele luni, MIPE și FEI vor lansa apelul pentru expresii de interes pentru selectarea echipelor de management (intermediari financiari) și a fondurilor de investiții care vor primi alocări din Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare.

Finanțările vor putea fi obținute de companiile românești numai de la intermediarii financiari, pe măsura selectării acestora, cu respectarea criteriilor de eligibilitate și a cadrului de ajutoare de stat, care vor fi specificate în apelul de selecție.

Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026. În prima fază, numărul-țintă de beneficiari este de 100.

Elementele principale ale contractului sunt:

  • Stabilirea alocării din PNRR pentru crearea Fondului de fonduri de Equity pentru Reziliență în cadrul FEI și a modului de vărsare a contribuției;

  • Strategia de investiții și de aplicare a principiului ”Do No Significant Harm” („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”), pe durata PNRR și după 2026 (pentru utilizarea resurselor rambursate conform Reg. RRF);

  • Delegarea FEI pentru a selecta si contracta intermediari financiari prin apel deschis de propuneri, care va fi aprobat ulterior de Comitetul de Investiții;

  • Atribuțiile FEI cu privire la implementare, monitorizare, raportare, administrarea conturilor bancare și depozitelor;

  • Politica de risc și de cea de trezorerie;

  • Atribuțiile și regulile de funcționare ale Comitetului de Investiții ca organism de coordonare desemnat de Guvern;

  • Costurile și comisioanele de management plătibile către FEI;

  • Utilizarea resurselor rambursate.

Finanțările vor fi de două tipuri:

  • capital de risc (equity). Fondul de investiții reține părți sociale din firma finanțată, poate prelua un anumit control de gestiune a firmei și poate primi din profitul firmei.

  • cvasicapital (quasi-equity). Se situează între capitalul propriu și datorie, având un risc mai mare decât datoriile nesubordonate și un risc mai mic decât capitalul comun. Cvasicapitalul poate fi un împrumut negarantat. Uneori, cvasicapitalul poate fi convertit în părți sociale în firma finanțată, pe care le reține fondul de investiții.


Schema PNRR prin care startup-urile românești vor primi finanțări de 200.000 Euro de la fonduri de investiții

Vorbim despre contractul de finanțare pentru implementarea instrumentelor financiare de investiții de capital (equity) finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (”PNRR”), semnat joi de Guvern cu Fondul European de Investiții.

Potrivit unui comunicat oficial transmis StartupCafe.ro, contractul prevede înființarea Fondului de Fonduri pentru Redresare, investiție finanțată printr-o contribuție de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR, intitulată ” Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.

Noul contract reprezintă o continuare a colaborării dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții pentru susținerea investițiilor în România. Astfel, 8 fonduri de capital de risc, utilizând în special resurse din fonduri structurale, au fost înființate în ultimii ani.

Prin noul contract se anticipează că, în următorii 5 ani, aproximativ 20 de fonduri de investiții vor obține resurse sporite pentru a investi în firme și proiecte de infrastructură românești, inclusiv în domenii precum eficiența energetică sau energia regenerabilă.

„Ne bucură semnarea acestui nou și important contract cu Guvernul României, partenerul nostru tradițional. Prin mobilizarea de resurse private, sprijinul PNRR poate cataliza peste 600 milioae euro sub formă de investiții esențiale în economia României, sprijinind întreprinderi mici și mijlocii, companii cu capitalizare medie, proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă”, a afirmat Alain Godard, Chief Executive al Fondului European de Investiții.

Sprijinul guvernamental poate, de asemenea, să ducă la atragerea de investitori privați în acest gen de investiții, sporind astfel capacitatea pieței și creând noi echipe specializate de management.

În total, prin PNRR sunt alocați circa 2,55 miliarde euro, fonduri pentru mediul privat. Din acești bani, 400 de milioane de euro vor merge la Măsura 3 - Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare.

Am mai scris pe StartupCafe.ro despre această linie de finanțare, dar acum au apărut detalii, odată cu aprobarea PNRR de către Consiliul ECOFIN.

Cum va funcționa finanțarea, în 5 pași:

  1. În principiu, un fond de fonduri de 400 de milioane de euro va fi constituit pentru România la Fondul European de Investiții (FEI).

  2. În trimestrul II 2022, FEI va deschide un apel la care vor fi invitați să se înscrie viitorii intermediari financiari - firme de investiții care administrează deja sau vor să administreze fonduri de investiții. Apelurile lansate de FEI vor ține cont de termenii de referință aprobați de un Comitet de Investiții sau un departament ministerial desemnat de Guvernul României.

  3. În perioada 2022-2026, în urma unui proces cuprinzător de selecție cuprinzând câteva etape de screening, due diligence și negocieri contractuale, FEI selectează intermediari financiari cu care semnează acorduri de finanțare pentru fonduri de capital de risc (noi sau existente), create pentru o perioadă de 10 ani.

  4. Începând din 2022 până în 2026, intermediarii financiari vor primi finanțarea de la FEI. 20 de astfel de fonduri de investiții naționale sau regionale vor fi constituite, fie de la zero, fie pe baza unor fonduri de investiții existente deja.

  5. Cele 20 de fonduri de investiții finanțate de FEI vor acorda, la rândul lor, finanțări de capital de risc startup-urilor și altor firme românești.

Câți bani vor primi startup-urile românești

Componenta 9 a PNRR, denumită ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și ”Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiția 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare, cu o alocare de 400 milioane euro.

Cu finanțarea PNRR de 400 de milioane de euro plus contribuții de la investitori privați, cele 20 de fonduri de investiții vor acorda runde de investiții unui număr de 100 de startup-uri românești și alte firme:

  • 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri,

  • 200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere,

  • 3.000.000 – 5.000.000 pentru firme în etape avansate de creștere,

  • peste 5.000.000 pentru midcaps (companii cu până la 3.000 de angajați fiecare),

  • 5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.

Verificarea asigurării tipurilor de cheltuieli eligibile se face după depunerea decontului pe eșantion de 1% în scopul validării justificării sumei forfetare.

Beneficiarii de microgranturi vor da o declarație pe proprie răspundere în aplicația de înscriere prin care își vor asuma faptul că utilizarea microgranturilor în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență atrage după sine recuperarea ajutorului de stat acordat împreună cu plata accesoriilor pentru recuperarea ajutorului de stat.

Codul CAEN pe care aplicatul aplică trebuie să fie autorizat la momentul înscrierii.

Firmele aplicante trebuie să fie din domeniile din anexa 1 a OUG 130/2020.

Înscrierile în cadrul măsurii se vor face în două etape distincte:

  • 1. Etapa de creare profil, user și parolă, unde aplicanții vor înregistra cu semnătură electronică atât datele reprezentantului legal/împuternicit cât și datele IMM/PFA/ONG/CMI eligibile conform art 3.2, alin (1) din prezenta procedură.

  • 2. Etapa de înscriere în cadrul măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” în care aplicanții, cu profilul, user, și parola generate în prima etapă, vor completa și transmite formularul de înscriere (va fi un formular anexat la procedură).

Statul a anunțat adresa web la care urmează să se deschidă sistemul informatic prin care firmele mici și mijlicii, persoanele fizice autorizate și alți beneficiari vor putea să se înscrie pentru a cere fondurile europene de aproape 1 miliard de euro pentru relansare economică. Înscrierea se va face în 2 etape.

va fi lansată aplicația informatică în vederea obținerii granturilor de 1 miliard de euro. Procedura va avea două etape: în prima fază toți beneficiarii celor trei scheme de finanțare se pot înscrie în aplicație pentru a-și verifica firma și introduce toate datele necesare, iar în cea de-a doua etapă beneficiarii vor putea aplica efectiv și încărca documentele necesare pentru accesarea granturilor”, a anunțat, luni, pe Facebook, ministrul Economiei, Virgil Popescu.

www.granturi.imm.gov.ro - aceasta este adresa la care va fi disponibilă platforma de înscriere pentru finanțare, după cum se arată în proiectele de proceduri pentru cele 3 măsuri de finanțare.

Ministerul Econmiei a publicat luni în consultare publică proiectele de proceduri pentru primele două măsuri de fonduri europene POC:

Măsura 1 - microgranturi de 2.000 Euro- cheltuielile eligibile

În măsura 1 vor fi disponibile fonduri de 100 de milioane de euro din care vor fi acordate microgranturi de câte 2.000 de euro fiecare unor beneficiari: microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) care nu au avut angajați anul trecut, PFA, ONG-uri și cabinete medicale individuale care au implicate în lupta anti-COVID-19.

Finanțarea se va face în ordinea primul venit – primul servit.

  • Obiectul finanţării trebuie să se încadreze în una sau mai multe din următoarele categorii eligibile:

  • a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

  • b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate;

  • c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat;

  • d) cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă;

  • e) cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV- 2;

  • f) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente;

  • g) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității;

  • h) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.