înainte de toate, un scurt pasaj de la bun început lămuritor, precizând unde este cazul, aspecte importante despre carte, în acest caz, nota din epilogul cărții:

Episcopi în mănăstirile străvechi ale Ţării Bistriţei

EPILOG

Nu avem pretenţia ca această lucrare să fie socotită o lucrare istorică riguros ştiinţifică, ci o lucrare eseistică, o carte de popularizare a acestor vechi valori asupra cărora ne punem întrebări.

Bucuria de a învia trecutul Sfintei noastre Biserici strămoşeşeti, singura instituţie pe care s-a întemeiat neamul nostru românesc din Ardeal, va rămâne o preocupare de prim ordin pentru mine.

Depăşind frica unora de a aborda trecutul îndepărtat, ,,paralizaţi” fiind de lipsa de susţinere documentară solidă care să le ofere confortul locurilor deja comune, (ştiute de toţi), am purces pe calea prăpăstioasă a investigaţiei eseistice, filologico-istorice, cu dorinţa de a ridica peste aceste prăpăstii un schelet de pod şi aştept ca şi alţii să zidească aici mii de ,,cărămizi duhovniceşti”. 

Îmi asum erorile inerente unui astfel de demers şi socotesc propria lucrare, ca material de analiză şi ca bază de discuţie.

Închei cu zicerea cronicarului: ,,Unde am greşit, îndreaptă tu, cititorule, cu blândeţe”.

Și pentru a fi și mai clar, redau citatul părintelui prof. Nicolae Feier din prefața cărții „NERIDONIS”:

<Eruditul istoric năsăudean, prof. dr. Ioan Seni, citându-l pe Barițiu spunea: „Eu nu am scris istorie pentru cei ce știu dinainte totul, ci pentru cei ce vor să se informeze”. Așa și eu!>

un set de 10 întrebări și răspunsuri 

pentru cei care cunosc mai puține 

despre personalitatea părintelui prof. Nicolae Feier

„webmaster”         

1. Sunteți cumva împotriva libertății de exprimare?

   • Considerați că avem sau nu libertatea de a scrie ceea ce credem că este corect din punct de vedere al noilor dovezi, inclusiv despre istorie, despre adevăruri care ies târziu și foarte greu la lumină, să le dăm interpretări personale, după cunoștințele, documentele și concluziile care sunt din ce în ce mai evidente într-o logică istorică evolutivă?

   • Părintele prof. Nicolae Feier mergând pe calea bătătorită de mulți alți istorici, a pus cap la cap datele vechi dar și cele noi, faptele și urmările lor, care l-au dus la constatări uneori surprinzătoare și pentru dânsul.

   • Părintele prof. Nicolae Feier nu a pregetat să înfrunte autoritățile ostile din timpul vechiului regim (1987 -1994), să-și pună în operă obiective foarte ambițioase și să reușească să le ducă la bun sfârșit. Istoria ne va arăta că și alte surprize nu vor pregeta să apară, chiar mai repede decât s-ar aștepta chiar și spre stupefacția „contestatarilor”.

   •  Părintele prof. Nicolae Feier a ales să se exprime prin cărți pe când alții au ales să se exprime prim mass-media, ca și comentatori doar, nu prin articole proprii.

2. Considerați că avem libertatea pentru a putea critica şi a fi criticaţi?

   •  dumneavoastră aveți libertatea de a critica dar vă luați și libertatea de a jigni şi denigra, ceea ce nu prea este corect;

   • părintele Nicolae Feier are libertatea de a nu răspunde persoanelor care nu știu decât să jignească, să denigreze și să împroaște cu noroi de câte ori au ocazia (neratând niciuna se pare) și aceasta, se vede că în mod repetat.

   • „O societate democratică se caracterizeză prin diversitatea opiniilor. Drept urmare, nu există și nici nu ar trebui să existe o interpretare oficială a istoriei”. 

Cercetătorii au libertatea să își aleagă în mod liber subiectele și pot publica rezultatele propriilor cercetări în conformitate cu criteriile științifice și standardele de calitate. 

După decenii de manipulare a trecutului prin mistificări  sau omisiuni dictate de interesele vremurilor, studiile părintelui Nicolae Feier adunate în volumul „Părinții neamului românesc” încearcă să înlăture negura care plutește de-a lungul unei perioade în care poporul român aflat în forme incipiente de organizare se străduia să facă față hoardelor cuceritoare.”

Mircea Gelu Buta       

citiți tot articolul pe: rasunetul.ro    Sâm, 03/20/2021

▲ SUS

3. Are sau nu studii și diplomă de istoric părintele prof. Nicolae Feier?

   • titlul de istoric nu ți-l dă „sau ți-l ia” cineva, chiar istoric fiind, dar care nu este de acord cu tezele, opiniile și scrierile cuiva,  ci acesta se obține prin studiile de specialitate făcute (contestate de unii, apreciate de alții), dar mai ales datorită activității de cercetare continuă și recunoscută, în cei peste 40 de ani, precum și datorită rezultatelor în urma acestor cercetări, care au dus la canonizarea a 5 sfinți locali, al șaselea fiind pe cale a se înfăptui.

   • părintele profesor Nicolae Feier :

     1. a absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca;

     2. a absolvit cursurile Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, secţia teologie-istorie, sub directa îndrumare a recunoscutului și ilustrului mare istoric bisericesc, preotul profesor doctor Mircea Păcurariu, care i-a trasat sarcina realizării dosarului documentar pentru canonizarea Sfântului Pahomie de la Gledin, în urma  căruia în anul 2006 a și fost canonizat;

     3. a continuat să se documenteze, iar în urma altui dosar de canonizare, au fost canonizați cei patru sfinți de la Năsăud: Atanasie din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile  din Telciu în anul 2008;

     4. Părintele Feier este licenţiat în istorie şi şi-a desăvârşit pregătirea universitară în disciplinele Istoriei: Istoria Bisericii Universale, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istoria Imperiului Roman de Răsărit (Bizantinologia), Istoria Noului şi a Vechiului Testament, Arheologie şi Arheologia Biblică, limba greacă, latină şi ebraică, sub îndrumarea Acad. Mircea Păcurariu, cu care a avut o comunicare laborioasă până cu câteva săptămâni înainte de urcarea acestuia la ceruri, fiind consultat telefonic la întocmirea  fiecărei lucrări de istorie, unele convorbiri telefonice fiind înregistrate cu acordul Marelui Dascăl. 

     5. așa că datorită activității de căutare, cercetare, înterpretare și publicare a concluziilor trase în urma analizei acestora pe parcursul celor peste 35-40 de ani de cercetare continuă merită pe deplin titlul de istoric, renumit în zona noastră și cunoscut și în alte cercuri din străinătate;

     6. Teza sa de licenţă are ca obiect eforturile uriașa făcute pentru intemeierea episcopiei   și dotarea ei cu cele necesare de către Consilierul Episcopului Nicolae Ivan, dr. în filologia budapestană și dr în istorie, pr. Sebastian Stanca

     7. totodată s-a axat pe eforturile uriaşe ale preoţimii şi intelectualităţii româneşti pentru realizarea României Mari şi apoi a instituţiilor noii realităţi politico-naţionale româneşti de acum un veac, devenind un preţios documentar pentru Istoria Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi a noilor instituţii româneşti din capitala Ardealului. 

   • Între anii 1980-1981 a fost funcţionar la Protopopiatul Ortodox Român din Bistriţa. În această perioadă, sub autoritatea Arhiepiscopiei Clujului şi a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud inventariază toate bunurile de patrimoniu ale parohiilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, în special fondul de carte foarte veche, până la anul 1850, precum şi toate icoanele şi iconostasele ale Partimoniului Cultural Naţional B-N.

   • Fondează Muzeul Protopopiatului Bistriţa, (sub autoritatea protopopului Simion Creța și a d-lui prof. Gheorghe Marinescu împreună cu un grup inimos de iubitori de istorie, între care, viitorul său coleg de la ISJ Bistrița-Năsăud Dr. Ureche), unul dintre cele mai valoroase din ţară, datorită mai ales cărţilor străvechi, unele ediţie princeps, găsite în altarele şi stranele bisericilor noastre ardelene, cele mai multe fiind ,,Cărţi călătoare”, venite în desagi de peste munţi ca să întreţină viu sufletul neamului nostru oprimat. Amintim: ,,Biblia de la Bucureşti” din 1688, ,,Noul Testament de la Bălgrad” din 1648, 11 exemplare princeps din ,,Cazania lui Varlaam” din 1641-1643, ,,Evangheliare”, ,,Apostol”, ,,Triodioane” etc, peste 1000 de titluri păstrate cu grijă în seifuri speciale.

   •  În cadrul simpozioanelor internaţionale de medicină şi religie: „Medicii şi Biserica” susţine mai multe teme la toate cele 15 ediţii.

   • Susţine numeroase conferinţe cu tematică istorică, teologică şi mitologică la Universitatea Babeş-Bolyai la facultăţile: Teologie, Istorie, Filologie şi Chimie.

   • Are o fructuoasă colaborare ca ,,profesor visiting” cu Institutul Cultural Român, susţinând diferite conferinţe internaţionale.

   • „Datorită unor cercetători pasionați de la Muzeul Județean din Municipiul Bistrița, dintre care îi amintim pe seniorii Gheorghe Marinescu și Corneliu Gaiu sau mai tânărul George Marinescu, unele date istorice obscure, doar bănuite sau spuse cu jumătate de măsură, au fost confirmate prin descoperiri arheologice, care vin să susțină teoriile curajoase ale părintelui Nicolae Feier, în ce privește etnogeneza și spiritualitatea românilor din Transilvania de nord-est. 

Iată de exemplu descoperirea de către arheologul dr. George Marinescu a „crucii, relicvar” (Engolpion), în toamna anului 2013, în perimetrul localității Herina, mai precis într-o zonă mai înaltă de pe Dealul Făgetului, numit popular Hagău, întărește ideea că Biserica în stil romanic de la Herina, construită de familia Lupu-Farkaș, pe viitorul domeniu al familiei Kacsics, a fost făcută pe o veche vatră monahală ortodoxă[2], care fusese clădită poate, în vremuri grele, de către călugări moldoveni fugari, dar „se poate și aceea să fii avut întemeierea din Ardeal chiar”[3]. Vechile surse germane amintesc de existența populației autohtone de pe Valea Bistriței Ardelene la data venirii primilor coloniști sași.”                               

Mircea Gelu Buta       

citiți tot articolul pe: rasunetul.ro    Sâm, 03/20/2021     

4. Are sau nu studii și diplomă de profesor părintele prof. Nicolae Feier?

   • un preot, prin însăși menirea sa este un „povățuitor, învățător, profesor” în tainele spiritului, credinței și nu numai,

   • să nu uităm că primii „profesori/învățători” au fost cine alții decât preoții,

   • cine ar fi putut să se ocupe, după revoluție de orele de religie, decât preoții,

   • având în vedere că părintele Feier și-a depășit faza de profesor de religie prin activitatea sa, fiind cooptat a face parte din ,,corpul de inspectori şcolari de religie”  care a participat efectiv la scrierea primelor cărți de religie,

   • datorită aprecierilor „colegilor profesori” dar și autorităților după rezultatele obținute, a fost înaintat în grad de „inspector școlar”, contribuind și mai mult la sistematizarea învățământului religios.

   • Cea mai mare realizare a ,,corpului de inspectori şcolari de religie” din care a făcut parte a fost cea din anul 1996, momentul în care disciplina ,,Religie” a fost introdusă în ,,Trunchiul comun educaţional obligatoriu” pentru şcoală, ,,opţionalitatea” funcţionând plenar la nivelul de accesare al elevilor, părinţilor sau tutorilor legali, cărora li s-a dat posibilitatea de opţiune asupra confesiunii sau non-apartenenţei religioase.

   • Obţine gradele didactice necesare şi este primul inspector şcolar de religie din ţară, angajat al I.S.J. Deţine funcţia până în anul 2001. În anul 2001 nu mai era nici o clasă în judeţul B-N la care să nu se predea ,,Religia”.

   • În calitate de inspector şcolar se confruntă cu lipsa acută a cadrelor didactice, suplinind posturile din cele 400 de şcoli, cu preoţi.

   • După apariţia primilor absolvenţi de teologie-litere participă la îndrumarea acestora şi la examenele de fixare pe post. Asigură baza materială pentru predarea religiei.

   • Participă în colective redacţionale la întocmirea manualelor şi, mai ales la întocmirea Programei Naţionale pentru disciplina religie la toate nivelurile educaţionale, prilej cu care obţine gradele didactice II şi I.

▲ SUS

5. Este părintele prof. Nicolae Feier un „ctitor” de biserici și monumente?

   • La Gledin reconstruieşte totul:

     1. casa parohială, anexe, garaje, garduri, trotuare.

     2. Întroduce în 1984, împreună cu credincioşii apa potabilă  în tot satul.

     3. Văduvelor şi săracilor li s-a introdus apa în casă, gratuit.

     4. La îndemnul preotului fiecare om şi-a construit baie şi grup sanitar.

     5. S-au făcut şi canalizări etc.

   •  Construieşte în Gledin, din temelii, o biserică monumentală, 

     1. În perioada 1987-1994, înfruntând autorităţile ostile. Şapte rânduri de documentaţii au fost respinse de autorităţi. Părintele Feier a primit autorizaţie de construire la patru ani de la începerea construcţiei, după Revoluţie.

     2. Noua biserică s-a construit în jurul bisericii vechi, în care s-a şi slujit şi pe care au folosit-o ca schelă interioară, ca mai apoi să fie scoasă bucată cu bucată pe uşile noii biserici. 

     3. Toate acestea le-a făcut părintele cu ascultarea şi munca celor aproape două sute de familii din Gledin.

     4. Redobândeşte toate terenurile, după revoluţie, pe care le-a deţinut anterior parohia.

     5. Amenajează un paraclis în interiorul şcolii din Gledin,

        1. mutând imediat după Revoluţie, toate obiectele vechi de cult, icoane, iconostas, sfânta masă etc, din vechea biserică, construită în 1853.

        2. Slujeşte în acel paraclis orânduit identic cu vechea biserică în interior, patru ani.

   • Renovează clopotnița vechii biserici de pe str. Crinilor

   • Renovează Catedrala Protopopiatului Bistrița

1. care este monument istoric, fiind cea mai veche biserică din nord-estul Ardealului, construită în anul 1268.

2. Prin grija părintelui profesor Nicolae Feier şi a preoţilor Creţa Simion, Naghiu Vasile, Sabău Iosif, Baciu Viorel şi mai recent a protopopului Alexandru Vidican, care a investit extrem de mult în clădirea bisericii în care funcţionează Protopopiatul Ortodox Bistriţa, precum şi a pr. Vasile Beni, deşi este aşa de veche arată impecabil, fiind an de an restaurată.

5. • Participă activ la zidirea din temelii a bisericii Sfânta Treime din Bistriţa, căruia îi statorniceşte hramul identic cu al bisericii sale din Gledin.

   • „Panteonul bistriţei” - un proiect de suflet, un obiectiv cu puternice valenţe religioase, culturale şi patriotice.

     1. Această ctitorie a fost posibilă cu Binecuvântarea IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, Valeriu Anania şi cu ridicarea la statutul de ALTAR de către IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ, fiind Binecuvântat de aceştia şi sfinţit de către IPS Arhiepiscop Irineu Bistriţeanu  şi contribuția enoriaşilor.

     2. este definitivat și se termină de construit în 2008, ansamblul monumental aflat în centrul municipiului Bistriţa, 

     3. Sub un clopot al aducerii aminte sunt aşezate în semicerc monumentele din marmură albă şi neagră a 24 de bărbaţi celebri care s-au născut sau au învăţat în Bistriţa.

     4. Cu prilejul sfinţirii în 6 decembrie 2008 a ansamblului monumental, de către P.S. episcop dr. Irineu Bistriţeanul, publică şi cartea "Panteonul bistriţenilor", o istorie a vieţii celor evocaţi.

     5. Evenimentul sfinţirii a adunat toată suflarea bistriţeană, bucurându-se de onoruri militare, precum şi de reprezentarea la vârf a tuturor autorităţilor judeţene şi locale.

     6. Sfinţirea şi introducerea în circuitul public a ,,Panteonului bistriţenilor” s-a petrecut în data de 6 decembrie 2008, fiind numit de către presa locală: ,,un eveniment remarcabil şi grandios”.

     7. Mai înainte, ansamblul monumental a fost binecuvântat de către I.P.S Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania, însoţit de către cei 100 de preoţi ai Protopopiatului Bistriţa, în data 10 noiembrie 2008.

     8. În ziua Sfântului Nicolae, Prea Sfinţitul Episcop Dr. Irineu Bistriţeanul a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Protopopiatului Bistriţa, al cărei eclesiarh este părintele prof. Feier, ţinând o cuvântare de excepţie, elaborată şi ziditoare de suflete.

6. A făcut singur părintele prof. Nicolae Feier „Panteonul Bistriței”?

   • în parte este adevărat, având în vedere că este autorul proiectului, al celor mai multe demersuri la Mitropolia Clujului, Feleacului și Vadului și la autoritățile locale și naționale (primărie, Consiliul Județean și Ministerul cultelor și monumentelor istorice, pentru multiple avize pentru forma monumentului, materialele folosite, amplasarea, etc. și finanțarea acestuia. 

   • Toată această muncă și „încăpățânarea” de a duce la bun sfârșit proiectul, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la marea unire, ceea ce s-a și întâmplat, nu poate să nu poată fi pusă la socoteală, ca fiind meritul personal al părintelui Feier, care desigur a fost susținut și ajutat de părintele protopot Alexandru Vidican și restul preoților slujitori, dar și de autoritățile locale.

▲ SUS

7. Părintele prof. Nicolae Feier nu ar merita a fi numit scriitor, dumneavoastră neapreciindu-i și contestându-i scrierile?

   • Considerați că după scrierea a peste 30 de cărți, din care două au dus la canonizarea a 5 sfinți și alte câteva sunt încă în lucru, deci neapărute, în tiraj de mii de exemplare, pentru unele dintre ele având solicitări mari în continuare au fost deja reeditate, s-ar pune problema că părintele prof. Nicolae Feier nu merită asemenea titulatură?

   • numiți vă rog o facultate, la terminarea căreia să primești „diplomă de scriitor”;

   • faceți vă rog o statistică, din ce domenii provin scriitorii recunoscuți de dvs., și diplomele care le conferă această „titulatură”;

   • și o întrebare retorică: pe câți dintre preoții cultului dvs. care au scris cărți i-ați contestat, pentru că nu au diplomă de scriitor sau chiar istoric?

   • și a doua întrebare retorică: ați încercat să scrieți măcar o „broșură” în care să sintetizați criticile și argumentele dvs. referitoare la cărțile pe care le considerați că sunt nule, nefiind scrise de „scriitori cu diplomă”?

   • știați că părintele Feier este membru al Uniunii Ziariștilopr Profesioniști din România?

8. Considerați că academicianul Ioan-Aurel Pop care făcea un apel pentru ca istoria adevarată să fie făcută de specialisti în domeniu, pe bază de izvoare și fapte autentice i se adresa în mod „voalat” și sau special părintelui prof. Nicolae Feier?

   • pentru confirmarea presupunerii dvs. cel mai simplu ar fi să adresați o întrebare distinsului academician, pentru a clarifica cărei categorii de „nespecialiști în domeniu” a fost făcută această „atenționare” și dacă, părintele profesor Nicolae Feier este încadrat de dânsul la această categorie.

   • știați că părintele Feier face parte din „Comisia de cultură” a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Clujului, pe care o conduce, d-l academician Ioan Aurel Pop?

   • știați că părintele Feier este membru activ al APIR „Asociația Profesorilor de Istorie din România”?

9. Considerați că toată pledoaria părintelui prof. Nicolae Feier este făcută „împotrivă la ceva sau cineva” sau „pentru a pune în discuție noile dovezi istorice”, care mai devreme sau mai târziu, vor putea fi luate în considerare în rescrierea istoriei?

   • toate lucrările sale, așa cum apreciază academicianul MIrcea Păcuraru, sunt o pledoarie pentru a medita asupra noilor date istorice și dovezi, apărute recent, ele fiind asumate nu ca adevăruri imuabile, ci ca bază de cercetare dialectică ca ipoteze de lucru, pentru a corecta, acolo unde și alți istorici vor considera necesar, în majoritatea expunerilor exprimându-se foarte clar că toate tezele sunt formulate în urma cercetărilor istorice și le face cunoscute tocmai pentru a le supune dezbaterii „specialiștilor în domeniu”.

10. Din punctul dvs. de vedere, care este formularea corectă: „Biserica de la (de lângă) Coroana” sau „Catedrala Coroana” (prescurtarea de la „COROANA MAICII DOMNULUI, PANTA NOSSA”- încoronarea sărbătorită în 15 august ?

Biserica așa cum arată ea astăzi, sub aspect arhitectonic, este opera călugărilor Romano-Catolici, care peste ruinele lăsate de tătari în anul 1241, au reconstruit-o în etape succesive. Biserica mănăstirească a avut proprietăți, în partea dreaptă, moară (de aici Piața Morii) și în stânga crâșma lui Brian Stoker, azi Hotel Coroana de Aur. Deci, în vechime nu biserica era lângă crâșmă ci tocmai invers.

Câteva date despre biserică: 

10. • 1. ANUL 1068 – se dă lupta de la Chiraleș.

      2. 1. a. Prințul OSUL CEL MARE, avea lângă cetate o ” mare mănăstire” - (Erdely Musseum I);

         2. b. Numele „OSUL (OSOIUL)” indică un cneaz sau voivod român” – (Acad. Ştefan Pascu: Pietre de temelie » Cluj, 1967, p.18);

    • 2.  „Vechea mare mănăstire ortodoxă Bistrițeană” (Nicolae Iorga - Istoria Românilor pg. 252), închinată „COROANEI MAICII DOMNULUI, PANTA NOSSA”, avea zeci de sate, biserici, schituri, în „TERRA BESSTES” – BESTER(CZ)A;

    • 3.  ANUL 1241 – tătarii ucid în Bistrița (NOSSA) 6014 creștini (ce fel de creștini, având în vedere că sașii abia urmau să vină?);

    • 4.    ANUL 1246 – vin sașii în „MONSCKDORF”–uri, în „satele călugărilor”;

    • 5. SEC. XI – XVI – bisericile și mănăstirile ortodoxe au fost confiscate și catolicizate. Călugării ortodocși au fost cu toții izgoniți - (Clark Carlton. The truth...p. 84);

    • 6.    ANII 1246 – 1250 – regele Bella IV dă unor „patroni” catolici averile „MĂNĂSTIRII ODINIOARĂ VESTITĂ”, cu întinse moșii, din comitatul BESS – BAS TER ZA.” (Dir 1246 – 1250);

    • construit prin anii 1974-75, Hotelul „Coroana de aur” a luat numele de la biserică și nu invers.

În loc de concluzie:

 citiți tot articolul aici adevarul.ro

„A avut şansa să înveţe de la mai marii bisericii ortodoxe româneşti, printre mentorii săi numărându-se Simion Felecan, profesor universitar cu studii doctorale la Roma și în Grecia și Mircea Păcurariu, specialist în istoria bisericii ortodoxe române.

„De la „teologia bunicii” am reuşit să ajung la cea de vârf după ce am făcut Facultatea de Teologie de la Sibiu. Acolo l-am întâlnit pe părintele Academician, Mircea Păcurariu care avea să-mi devină mentor şi care m-a luat pe lângă dânsul de la început. Sub autoritatea acestuia am făcut cercetare istorică, profesorul având de gând chiar să mă ţină la catedră lângă sine, dar Dumnezeu a vrut să ajung preot, acolo de unde am plecat, la Gledin, apoi la Bistrița, păstrând o legătură constantă, săptămânală întrebându-l totdeauna dacă afirmațiile pe care le făceam sunt valide sau nu.” 

povesteşte părintele Feier                           

„Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” 

Preot prof. Nicolae Feier: De la gherontocraţie la gherontofobie - Mar, 11/10/2020

Citește tot articolul pe: rasunetul.ro 

Gherontofobia este frica de bătrâni şi de bătrâneţe.

       Sfinxul, zice Sadoveanu în ,,Creanga de aur”, că e ,,un leu cu cap de muiere”, adică o leoaică. Moirele sau ursitoarele trace au pus în gura acestei creaturi mitice o întrebare pentru toţi călătorii ce treceau prin faţa sa. Cine nu ştia răspunde era sfâşiat. Iată întrebarea:

          - ,,Ce fiinţă merge dimineaţa în patru picioare, la amiază în două iar seara în trei?

       Răspunsul este:

          -,,Omul” cel ce în ,,seara vieţii” se sprijină în baston sau poate pe umărul unui fiu înţelept şi blând.

          ,,Conflictul între generaţii” are uneori efecte pozitive. De cele mai multe ori sfârşeşte într-un ,,divorţ” iremediabil şi lamentabil.

       Cum, acum copiem obiceiurile occidentalilor, s-ar putea ca prăpastia să devină hău. Aşa că vă invit să meditaţi dacă nu e mai productiv modelul strămoşesc de familie în care bunicul şi bunica fac punte peste generaţia activă, purtând grijă de nepoţi. Am scăpa astfel de ,,bone” care sunt plătite să dea copiilor o dragoste simulată şi i-am face pe bătrâni ,,să dea în mintea copiilor” recuperând tinereţea pierdută.

       Nu ,,trimiţându-i la plimbare” în timpul senectuţii ca să vadă Europa, ci folsindu-i ca dascăli plini de iubire pentru cât mai mulţi nepoţi.

       E o idee, o cinsitre, o reinvestire întru demnitate. Nu!

                                                                Preot prof. Nicolae Feier