Pentru realizarea unei schițe de model, se ține cont de următoarele elemente:

• Dimensiunile corpului. Corpul uman este alcătuit din aceleași părți, însă forma şi dimensiunile lor variază considerabil de la un om la altul. Ca rezultat, aceeași haină arată complet diferit, de exemplu, pe o persoană scundă și pe alta de înălțime medie sau înaltă. Echilibrat şi frumos va fi perceput acel produs vestimentar, care este potrivit dimensional și adaptat proporțional, astfel încât să pună în evidenţă părţile deosebite ale corpului.

• Proporțiile corpului. Proporțiile corpului reprezintă relația de dimensiune dintre partea superioară a corpului (lungimea trunchiului) și picioare, în raport cu poziția liniei taliei. Există mai multe combinații de proporții (fig. 6.3):

  • trunchiul lung și picioarele scurte (creează impresia de scund, chiar dacă persoana este de înălțime medie);

  • trunchiul scurt și picioarele lungi (face impresia de înalt, chiar dacă persoana are înălțimea mică sau medie);

  • echilibrate (creează senzația de armonie în proporții).

Silueta corpului. Proporțiile corpului sunt reflectate în silueta corpului, ceea ce semnifică imagine, înfățișare reală, dar fără detalii, a unei ființe. Silueta corpului masculin este diferită de cea feminină. În comparație cu corpul feminin, corpul masculin se caracterizează printr-un trunchi mai lung și mai lat, picioare mai scurte, umeri mai lați decât șoldurile. Femeile au bazinul mai lat, ceea ce înseamnă că șoldurile la femei reprezintă partea cea mai lată a corpului, iar talia cea mai îngustă. Spre deosebire de silueta masculină, la cea feminină se evidențiază abdomenul și ovalul sânilor. Silueta trunchiului feminin se aseamănă cu o clepsidră, pe când a bărbatului – cu un trapez (fig. 6.4).

Fig. 6.5. Tipuri de siluetă feminină

Pentru realizarea unei schițe de model, se ține cont nu numai de dimensiunile corpului, proporțiile și silueta acestuia. Schița de model include, obligatoriu, și elementele produsului vestimentar. Acestea sunt: silueta produsului, lungimea produsului, mânicele și umerii acestuia, gulerul și sistemul de închidere.

Silueta produsului. Atunci când ne propunem să schițăm un model de îmbrăcăminte, mai întâi de toate ne gândim la silueta produsului, adică pe cât de mult modelul produsului va fi ajustat pe corp. Modelul produsului vestimentar va putea fi realizat cu atât mai exact, cu cât fiecare linie, fiecare cută va fi conturată în corelație cu forma corpului uman şi plasticitatea acestuia. Astfel, vom lua în considerare poziția punctelor și zonelor de contact între corp și haină la nivelul umerilor, taliei și șoldurilor.

lungimea produsului. Lungimea produselor variază. De exemplu, lungimea rochiei sau a paltonului poate fi mai sus de genunchi, la mijlocul genunchilor, mai jos de genunchi sau până la glezne. Pentru jachetă, bluză sau vestă, lungimea poate fi mai sus de linia taliei, până la linia taliei, până la linia șoldurilor sau mai jos de linia șoldurilor.

Atenție la umeri! Umărul poate fi normal (fig. 6.7 a), coborât (fig. 6.7 b), drept (fig. 6.7 c), ridicat (fig. 6.7 d). Umerii nestandard pot influența lungimea produsului!

Croitoria este deseori considerată o artă, iar un croitor adevărat este asemenea unui pictor sau unui sculptor, ce poate crea modele unice, oferind, fiecărui client, haina care îl definește cel mai bine și care îi pune în valoare, cât mai reușit, corpul și personalitatea sa!

Deci, de la ce începe procesul de creație al croitorului? Răspunsul este: de la desen!

La o primă etapă, este necesar să poți prezenta ideea prin desen. Nu trebuie să deții un talent extraordinar în pictură, este suficient doar să poți desena o schiță a ceea ce urmează să creezi (fig. 5.3).

Produsul vestimentar poate fi cu mâneci sau fără mâneci. Pe lățime, mâneca poate fi îngustă, medie, largă sau foarte largă în funcție de model și de preferința clientului. Lungimea mânecii poate fi scurtă (fig. 6.8 f), până la cot (fig. 6.8 d, e), trei sferturi (fig. 6.8 b) sau lungă (fig. 6.8 c). Forma trecerii de la umăr la mânecă caracterizează croiala produsului de îmbrăcăminte și poate fi clasică (fig. 6.8 b, c, d), de croială chimono (fig. 6. 8 a, f), de croială raglan (fig. 6.8 e), de formă voluminoasă a capului de mânecă (fig. 6.8 d).

Produsul vestimentar poate fi cu guler (fig. 6.9 b) sau fără guler (fig. 6.9 a). Dacă modelul produsului vestimentar este fără guler, vom atrage atenția la lățimea, adâncimea și forma răscroielii gâtului, care poate fi ovală, în unghi, dreptunghiulară etc. (fig. 6.9 a). Dacă modelul are guler, vom acorda atenție la tipul și forma gulerului, dimensiunile și modul de așezare a acestuia în răscroială gâtului (fig. 6.9 b).

Sistemul de închidere poate fi cu nasturi, capse, cârlige, fermoar etc. De asemenea, poate fi cu un rând sau două de nasturi, simetric sau asimetric. Poziționarea butonierelor și a nasturilor pornește de la nivelul de bază al gâtului, al bustului sau de la linia taliei.

Am ajuns la etapa, când ești pregătit/pregătită să începi realizarea unei schițe de model!

Să desenăm schița unui model de rochie. Acest exercițiu nu este atât de dificil, pe cât pare la prima vedere. Pentru aceasta, pregătește-ți hârtie albă, creioane de desen HB (cu mine semidure/duritate medie) și o radieră. Vom desena o rochie simplă, pe etape: