Studiind această temă, vei fi capabil:

• să distingi funcțiile produselor vestimentare;

• să clasifici produsele vestimentare conform diferitor criterii.

Care sunt funcțiile produselor vestimentare?

Îmbrăcămintea reprezintă totalitatea produselor vestimentare, purtate de om. Prin ”produse vestimentare” înțelegem obiecte de îmbrăcăminte care acoperă corpul uman, așa ca: lenjerie de corp, cămașă, rochie, sacou, fustă, pantaloni, mănuși, fular, căciulă, ciorapi etc.

Îmbrăcămintea îndeplinește un spectru larg de funcții. În primul rând, este un mijloc de acoperire și protejare a corpului. Odată cu evoluția societății și progresului tehnic, vestimentația a căpătat un rol estetic și de afirmare a personalității. Funcțiile îmbrăcămintei se divizează în două grupe:

1. funcții utilitare;

2. funcții informațional-estetice.

Funcțiile utilitare ale produselor de îmbrăcăminte se împart la rândul lor în:

• Funcția de apărare, care se referă la protecția corpului împotriva acțiunii:

  • mediului biologic (mușcături de insecte și rozătoare; acțiuni ale bacteriilor, ciupercilor, plantelor etc.);

  • mediului fiziologico-psihologic (suprasolicitări emoționale, suprasolicitări statice, dinamice etc.);

  • mediului natural (radiația solară, ploi, vânt etc.);

  • mediului de producție (leziuni mecanice, lovituri, substanțe toxice și radioactive, electricitate statică, praf, supraîncălzire, apă fierbinte etc.).

• Funcția fiziologico-igienică, care vizează comoditatea îmbrăcămintei, asigurând:

  • confortul (capacitatea de izolare termică, permeabilitatea la aer și vapori, capacitatea de absorbție a transpirației etc.);

  • libertatea mișcărilor;

– rezistența la murdărie și electrizare.

Funcțiile informațional-estetice cuprind:

• Funcția informațională, care le comunică celorlalți informații despre:

  • persoană (profesia, gradul de cultură, starea socială, bunul gust, simțul estetic, nivelul de informare cu privire la modă etc.);

  • produsul vestimentar (stil, originalitate, actualitate, mod de întreținere, producător etc.).

• Funcția estetică, care indică capacitatea îmbrăcămintei de a înfrumuseța și a avantaja trăsăturile fizice deosebite ale persoanei. Astfel, această funcție se referă la:

  • corespunderea hainelor cu trăsăturile fizice ale persoanei;

  • acuratețea și precizia de confecționare și finisare a îmbrăcămintei.

Cum clasificăm produsele vestimentare?

Clasificarea îmbrăcămintei se face în funcție de mai multe criterii:

1) După vârstă și sex:

• • îmbrăcăminte pentru sugari;

  • îmbrăcăminte pentru copii;

  • îmbrăcăminte pentru adolescenți;

  • îmbrăcăminte pentru femei;

  • îmbrăcăminte pentru bărbați.

2) După destinație:

• • îmbrăcăminte uzuală, concepută pentru utilizarea zilnică, într-o varietate de condiții casnice și sociale (de exemplu, îmbrăcăminte pentru casă, lenjerie de corp, acoperăminte pentru cap, mănuși, ciorapi);

  • îmbrăcăminte de lucru, destinată protecției corpului de acțiunea factorilor nefavorabili care pot apărea la locul de muncă (de exemplu, protecția împotriva leziunilor mecanice, temperaturii ridicate, substanțelor radioactive, substanțelor toxice etc.). Produsele vestimentare care fac parte din această categorie sunt: halate, salopete, mănuși de protecție etc.

  • îmbrăcăminte de sport, concepută pentru practicarea sportului, protejarea corpului uman de traume mecanice și favorizarea obținerii performanțelor sportive;

  • îmbrăcăminte de ocazie, destinată unui eveniment deosebit sau festivități (de exemplu, nuntă, cumetrie, bal de absolvire etc.).

Clasa îmbrăcămintei uzuale este cea mai amplă și se divizează în următoarele subclase:

Îmbrăcăminte ușoară (fig. 3.1) – se confecționează din materiale subțiri și se poartă, în special, în perioada caldă a anului (de exemplu, bluze, cămăși, rochii, fuste, șorturi etc.).

Îmbrăcăminte intermediară (fig. 3.2) – se confecționează din materiale de grosime medie și sunt destinate pentru sezonul primăvară-toamnă (de exemplu, jachete, sacouri, veste etc.).

Îmbrăcăminte exterioară (fig. 3.3) – se confecționează din materiale groase și este destinată pentru perioada rece a anului (de exemplu, trenciuri, pardesiuri, scurte, paltoane, cojoace, haine de blană etc.).

3) După anotimp:

• • îmbrăcăminte pentru sezonul primăvară-toamnă;

  • îmbrăcăminte pentru sezonul vară;

  • îmbrăcăminte pentru sezonul iarnă;

  • îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile – lenjeria de corp.

4) După modul de sprijin pe corp:

• • produse cu sprijin pe umeri (de exemplu, cămașă, bluză, sarafan, jachetă, trenci, palton etc.);

  • produse cu sprijin în talie (fustă, pantalon, șorț etc.).

Îmbrăcămintea cu sprijin pe umeri reprezintă produsele vestimentare care acoperă partea superioară a corpului, cu suprafața de sprijin pe umeri, baza gâtului, proeminența toracelui și al omoplaților.

Îmbrăcămintea cu sprijin în talie reprezintă produsele vestimentare, care acoperă, parțial sau total, partea inferioară a trunchiului și picioarele. Suprafața de sprijin este pe talie, pe proeminența abdomenului, cea a șoldurilor și a feselor.

5) După materia primă utilizată:

• • îmbrăcăminte din țesături de bumbac;

  • îmbrăcăminte din țesături de lână;

  • îmbrăcăminte din țesături de mătase;

  • îmbrăcăminte din țesături de in;

  • îmbrăcăminte din țesături de cânepă;

  • îmbrăcăminte din țesături din fibre sintetice;

  • îmbrăcăminte din țesături din fibre artificiale;

  • îmbrăcăminte din țesături din fire în amestec.

Întrebări și sarcini de autoevaluare:

1. Care sunt grupele în care se divizează îmbrăcămintea după modul de sprijin pe corp?

2. Care din funcțiile îmbrăcămintei se referă la corespunderea hainelor cu trăsăturile fizice ale persoanei, acuratețea și precizia de confecționare a îmbrăcămintei?

3. Care sunt criteriile în baza cărora se clasifică îmbrăcămintea? Alcătuiește o hartă de idei pentru clasificarea îmbrăcămintei.

4. Privește cu atenție imaginile de mai jos. Identifică funcția principală și destinația pieselor vestimentare, ținând cont de activitatea persoanelor din fiecare imagine.

5. Examinează imaginile de mai jos și clasifică produsele de îmbrăcăminte în funcție de poziția lor pe corp.

6. Identifică și descrie produsele intermediare ale modelului A.

7. Propune produse intermediare și exterioare pentru modelul B și precizează funcția principală a pieselor vestimentare propuse.

Glosar

Pardesiu/demiu – produs vestimentar exterior, care se poartă primăvara și toamna.

Trenci – produs vestimentar exterior, confecționat dintr-o țesătură impermeabilă, care se poartă pe timp de ploaie.

Jachetă – produs vestimentar intermediar cu sprijin pe umeri pentru femei, cu sau fără căptușeală, cu mâneci lungi, purtat peste bluză, maletă sau cămașă, cu sistem de închidere în față, cu nasturi și butoniere. Jacheta poate fi parte componentă a unui costum de oficiu, completat cu fustă sau pantalon.

Sacou – produs vestimentar intermediar cu sprijin pe umeri, purtat exclusiv de bărbați, cu căptușeală, purtat peste cămașă, cu sistem de închidere în față la unul sau două rânduri de nasturi, cu mâneci lungi. Deseori, sacoul este parte componentă a unui costum clasic.

Vestă – produs de îmbrăcăminte scurt, fără mâneci și fără guler, purtat de bărbați sub sacou și de femei peste bluză.

Scurtă – produs vestimentar exterior, cu căptușeală și/sau cu termoizolant, de lungime până la linia șoldurilor, destinat purtării în perioada rece a anului.

Șubă – produs vestimentar exterior, confecționat din blană naturală sau artificială.

Cojoc – haină de iarnă tradițională românească. Este produs din piele de oaie, cu lâna îndreptată spre interior și, de multe ori, decorat cu broderii pe exterior.