Tema 5

DESENUL PENTRU CROITOR

Studiind această temă, vei fi capabil:

  • să selectezi materialele și instrumentele necesare pentru executarea unui desen;

  • să aplici elemente de desen tehnic și desen artistic;

  • să schițezi conturul corpului feminin.

Ce reprezintă un desen?

Desenul este o tehnică și o artă care constă în reprezentarea grafică a unui obiect, a unei figuri sau a unui peisaj pe o suprafață plană sau curbă. De regulă, reprezentarea se face prin linii, puncte, hașurări, pete, simboluri (fig. 5.1).

Fig. 5.1. Desene artistice

Ce reprezintă un desen tehnic?

Desenul tehnic este o reprezentare grafică a diferitelor obiecte după anumite reguli, norme și standarde, în scopul proiectării sau confecționării acestora (fig. 5.2).

În domeniul producerii vestimentare, desenul tehnic este limbajul de comunicare dintre designeri și inginerii-proiectanți, care concep diferite idei vestimentare, și executanți (croitori și cusături), care realizează în practică ideile acestora.

Prin desene tehnice pot fi reprezentate atât produse vestimentare în ansamblu, cât și elemente și repere ale acestora, cu indicarea exactă a dimensiunilor și tipului lucrărilor de executat.

Fig. 5.2. Desene tehnice: a) tiparul unei rochii; b) schema unei cusături.

La ce îi servește croitorului desenul și desenul tehnic?

Croitoria este deseori considerată o artă, iar un croitor adevărat este asemenea unui pictor sau unui sculptor, ce poate crea modele unice, oferind, fiecărui client, haina care îl definește cel mai bine și care îi pune în valoare, cât mai reușit, corpul și personalitatea sa!

Deci, de la ce începe procesul de creație al croitorului? Răspunsul este: de la desen!

La o primă etapă, este necesar să poți prezenta ideea prin desen. Nu trebuie să deții un talent extraordinar în pictură, este suficient doar să poți desena o schiță a ceea ce urmează să creezi (fig. 5.3).

Fig. 5.3. Schițe ale modelelor de rochii pentru ocazii speciale

O altă etapă este construcția tiparelor, care reprezintă un element foarte important în croitorie. Construcția tiparelor presupune transpunerea pe o foaie de hârtie a unor elemente constituente ale produsului de realizat (fig. 5.4). Această operație trebuie să fie efectuată cu mare exactitate, în caz contrar, produsul va fi nereușit, iar clientul – nemulțumit.

Dar, pentru ca să poți expune cât mai clar posibil ideea prin desen, după care să poți construi cât mai exact tiparele necesare, există niște reguli/cerințe de desen tehnic, pe care trebuie să le respecți.

Să explorăm, pas cu pas, cerințele pentru realizarea reprezentărilor grafice, adică ale schițelor de model și ulterior tiparelor.

Fig. 5.4. Construcția tiparelor

Dacă examinăm oricare desen, fie artistic, fie tehnic, observăm niște elemente comune. Fiecare desen este reprezentat pe o anumită hârtie și este executat cu ajutorul unor materiale și instrumente de desen.

Cum selectăm hârtia pentru desen?

Hârtia pentru desen se alege în funcție de utilizare:

  • hârtie albă opacă, folosită pentru reprezentarea desenului;

  • hârtie de calc transparentă, utilizată pentru reproducerea desenelor;

  • hârtie milimetrică opacă sau transparentă, folosită la reprezentarea unor tipare ale produselor vestimentare.

Cum deosebim creioanele pentru desen?

Creioanele pentru desen au minele din grafit cu diferită duritate (fig. 5.5):

    • creioanele cu simbolul B au minele moi;

    • creioanele cu simbolul HB au minele semidure;

    • creioanele cu simbolul H și F au minele dure.

Pentru a asigura acuratețea desenelor în creion, se utilizează radierele, care trebuie să fie moi și să nu scămoșeze hârtia.

Fig. 5.5. Creioane pentru desen

Care sunt instrumentele pentru desen?

Principalele instrumente utilizate pentru executarea desenelor tehnice sunt:

    • echerele;

    • raportoarele, care sunt gradate cu 0°, 90°, 180° şi 360°;

    • compasuri.

Fig. 5.6. Instrumente pentru desen

Spre deosebire de desenele artistice, cele tehnice sunt reprezentate pe un anumit format, la o anumită scară, iar liniile utilizate (de diverse forme și grosimi) au o anumită semnificație. Unele desene tehnice folosite de croitor pot avea un indicator.

Fig. 5.7. Formatele standard de hârtie

Formatul desenului poate fi orientat pe dimensiunea lui cea mai mare, fie pe lungime (fig. 5.8 a), fie pe lățime (fig. 5.8 b).

Fig. 5.8 a Planșă orientată pe lungime

Fig. 5.8 b Planșă orientată pe lățime

Elementele grafice obligatorii ale formatului, stabilite prin standarde, sunt: indicatorul, marginile, chenarul și reperele de centrare (fig. 5.9).

Fig. 5.9. Elementele grafice obligatorii ale formatului

Ce reprezintă indicatorul?

Indicatorul este un element grafic al formatului, care reprezintă un tabel cu date, ce servesc la identificarea și înțelegerea desenului și a obiectului reprezentat (fig. 5.10). Structura indicatorului, precum și informațiile/datele înscrise în indicator pot să difere în dependență de scopul/destinația desenului.

Indicatorul se amplasează, de regulă, în colțul inferior din dreapta al formatului, fiind lipit de chenar.

Fig. 5.10. Reprezentarea indicatorului de pe un desen tehnic

Ce reprezintă scara unui desen?

Obiectele din lumea înconjurătoare au diferite dimensiuni și în multe cazuri nu pot fi reprezentate grafic în mărimea lor naturală. De aceea, în desene se utilizează scări pentru mărirea sau micșorarea reprezentărilor grafice ale obiectelor. Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea liniară, măsurată pe desen, și dimensiunea reală a obiectului reprezentat.

Scara de reprezentare este utilizată pentru a reda toate detaliile de formă, precum și dimensiunile necesare, cât mai complet, clar și exact. De regulă, în reprezentarea grafică, scările de mărire se utilizează pentru redarea detaliilor obiectului, iar scările de micșorare – pentru redarea obiectului în ansamblu.

Scările de reprezentare în desenul tehnic pot fi:

Fig. 5.11. Scări de reprezentare standard

Fig. 5.12. Buzunar reprezentat la diferite scări

Croitorul are nevoie să opereze cu scara la citirea desenelor tehnice, atunci când acestea reprezintă diverse tipare de croitorie, dar în mod special, croitorul aplică scara când confecționează modele în miniatură, adică de dimensiuni reduse de 2 sau chiar de 4 ori (fig. 5.13).

Fig. 5.13. Produs vestimentar confecționat la scara 1:4 și 1:1

Scara se alege în funcție de complexitatea și dimensiunile obiectului care se dorește a fi confecționat sau reprezentat pe hârtie.

Care este rolul liniilor?

În reprezentările grafice, liniile sunt elementele de bază în realizarea comunicării dintre proiectanți și executanți referitor la CE și CUM trebuie de executat produsul. Felul în care sunt utilizate liniile, cum arată pe desen și ce înseamnă acestea este stabilit prin standarde.

Liniile se diferențiază prin: grosime și continuitate (vezi tabelul de mai jos).

Fig. 5.14. Reprezentarea diverselor tipuri de linii

După cum am menționat mai sus, procesul de creație a croitorului începe la etapa de exprimare/prezentare a ideii prin desen. Pentru aceasta croitorul trebuie să dețină niște tehnici specifice desenului artistic, un aspect foarte important al acestuia fiind proporțiile corpului uman.

Ce reprezintă proporțiile corpului uman?

Proporțiile corpului uman a fost subiect de cercetare a marilor artiști, din toate epocile. Grecii numeau simetrie, ceea ce noi numim proporție și considerau că noblețea, forța și grația sunt redate prin proporție.

Oamenii preocupați de frumusețea corpului omenesc și de echilibrul proporțiilor au formulat anumite reguli sau sisteme de proporție, care sunt utilizate și în zilele noastre. Ei au descoperit că înălțimea corpului omenesc echivalează cu 8 capete și, după observațiile făcute, au luat ca unitate de măsură mărimea capului (fig. 5.15). Astfel, marii artiști împărțeau corpul omenesc în 8 părți și, în baza acestor măsuri, reglementau execuția statuilor și picturilor.

Totuși, având în vedere numeroasele excepții, provenite din diferite cauze (rase, climă, îndeletniciri etc.), înălțimea corpului omenesc variază între 6-8 capete.

Așadar, în activitatea sa, croitorul trebuie să fie capabil să îmbine regulile desenului tehnic cu cerințele desenului artistic.

Crezi că ești deja pregătit/pregătită să începi a schița modele ale produselor de îmbrăcăminte? Probabil încă nu. Pentru aceasta este necesar să poți desena/schița conturul corpului omenesc, care să fie cât mai apropiat de realitate.

Fig. 5.15. Proporțiile corpului omenesc

Cum desenăm corpul uman?

Pentru început, vom învăța să schițăm un corp feminin, în poziție frontală, utilizând schema proporțională, în care unitatea de măsură este mărimea capului, numită și lungime sau înălțime de cap.

Pentru a realiza desenul, pregătește o foaie de hârtie, un creion, o radieră și o riglă și execută, pas cu pas, operațiile de mai jos, ghidându-te de figura 5.16:

Ce reprezintă proporțiile corpului uman?

  • Desenăm schema proporțiilor corpului:

    • Trasează o linie axială, adică o dreaptă verticală, pe mijlocul foii.

    • Împarte linia axială în opt segmente egale.

    • Trasează linii orizontale prin punctele segmentelor și numerotează-le de la 0 la 8.

  • Desenăm capul: între liniile 0 și 1, desenează capul în formă ovală.

  • Trasăm linia umerilor: între linia 1 și 2, la o distanță de două treimi de la linia 2, trasează linia umerilor.

  • Marcăm lățimea umerilor: pe linia umerilor, pe de o parte și alta a liniei axiale, depune câte o lungime de cap. Marchează punctele ce determină lățimea umerilor prin a și a’. (pentru verificare: lățimea umerilor este egală cu două lungimi de cap, vezi fig. 5.15 și fig. 5.16).

  • Desenăm gâtul: pe linia umerilor, pe de o parte și alta a liniei axiale, depune câte o pătrime din lungimea capului. Marchează punctele ce determină lățimea gâtului prin b și b’. Din aceste puncte, trasează linii verticale în sus, până la intersecția cu capul.

  • Marcăm lățimea taliei: pe linia taliei (3), pe de o parte și alta a liniei axiale, depune câte o jumătate din lungimea capului. Marchează punctele ce determină lățimea taliei prin c și c’. (pentru verificare: lățimea taliei este egală cu o lungime de cap).

  • Marcăm punctele bustului și punctele de la baza gâtului: de pe linia taliei (3), din punctele c și c’, trasează linii verticale în sus și la intersecția cu linia bustului (2), marchează punctele bustului prin d și d’, iar la intersecția cu linia umerală, marchează punctele de la baza gâtului prin e și e’.

  • Conturăm partea superioară a corpului (trunchiul): trasează o linie oblică din punctele umerale a și a’ până în punctele taliei c și c’.

Fig. 5.15. Proporțiile corpului omenesc

  • Marcăm lățimea șoldurilor: din punctele de intersecție a liniei oblice cu linia bustului (2), trasează linii verticale în jos, pe de o parte și alta a liniei axiale, până la linia șoldurilor (4). Marchează punctele ce determină lățimea șoldurilor prin f și f’.

  • Marcăm lățimea tălpilor: între liniile 7 și 8, pe mijlocul segmentului, trasează linia gleznei. Pe linia gleznei, pe de o parte și alta a axei, marchează lățimea tălpilor, ținând cont că lățimea unei tălpi este egală cu o treime din lungimea capului. Marchează punctele ce determină lățimea tălpilor prin g și g’.

  • Conturăm partea inferioară a corpului: unește punctele taliei c și c’ cu punctele șoldurilor f și f’, apoi unește punctele șoldurilor f și f’ cu punctele tălpilor g și g’. Desenează tălpile în forma unui trapez, al cărui bază mică este între punctele g și g’, iar baza mare se găsește pe linia 8.

  • Conturăm mâinile: din punctele umerale a și a’, trasează două linii verticale în jos, până la linia 5. Desenează palma sub forma unui triunghi, ținând cont că aceasta este egală cu două treimi din lungimea capului.

  • Conturăm întreaga schiță: Conturează, cu linii mai groase, gâtul, umerii, membrele superioare, părțile laterale și membrele inferioare.

Așadar, ținând cont de cerințele desenului tehnic, îmbinate cu cele ale desenului artistic, vei reuși, în calitate de croitor, să desenezi și să expui mai clar modelele produselor de îmbrăcăminte, comandate de client.

Întrebări și sarcini de autoevaluare:

    1. Care este deosebirea dintre un desen artistic și un desen tehnic?

    2. Cum se obțin formatele desenelor?

    3. În care situații de lucru croitorul utilizează scările de micșorare și de mărire?

    4. Cum se explică următoarele scări: 2:1; 1:1; 1:2; 1:4; 1:10?

    5. Care este rolul liniilor în desenul tehnic?

    6. Ce sistem de proporție este utilizat în zilele noastre?

    7. Desenează corpul feminin, conform algoritmului prezentat mai sus. Repetă această sarcină până când vei reuși să execuți desenul fără ghidarea din manual.

Știai că:

Oamenii de artă și știință au descoperit că înălțimea corpului uman este proporțională cu lățimea acestuia. Adică, brațele omului, întinse orizontal, au aceeași întindere ca și înălțimea sa. Leonardo da Vinci, cel mai vestit cercetător al proporțiilor corpului uman, pictor și savant italian din epoca Renașterii, a demonstrat că omul cu brațele întinse, poate fi înscris într-un pătrat și într-un cerc.