Azil / Asilo

Admin says:

Se pare că... în anul de grație 2026, tot mai mulți români descoperă valoarea umană, ne-peiorativă, a conceptului "azil".

Sistemul comunist a obișnuit oamenii să desconsidere persoanele care aveau vreun handicap sau altul.

Deși sistemul comunist vorbea despre "grija omului de către om", dincolo de vorbe, nu au existat și nu există, pentru persoanele cu dizabilități, rampe înclinate, lifturi, cărucioare cu rotile (și infrastructura necesară folosirii lor).

Acolo unde există vreo rampă înclinată, înclinația este atât de mare că îi este imposibil cuiva să o folosească.

Ayord says:

Parece que... en el año 2026, cada vez más rumanos están descubriendo el valor humano y no peyorativo del concepto "asilo".

El sistema comunista acostumbró a la gente a ignorar a las personas con algún tipo de discapacidad.

Aunque el sistema comunista hablaba de "el cuidado del hombre para el otro hombre", más allá de las palabras, no existían ni existen rampas de acceso, ascensores, sillas de ruedas (ni la infraestructura necesaria para utilizarlas) para personas con discapacidad.

Cuando hay una rampa de acceso, la pendiente es tan pronunciada que resulta imposible para cualquiera utilizarla.

El término asilo puede referirse, en esta enciclopedia:

• al asilo humanitario, la práctica de algunas naciones de aceptar en su territorio a inmigrantes obligados a abandonar su país de origen;

• al asilo político, la protección otorgada a personas perseguidas por motivos políticos;

• a un asilo u hospicio, históricamente un lugar de acogida, para niños (orfanato), para ancianos (residencia para personas mayores), pobres, discapacitados y dependientes en general;

• a un asilo (refugio), un lugar que servía para refugio de huidos o criminales.

În această enciclopedie, termenul azil se poate referi:

• la azil umanitar, practica unor națiuni de a accepta imigranți forțați să-și părăsească țara de origine pe teritoriul lor;

• la azil politic, protecția acordată persoanelor persecutate din motive politice;

• la un azil sau ospiciu, istoric un loc de refugiu pentru copii (un orfelinat), vârstnici (aziluri de bătrâni), săraci, persoane cu dizabilități și persoane aflate în întreținere în general;

• la un azil (refugiu), un loc care servea drept refugiu pentru fugari sau criminali.

AZIL, aziluri, s. n. 1. (Adesea în legătură cu verbele «a cere», «a găsi», «a da», «a oferi») Loc unde cineva se simte în siguranță, unde capătă ocrotire sau adăpost... unde găsește repaus sau odihnă; refugiu. Vîlcea dragă și iubită, Un azil, și cel din urmă, de la tine viu să cer! MACEDONSKI, O. I 237. Orășeanii bejănăriră în Bucovina... unde găsiră azil. NEGRUZZI, S. I 217. ◊ Drept de azil = ocrotire, protecție de care se bucură cineva în virtutea unei legi. Republica Populară Romînă acordă drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate științifică, pentru participare la lupta de eliberare națională sau de apărare a păcii. CONST. R.P.R. 41. 2. (În trecut) Instituție (de stat sau filantropică) în care erau internați bătrînii, infirmii, copiii orfani etc. de care nu voiau să se îngrijească familiile respective. Vizitează azilul de bătrîni și celelalte instituții ale orașului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 342, 4/3.

sursa: DLRLC (1955-1957) adăugată de blaurb.

ASILO, asilos, s. n. 1. (A menudo en conexión con los verbos «pedir», «encontrar», «dar», «ofrecer») Lugar donde alguien se siente seguro, donde recibe protección o refugio... donde encuentra descanso o reposo; refugio. Querida y amada Vâlcea, ¡Un asilo, y el último, de ti con vida te pido! MACEDONSKI, O. I 237. Los habitantes del pueblo huyeron a Bukovina... donde encontraron asilo. NEGRUZZI, S. I 217. ◊ Derecho de asilo = protección, protección que alguien disfruta en virtud de una ley. La República Popular Rumana concede el derecho de asilo a los ciudadanos extranjeros perseguidos por defender los intereses de quienes trabajan, por la actividad científica, por participar en la lucha por la liberación nacional o por defender la paz. CONST. R.P.R. 41. 2. (En el pasado) Institución (estatal o filantrópica) donde se internaba a ancianos, enfermos, niños huérfanos, etc., de quienes sus respectivas familias no deseaban hacerse cargo. Visita el asilo de ancianos y otras instituciones de la ciudad. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, n.º 342, 4/3.

Fuente: DLRLC (1955-1957), añadido por blaurb.