Peşteri la Streji, Munţii Rodnei, recorduri în şisturi

Cornel Belecciu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

31 iulie - 1 august 1985. Din Borsa urcam pe Valea Repede, aproximativ 2 kilometri, apoi suim spre dreapta (malul stang geografic), catre creasta, pe o poteca capricioasa, pana in zona Streji, unde ne semnalasera ciobanii un aven.

Poteca ne scoate in golul alpin; in dreapta paraului (malul stang geografic) se observa fosta stana Streji, iar in stanga paraului (malul drept geografic), mai jos de nivelul stanei apare un perete de stanca, inalt de 20 de metri, de care ne desparte firul torentului. Echipa de explorare: Liviu Grad, Cornel Belecciu, Adrian Radulescu, Ovidiu Grad, Ene Costin, Emil si Ildico Vladescu. 

La baza acestui perete se afla mica intrare a Pesterii 1 de la Streji (Lungime totala = 7 metri; Denivelare = +2,5 metri), din care se scurge un firicel de apa (imaginea 1). Numar de cadastru: 07-102/1. Ne aflam aici la 1850 metri altitudine. Micul platou de la partea superioara a peretelui este acoperit cu jnepeni desi.

La 2 metri de marginea vestica a jnepeni[ului, paralel cu peretele se deschide o fisura intunecoasă, lunga de 8 metri, lata de 1 metru: este intrarea cavitatii in cautarea careia pornisem, Avenul 1 de la Streji, 1875 metri altitudine (imaginea 2). 44,5 metri lungime, -17 metri denivelare. Coborarea avenului se poate face la liber, prin ramonaj, insa exista pasaje periculoase, unde o alunecare poate fi fatal`. La data descoperirii a fost cavitatea in sisturi cea mai denivelata din tară; in august 1989 era pe locul 7 in lume la lungime si pe locul 3 in lume la denivelari. Numar de cadastru: 07-102/3.

La nici 10 metri de acest aven, ascuns in jnepenis, tot la 1875 metri altitudine, am descoperit un altul, foarte asemanator cu primul, doar latimea fisurii fiind mai mica; l-am numit Avenul 2 de la Steji (L = 32 metri; D = -13,7 metri, imaginea 3). In august 1989 era pe locul 4 in lume la denivelari. Numar de cadastru: 07-102/4.