Peşteră la Faţa Perişatului/ Bârloaei/ Crucea Iovului, Munţii Rodnei
Sinonime: Peştera de sub Crucea Iovului, Peştera Bârloaei.
La 2,5 kilometri amonte de mina Guset este confluenta Guset - Izvorul Barloaei. Izvorul Barloaei este prima vale afluent pe dreapta a Gusetului (dupa cabanele forestiere care se intalnesc dincolo de cladirile minei Guset), inainte cu circa 250 metri de un pod de piatra peste apa Gusetului.
Urcand pe Izvorul Barloaei, dupa aproximativ 20 de minute, timp in care am suit 135 metri diferenta de nivel, apare pe stanga un abri de stanca neagra, cu o dunga rosie pe el. Continuam sa urcam pana la o confluenta majora (225 metri altitudine relativa fata de confluenta Guset - Izvorul Barloaei). O luam la dreapta, escaladand lespezile pe care se prelinge apa. Ajungem in golul alpin. La stanga se merge la o stana. De acolo, o poteca pleaca spre nord, trece printr-o padure, iesim in gol alpin, ajungem la alta stana. Spre nord mergem la obarsia Paraului de la Piatra Busuiocului. Pe dreapta lui se afla deschiderea de 7 x 2 metri a Pesterii de la Piatra Busuiocului (Pestera de la Obarsie).
Revenim la ascensiunea pe Izvorul Barloaia. Urmeaza o portiune cu putini brazi. Apa se prelinge pe alte lespezi. Le urcam pana cand dimensiunea lor se reduce la marimea palmei. In fata noastra, sub creasta, se gaseste intrarea Pesterii de la Fata Perisatului (0,7 x 1, 5 metri), la 600 metri altitudine relativa fata de confluenta Guset - Izvorul Barloaei. Trecand de partea cealalta a crestei ajungem intr-un perimetru cu doline. Spre vest se deschide bazinul de acumulare a apelor Paraului Barloaia. Unul dintre componentii sai, se pare ca cel mai din stanga, este Paraul de la Piatra Busuiocului.
Pestera de la Fata Perisatului (Pestera de sub Crucea Iovului, Pestera Barloaia) se gaseste asadar pe versantul estic al Muntelui Muncelu, spre Valea Izvorul Barloaei. Lungime 35 metri, denivelare -6 metri. Descoperita in iulie 1976 de Adrian Done, Costel Roman, Eva Roman, Ion Roman, toti de la Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti.
Cititi despre cavitatile din vecinatate, inclusiv despre cea mai ramificata pestera din Romania (44 pagini A4), la https://sites.google.com/site/romanianatura40/home/carpatii-rasariteni/rodnei/groata-zanelor-rodnei-record-national-de-ramificare.