Trovanţi mari la Bertea, Munţii Grohotiş
1
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Bertea este un sat in judetul Prahova, la aproximativ 50 km de Ploiesti, pe DJ 101T; se afla la poalele Muntilor Grohotis, la vest de orasul Slanic (vezi limita inferioara a hartii Muntilor Grohotis, la); putem alege pentru a sosi acolo transportul cu microbuze din Ploiesti (de la nord, de langa Spitatul de urgenta).
O data ajunsi in centrul satului urmam drumul asfaltat de pe malul stang geografic al micului Parau Bertea, care traverseaza satul cu nume omonim. Dupa cateva sute de metri de la capatul statiei de microbuz, asfaltul se termina. Vom continua insa deplasarea in amonte pana intalnim un pod. Traversam podul si imediat vom fi atenti pe partea dreapta in sensul de mers la un drumeag care urca pe langa cateva gospodarii izolate (foto 1). Ne inscriem in urcus pe acel drumeag.
Peisaj incantator, iarna a venit ceva mai repede acum, la sfarsit de noiembrie 2013. De undeva de mai sus fotografiem spre valea pe care am ajuns pana aici (foto 2). Spre sud, ceturile diminetii se ridica agale dintre munti (foto 3). Panta nu este prea mare iar peisajul este de basm. In stanga noastra se afla garduri care inconjoara cateva case iar in dreapta se observa alunecari de teren care au scos la iveala un sol rosiatic (foto 4). Tot in imaginea 4, undeva spre dreapta observam locul unde se gasesc trovantii.
2
3
4
5
Urcam mai departe pana intalnim un alt drumeag pe care ne abatem spre dreapta, cateva sute de metri (foto 5) pana ajungem la aria cu trovanti (foto 6). Ca si alti trovanti pe care i-am intalnit in diverse zone ale tarii si acestia incanta privirea cu forme ciudate (foto 7).
6
7
Ne deplasam printre ei. Acum, iarna, sunt acoperiti partial cu zapada (foto 8). Acestia au o caracteristica anume, sunt in general ovoidali si de dimensiuni foarte mari (foto 9). Stau raspanditi pe o arie relativ mica (foto 10).
8
9
10
11
Unii de abia „ies” la lumina (foto 11), altii stau la soare (foto 12). Solul nisipos favorizeaza aparitia acestor trovanti (foto 13).
12
13
Unul este crapat partial (foto 14). In imaginea 15 am surprins, spre dreapta ei un varf secundar pe care il vom urca dupa ce studiem locul cu trovanti. Ceilalti trovanti asteapta lumina favorabila a soarelui pentru a fi fotografiati (foto 16).
14
15
16
17
Ne deplasam apoi spre cativa trovanti uriasi (foto 17). Priviti de aproape ne uimesc prin marime si forma dar si prin faptul ca baza lor este relativ fragila (foto 18). Langa cel din imaginea 17 se afla un frate de al sau, partial crapat, probabil datorita dimensiunilor (foto 19). La acesta din urma am observat cateva gauri de mici dimensiuni (foto 20).
18
19
20
Ne despartim de acest loc uimitor revenind la drumeagul din imaginea 5, pe care il vom urma aproximativ 100 metri spre dreapta, pana in dreptul valcelului din imaginea 21 pe care ne vom inscrie in urcus, destul de accentuat. Am marcat cu sageti rosii directia de unde venim si valcelul pe unde vom urca. Urcusul nu este prea lung si imediat mai sus intalnim o stanca (foto 22) pe care o ocolim prin stanga ei; apoi ajungem la un mic platou unde se afla o cruce mare metalica, luminata noaptea. De acolo pozam spre locul cu trovanti (foto 23) dar si spre Muntele Maciuca. Pantele sale sunt marcate de stancarii nisipoase, cu multe turnulete si forme care de care mai ciudate (foto 24). Imaginea 25 ne arata stancariile de la baza muntelui.
21
22
23
24
25
Ceva mai jos, cateva case izolate si peisaj superb, luminat de soare (foto 26). Ne inscriem apoi in urcus pe o poteca ce urmeaza strict o creasta. Ceva mai sus ajungem deasupra unei rape, o noua alunecare de teren care duce abrupt spre vale (foto 27). Urcam mai departe si intalnim un drumeag pe care il vom urma. In dreapta, in imaginea 28, se vede Varful Maciuca (901 m).
26
27
28
29
Urcam mai departe pana ajungem pe un mic platou de unde observam saua dinainte de varf (foto 29). Pe acolo vom aborda varful. De pe acest platou fotografiem si muntii aflati de cealalta parte a crestei (foto 30). Suntem aici pe Plaiul Maciuca. In saua de unde vom urca spre varf se observa cateva transee precum si locul unde a fost un punct de observatie in razboaiele mondiale care au afectat si aceste locuri (foto 31). Apoi ne indreptam atentia spre varf (foto 32). Urcam printre mesteceni, pe o panta nu prea lunga. Undeva mai sus intalnim forme rotunjite care seamana cu trovanti sferici (foto 33).
30
31
32
33
Ajungem repede pe varf, de unde peisajul este superb. Spre vest pozam muntii care se vad in departare (foto 34). Spre sud, panta care coboara de pe varf este marcata de stancarii (foto 35) iar in zare se vede toata valea pe care am ajuns la Bertea (foto 36).
34
35
36
In directia opusa, daca am urma in urcus Plaiul Maciuca, am ajunge pe alt varf important din zona, Paltinet (foto 37), unde sunt peșteri importante . Varful Maciuca este marcat de cateva stanci de mici dimensiuni (foto 38).
37
38
Coboram de pe acest varf cu intentia de a-l ocoli. Dupa ce parasim varful ne abatem spre dreapta fata de sensul de coborare. Imediat mai jos intalnim un drumeag, cu destul de mult noroi, pe care vom cobori spre dreapta, pe sub varf. Privite din acest loc, de pe drumeag, pantele Maciucii arata ca in imaginea 39. Ceva mai jos, intr-un loc mai deschis, intalnim un mic cuib de trovanti (foto 40).
39
40
Coboram mai departe admirand stancariile pe care le intalnim (foto 41). Ceva mai jos intram intr-o padurice iar drumeagul nostru se mareste si se strecoara pe langa un gard (foto 42). Deoarece pamantul este inca cald, zapada se topeste partial si da nastere la paraie si mult noroi. Coboram pe acest drumeag si undeva mai jos lumina se strecoara feeric printre copacii tineri (foto 43).
41
42
43
Dupa aproximativ 30 minute de coborare destul de intortocheata ajungem la primele case din satul Bertea. Vom intalni mai multe drumeaguri, unele care par a fi principale, de fapt se infunda la cate o casa. E bine sa mai intrebam localnicii pe care drum putem ajunge in centrul satului. Dupa aproximativ 40 minute de coborare ajungem in sat, unde incheiem circuitul.
alte locuri cu trovanţi din România