Trovanţi pe Valea Teleajenului

De pe baraj admiram mai intai zona alpina dinspre nord-vest (foto 1; in fundal, Muntii Ciucas). Undeva in departare, in ultimul plan se afla statiunea Cheia. Apoi ne indreptam privirea spre nord-est, catre varfuri impozante din Muntii Tataru (foto 2; piscul golas din ultimul plan este Clabucetul Maneciului) („M-am uitat pe poza si am confruntat-o si cu imaginile din satelit, ca sa fiu sigur. Varful golas din spate este Clabucetul Maneciului (pe care am fost de 2 ori) - iar varfurile impadurite de pe stanga imaginii tin tot de Clabucetul Maneciului - sunt picioare de munte secundare, nu stiu daca au vreun nume. Varful lui Crai nu se vede, este mai spre dreapta fata de Clabucetul Maneciului. Varful din dreapta imaginii (cel impadurit) poate fi urcat foarte usor pe drumul care continua dincolo de baraj - e un drum care merge pe culmi cu privelisti frumoase si ajunge pana la Varful lui Crai si apoi, peste munte, la Cimitirul Eroilor (care e mult mai departe fata de Maneciu decat este Vf. Clabucet de exemplu)” - Ioan Stoenica).

Dupa ce admiram partea nordica ne indreptam privirile spre sud, catre valea pe care o vom parcurge (foto 3). Un varf ne atrage atentia, Cetatuia, aflat in dreptul localitatii Homoraciu. Coboram de pe baraj, dar nu pe drum ci pe o poteca care se desprinde de langa barele de protectie de pe partea sudica. Aceasta ne va conduce in cateva minute in vale, unde gasim un drum amenajat care urmeaza indeaproape Raul Teleajen, pe cateva zeci de kilometri.

Ne inscriem pe acest drum dar e bine sa mergem mai mult chiar pe malul apei, prin portiunile pe unde acest lucru este posibil. Undeva mai la vale, la cateva sute de metri dupa ce am parasit barajul, raul parcurge o portiune mai ingusta, un loc asemanator unor chei. Malul stang geografic este marcat de abrupturi formate din marne si gresii dispuse in straturi lungi, spectaculoase (foto 4). Mai incolo, dar pe partea dreapta geografic trecem prin dreptul Rapei Rosii, un alt abrupt spectaculos. Numele ii provine de la culoarea rosiatica a stancilor care in alcatuiesc (foto 5).

Din nou intalnim pe dreapta geografic straturi rosiatice (foto 13). Treptat ajungem la o lucrare hidrotehnica (foto 14); suntem in dreptul localitatii Izvoarele (vezi harta). Este indicat sa parasim pentru scurt timp valea si sa urcam pana in sat, cale de mai bine de 1 km, iar in sat sa mergem pana in curtea caminului cultural unde sunt expusi cativa trovanti (foto 15, 16). Localnicii spun ca acestia au fost gasiti in albia Teleajenului.

Revenim la firul apei si continuam spre aval. Ajungem dupa ceva mai mult de 2 km in dreptul localitatii Homoraciu. Aici admiram pe versantul stang geografic Varful Cetatuia, pe care l-am zarit si de pe barajul de la Maneciu (foto 17). In vecinatatea acestui varf nu foarte inalt, 710 metri, se spune ca a existat o cetate inca de pe vremea dacilor. Urme ale activitatii umane din vremuri stravechi s-au gasit pe aici, respectiv fragmente de ceramica. In partea opusa Varfului Cetatuia fata de Valea Teleajenului curge alt rau important in zona, Drajna. Pe valea acestui rau, in dreptul localitatii Drajna de Sus, se afla ruinele unui fort roman.

Continuam calatoria pe malul raului. Acesta incepe sa-si mareasca latimea albiei iar caracteristica principala este aceeasi: malul stang geografic ramane abrupt (foto 18). Din vecinatatea unui pod fotografiem spre inapoi; inca se mai zareste Varful Cetatuia (foto 19). Peste acest pod trece un drum care vine din localitatea Teisani (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura37/home/carpatii-rasariteni/subcarpati-la-est-de-prahova/slanic-prahova-salina-turistica-unirea) si duce spre satul Faget, aflat undeva intre dealuri. Si din acest punct, de langa pod, daca ne abatem cale de mai putin de 1 km spre satul Teisani ajungem la DN1. Daca mergem in continuare spre centrul satului parasind DN1, chiar la intrarea pe drumul lateral care se desprinde din DN1, pe partea dreapta in sensul de mers, in fata unei case se afla un frumos trovant sferic.

Revenim la albia Teleajenului si continuam calatoria spre aval. Mergand foarte aproape de malul drept geografic constatam ca apar praguri spectaculoase (foto 20), pietre rotunjite de apa (foto 21) si chiar mici grote (foto 22). In unele locuri stancile care rasar din apa par sa gatuie raul (foto 23). Intr-un loc am gasit roci cristaline (foto 24) iar mai jos un prag ceva mai mare (foto 25).

Dupa acest prag parasim albia raului si urcam pe un drum de tara, pe langa un turn (foto 26). Pe marginea drumului sunt tufe intinse de porumbe (foto 27).