Defileul Lăpuşului, parcurgere cu barca
Ştefan Ţegher (Gherla)
Izvorand de sub Vf. Varatec (1357 m), din Muntii Lapusului (vezi si https://sites.google.com/site/romanianatura11/home/carpatii-rasariteni/lapusului ), Raul Lapus este practic unicul colector al apelor care pleaca de pe versantii sudici ai Masivelor Gutai, Lapus, Tibles. Dupa ce trece prin Depresiunea Lapusului, raul intra intr-un defileu de 36 km, pana la iesirea in Depresiunea Baia Mare (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura39/home/carpatii-rasariteni/masivul-preluca/defileul-lapusului-prezentare-generala ).
Este o succesiune de zone stancoase cu aspect de chei, cu nenumarate repezisuri, cascade si bulboane, portiuni cu padure coborata pana la nivelul apei. Raul este relativ repede. Vuietul cascadelor te sperie la inceput; vezi apoi cum varful barcii cade si se scufunda in valuri, apa te stropeste din toate partile, te chinui sa mentii ambarcatiunea pe linia de plutire. Ori treci, ori te rastorni (Atentie: au fost si accidente mortale in Defileul Lapusului, la tentative de strabatere cu barca.). Oricum, dupa fiecare cascada trebuie sa opresti ca sa scoti apa, sa faci inventarul, sa schimbi impresii. Apoi, din nou in „supa”, in hora. Acolo unde apa este lina, ai timp sa admiri padurea, sa asculti natura si animalele din jur. Iti trebuie barca sau o camera de tractor, ai nevoie de un camarad.
Cursa incepe de la mica insula din aval de Razoare (vezi harta la https://sites.google.com/site/romanianatura39/home/carpatii-rasariteni/masivul-preluca/defileul-lapusului-prezentare-generala ). Privind inainte, ai senzatia ca apa intra direct in versantul impadurit; inveti sa feresti bolovanii, sa carmesti, sa vaslesti, te obisnuiesti cu stropii. Dupa cateva ore de navigat, dupa un cot, apare Cascada Pisatoarea, furandu-te de la vaslit (vezi imagine la https://sites.google.com/site/romanianatura39/home/carpatii-rasariteni/masivul-preluca/defileul-lapusului-prezentare-generala). De aici se formeaza o mica depresiune, cu vreo doua case. Imediat apoi raul intra iar in stransoarea stancilor, parca si mai puternic, apa se involbureaza in bulboane parca legate intre ele, nelasandu-ti timp de odihna.
La a doua punte suspendata este sfarsitul primei zile de navigat. Aici, langa un mic afluent, este poiana cu izvor, loc bun de tabara. Ca desert, daca sunt coapte, ai afine.
Ascultând natura. Foto: Ştefan Ţegher
Dimineata, te urci in barca si faci dus la cotul cu valuri. Te-ai inviorat pe deplin. Incepe Defileul Mare, cu multe cataracte, repezisuri si o cascada de 2 metri. Ca sa nu-ti fie prea usor, mai sunt si copacii cazuti in rau, care trebuie ocoliti. Aceasta portiune are vreo 7 km si este cea mai spectaculoasa din tot defileul. Pentru a trece cu bine pe aici este necesara o deosebita indemanare in navigatia pe rauri repezi.
Urmeaza depresiunea Buteasa Rau, locul de tabara (vezi harta la https://sites.google.com/site/romanianatura39/home/carpatii-rasariteni/masivul-preluca/defileul-lapusului-prezentare-generala ). Ai ocazia sa bei lapte cald, de la gospodarii din sat, si, daca mancarea s-a udat, mai ceri de la ei si o mamaliguta.
De aici, raul curge lenes, vreo 3 km. Apoi intra in Defileul Mic, deosebit de frumos si de sustinut ca si Defileul Mare, dar din pacate mai scurt cu vreo 3 km. Acum, dupa doua zile de navigat, te simti stapan pe situatie si gusti cu adevarat cascadele inspumate.
In continuare raul curge repede pe sub un perete de stanca, unde apa este foarte adanca, apoi isi pierde din elan si formeaza Balta Neagra. De aici, dupa un cot, zarea se deschide si auzi in minte: am facut Lapusul!
Esti fericit si trist totodata, pentru ca aventura s-a terminat. Autobuzul te scoate din natura, te intorci acasa. Desigur, vesta si pantalonul din neopren sunt extrem de utile la balaceala si la pastrarea unei amintiri cat mai placute.
(acest articol a fost publicat, într-o formă diferită, în revista Munţii Carpaţi, numărul 34, anul 2002; redactor Ică Giurgiu)
vezi și
Defileul Lăpuşului, prezentare generală