Creştinii ortodocşi vor sărbători mâine una dintre cele mai mari sărbători de la începutul anului, Sfântul Vasile cel Mare. 14 ianuarie este o zi specială pentru mulți moldoveni, în mod special pentru băieți, pentru că ei merg cu uratul. E frumos că tradiția încă se păstrează.  

Sfântul Vasile a fost unul dintre cei mai importanţi preoţi ai bisericii ortodoxe şi cel mai mare teolog creştin. Conform tradiției ce datează din străbuni, s-au transmis și s-au păstrat numeroase obiceiuri și superstiții. 

Iată ce tradiții se fac în ajunul lui Sfântul Vasile, adică astăzi pe 13 ianuarie:

• În Moldova, în Ajunul lui Sfântul Vasile, se așează 12 coji de ceapă, în care se pune sare. A doua zi se va afla în care lună va ploua și în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, atunci e semn de secetă.

• Se spune că, dacă de Sfântul Vasile noaptea este lină și senină, anul va fi bun.

• Fetele nemăritate își fac „punți” din crenguțe de măr pe care atârnă un inel, busuioc, o batistă, o pară argintată și un șir de mărgele, apoi le ascund afară. Dacă a doua zi găsesc punțile cu brumă pe ele, se vor mărita cu un om bogat, dacă nu, vor avea un bărbat mai sărac.

• Se mai spune că prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă în ziua de Sfântul Vasile trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir.

• În ziua de Sfântul Vasile varsă vin pe masă, sparge un pahar alb, răstoarnă cutia de chibrituri sau dă de pomană unui om sărac. Se zice că astfel vei avea noroc tot anul. Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stângă.

,,AȘA-MI SPUNE INIMIOARA” –

SEARĂ DE CREAȚIE A MAESTRULUI  MIHAI FLOREA CU EMOȚII ȘI SURPRIZE

Recent la Cărpineni a avut loc seara de creație a interpretului și autorului Mihai Florea cu genericul ,,Așa-mi spune inimioara” la 45 de ani de activitate. Compozitori, interpreți, prieteni și familia l-au susținut cu aplauze și mesaje de felicitare...

În anul 1977, dupa absolvirea Conservatorului din Chișinău, Mihai Florea a revenit în satul de baștină, Cărpineni, în calitate de profesor de educație muzicală și profesor de acordeon la Școala de Arte. Pe parcursul a 45 de ani a învățat multe generații de copii. Pe lângă aceasta a format o familie frumoasă și a compus o varietate de peste 100 de cântece pentru copii și adulți. O parte din lucrările sale le-a prezentat în cadrul seratei jubiliare. La eveniment au fost prezenți domnul Ion Cărpineanu primarul comunei Cărpineni, Iurie Levinschi președintele raionului, Larisa Vlas șef interimar Direcția Cultură și Turism Hâncești, Ion Tulbu director al Școlii de Arte ,,Grigore Solomon” Sărata Galbenă, Constantin Rusnac compozitor, profesor universitar, interpreta Ioana Căpraru și dirijorul Vladimir Serbușcă. La frumosul eveniment i-au fost alături soția, copii și nepoții.

Serata a început cu piesa ,,Un cântecel cu vorbe bune” interpretată de autor. O melodie la flaut a fost interpretată de nepoata lui Anastasia Florea. Un frumos duet cu nepoata Mihaela Cărpineanu a fost premiera cântecului ,,Să cântăm în doi”. Cu frumoasa piesă ,,Copacul” a bucurat publicul nepoata maiestrului Olga Florea. Cântecele lui Mihai Florea au fost cântate la serată şi de copii din satele vecine: ansamblul ,,Ciobănaşii” de la Negrea, ,,Cişmeaua Căprioarelor” de la Mingir. Un frumos recital a prezentat Orchestra de muzică populară a Școlii de Arte din Cărpineni.

La final omagiatul a mulțumit tuturor pentru prezență la acest eveniment de suflet.

SIMONA MARIA BEȘLEAGĂ

Se spune că așchia nu sare departe de trunchi. Ea a mostenit pentru muzica de la bunicii din partea tatălui, care erau muzicanti din tata-n fiu.

Așadar , #muzica a făcut dintotdeauna parte din viata ei.

Era mică și se plimba pe dealuri cu un aparat de #radio în mână și asculta marile voci ale Folclorului nostru Românesc și canta și ea odată cu artiștii pe care îi îndrăgeaa.

La început, părinții nu o băgau prea mult în seama , însă intr-o seara ( acum 6 ani ) a sunat la Radio Antena Satelor la o emisiune , pentru că voia și ea să cânte , bucuroasă că o aude o țară întreagă . Doamna redactor a ascultat-o , a felicitat-o și apoi i-a zis sa i-o dea la telefon pe mama ei. Nu știa ce i-o fi spus doamna de la radio , însă știa că de atunci mama ei a început să realizeze cat de mult iubește ea muzica , iar astfel , un an mai târziu , în 2017 , și-a facut #debutul pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor " Constantin Tănase" #Vaslui , în cadrul Festivalului de Folclor " Cântec drag din plai străbun " , alături de #Orchestra Rapsodia Vasluiului " . Au urmat numeroase concursuri la care a participat și multe drumuri prin țară, care deși erau obositoare , îi aduceau numai #bucurie în suflet cand urca pe scena pentru a le cânta oamenilor . In anul 2017 a participat la multe #concursuri , însă odată cu sosirea noului an ( 2018 ) si-a dat seama că #muzica nu înseamnă numai concursuri , ci și mult #studiu. Așa că s-a apucat serios de treabă.

În prezent , este #absolventă a Școlii Populare de Arte a Centrului Cultural Dunărea de Jos #Galați , la secția canto popular cu doamna prof. coordonator Mitrița Camara Velicu .

De asemenea , de când era mică și-a dorit să cânte și la #vioară. In vara lui 2016 și-a rugat părinții să îi cumpere o vioara adevărata , dar ei nu aveau bani pentru asta . Așa că s-a dus la tatăl ei și i-a spus : " Daca nu poți să îmi cumperi o vioara , atunci fă - mi tu una . " Și până la urma l-a convins. Zile întregi a muncit și a lucrat la vioara ei , dar până la urma a reușit . Aceasta a fost prima ei vioara . O vioara din lemn , lucrata de mana tatălui ei. Între timp , părinții au reușit să îi cumpere o vioara adevărată , iar în toamna anului 2019 a inceput sa studieze acest frumos #instrument alături de doamna profesor coordonator Maria Cornea , la Vaslui .

După un an și câteva luni de studiu , si-a făcut #debutul și la vioară , tot la Vaslui , tot pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor " Constantin Tănase " Vaslui , tot în cadrul concursului " Cântec drag din plai străbun " , tot cu orchestra " Rapsodia Vasluiului" . Doar că în 2021.

De curând a descoperit și #cobza , un #instrument care m-a fascinat . La început a împrumutat o cobză de la doamna profesoară de vioară . Și a început sa studieze pe ea , așa cum se pricepea ea . Apoi a primit o cobză a ei , iar atunci chiar că s-a apucat serios de treabă. Deși studiaza cobza singura , fără vreun profesor , iubește foarte mult acest instrument și va munci în continuare până când va ajunge sa îl stăpânească foarte bine.

Ambele instrumente la care cantă îi plac la fel de mult , nu ar putea renunța nici la vioară , nici la cobză , ba din contra , își dorește ca pe viitor sa învețe să cânte și la alte #instrumente , printre care chitara , țambalul și clarinetul , deoarece instrumentele muzicale o ajută foarte mult și la voce , iar bunicul ei cânta și el la foarte multe instrumente, pe care le stăpânea foarte bine. De aici și dragostea pentru instrumentele muzicale.

Meșterii populari

la Festivalul ,,Acasă peste Prut”

Recent producătorii și meșteri populari, membri ai brand-ului „Produs de Hîncești”, alături de Echipa de proiect de la Consiliul Raional Hîncești, reprezentanții Primăriei Mereșeni, Școlii de Arte din mun. Hîncești, membri ai Ansamblului „Cimbrișor”, au participat la Festivalul „Acasă peste Prut”, organizat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați, România, în cadrul Proiectului „TRECUTUL ARE UN NOU VIITOR – Cooperare transfrontalieră pentru valorificarea patrimoniului cultural în Galați, România, și Hîncești, Republica Moldova” (1HARD/2.1/25, POC România-Republica Moldova 2014-2020).

Ca formă, Festivalul a fost o manifestație etnoculturală complexă, unde, prin intermediul activităților concertistice, atelierelor de creație, târgului de produse, obiecte artizanale și articole dintre cele mai bune din raionul Hîncești și județul Galați, s-a încercat a promova într-un mod inedit patrimoniul cultural, tradițiile și obiceiurile populare, valorile autentice din arta tradițională.

Sursa: https://www.facebook.com/produsdehincesti 

MUZEUL ,,CASA MARE”

       Recent am descoperit un frumos muzeu la nordul țării, într-o localitate pitorească satul Văratic, raionul Rîșcani. Acest edificiu cultural este îngrijit de către scriitoarea Natalia Mazilu-Miron. ,,Încă din frageda copilărie am fost îndrăgostită de folclor, tradiții și obiceiuri strămoșești. În adâncul sufletului meu întotdeauna mi-am dorit să am o Casă Mare, un loc unde aș putea păstra lucrurile și amintirile cele mai prețioase ale buneilor și străbuneilor mei”, a menționat pentru revistă doamna Mazilu-Miron. La un moment dat al vieții fiecare conștientizează că fericirea omului nu vine de la lucrurile materiale și financiare, ci de la cele spirituale, care se revarsă din suflet. Dumneaei și-a dorit mereu să fie în localitate muzeu cu nume frumos ,,Casa Mare”. Ideea că ar putea să-l creeze chiar dânsa a devenit realitate. Nu în zadar se spune în popor ,,Fă rai din ce ai!''

În vara acestui an, susținută de soțul ei, a împodobit curtea și Casa Mare cu lucruri moștenite de la buneii ei. Tot  aici și-a găsit locul de cinste diferite obiectele vechi pe care le-au dăruit vecinii, sătenii și chiar oameni din satele învecinate. La data de 17 septembrie muzeul și-a deschis larg ușile pentru vizitatori. A fost organizată și prima sărbătoare în ,,Casa Mare”. Această devine o tradiție frumoasă de a promova baștina și tradițiile noastre strămoșești.

 La data de 02 septembrie în România a fost organizată o adevărată sărbătoare. Unele regiuni cu un singur obiectiv care participă la prima ediție a Nopții Muzeelor la Sate, dar ele sunt cu atât mai importante pentru că pun județele unde se află acestea pe harta evenimentului, cum ar fi:

1. Muzeul Viu din Husasau de Tinca, jud. Bihor

2. Casa Memorială ,,Fănuș Neagu”, Grădiștea, jud. Brăila

3. Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă”, Topalu, jud. Constanța

4. Casa Memorială „Romulus Cioflec”, Araci, jud. Covasna

5. Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor, Comana, jud. Giurgiu

6. Casa tradițională din Bercești, jud. Gorj

7. Complexul Memorial „Aurel Vlaicu”, sat Aurel Vlaicu, jud. Hunedoara

8. Casa Memorială „Ionel Perlea”, Ograda, jud. Ialomița

9. Muzeul Parohial „Episcopul Iosif Bădescu”, Eșelnița, jud. Mehedinți

10. Muzeul Colectivizării din România, com. Tămășeni, jud. Neamț

11. Colecția de Artă Populară „Nicolae M. Nica”, Chilia, jud. Olt

12. Casa Memorială „Nikolaus Lenau”, Lenauheim, jud. Timiș

13. Muzeul Colțișorul Meu de Altădată, Bălteni-Deal, jud. Vaslui

14. Muzeul Satului Vaideeni, jud. Vâlcea

Roxana Mocârță Croitoru a menționat pentru revistă că ,,a fost o seara superbă, într-o amosfera caldă primitoare, cu bunătăți traditionale, cu ateliere de creatie si proiectie de film, felicitari pt. frumoasa organizare Teodora Panainte!!! Am descoperit un colțișor frumos, am comparat lumea de acum si cea de altadată, am întalnit oameni cu sufletul mare, un loc încărcat cu energie pozitivă..vă recomand sa îl vizitati!!!!! ”. 

Vă propunem și câteva poze de la eveniment... 

,,O manifestare mai mult decat interesanta, desfasurata sub genericul ''Noaptea muzeelor'', a avut loc, la Balteni Deal. Actiunea a fost organizata de Asociatia ''Coltisorul meu de altadata'', condusa de Teodora Panainte, cunoscuta solista de muzica populara, originara de pe aceste meleaguri. ''Evenimentul are in program prezentarea muzeului, care este particular, al Teodorei, ateliere de creație, cusut, brodat, gastronomie. Vizionarea unui film romanesc, ''Pădureanca'', lumini stinse, făclii, cum era odată, povestiri, depanarea de amintiri din trecut mai sunt incluse in ''desfasuratorul'' acestei manifestari care dorim sa devina traditionala'', a declarat Relu Brasoveanu, primarul comunei Balteni”, a menționat reporterul publicației ,,Gazeta de Vaslui”, Dorelian David

Sursa: 1. https://www.facebook.com/ColtisorulMeuDeAltadata

2. https://www.facebook.com/gazeta.vaslui.9 

Drapelul de Stat al Republicii Moldova

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. 

Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila crucială) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în stînga un sceptru de aur. 

ANSAMBLUL VOCAL ,,VOCILE DE ARGINT” –

PROMOTOR DE TRADIȚII

  În anul 2017, la inițiativa profesoare de educația muzicală Alexandra Angheleanu, în Liceul Teoretic ,,Dimitrie Cantemir” din comuna Crasnoarmeiscoe a fost fondat Ansamblul vocal ,,Vocile de argint”. Acesta are în componența sa 18 membri: fete și băieți din clasele gimnaziale. Repertoriul acestui ansamblu este divers: folclor tradițional, muzică academică și modernă. La alegerea lucrărilor muzicale se ține cont de faptul că în Crasnoarmeiscoe sunt și vorbitori de limbă ucraineană. Astfel cântecele sunt interpretate în limbile română și ucraineană. Repertoriul este completat și cu lucrări muzicale autentice culese de la oamenii din sat.

  Colectivul are ca scop demonstarea maiestriei interpretării vocale personal, promovarea culturii vocale în cadrul diferitor activitați culturale, a tradițiilor și obiceiurilor etniilor ce reprezintă localitatea Crasnoarmeiscoe. Membrii acestui colectiv sunt motivați de către doamna profesoară prin participări la diverse activități extrașcolare și activități culturale organizate la nivel local, raional. Debutul artistic al ansamblului ,,Vocile de argint” a fost chiar în anul 2017 cu un buchet de melodii prezentate în satul Crasnoarmeiscoe.  Pe parcursul anilor colectivul a participat la multe activități și concursuri cum ar fi: ,,Festivalul de colinde pascale”, Concursul de cântece populare ,,Peisajul muzical”-MuZart, Concursul de cantece de estradă – ,,Stea Logostea” ș.a.

   Visul lor este să aibă o frumoasă evoluare în cadrul diverselor ctivități culturale, concursuri și în continuare pe de o parte, iar pe de alta își doresc mutl să achiziționeze costume naționale. Primăria din localitatea  le poate acoperi o parte numai din suma necesară. Totuși, optimismul și încrederea că vor reuși îi încurajează să continuie activitatea artistică la nivel. Vom preciza că exemplul lor l-au luat și colegii mai mici și în anul 2020 a fost creat Ansambul vocal ,,Ghioceii”, din care fac parte elevii din clasele primare.

Alexandrina DOBOȘ

Talentele  primăverii

Peste 20 de colective din întraga țară și interpreți profesioniști au participat în cadrul proiectului ,,Talentele primăverii”. Emoții și amintiri frumoase au fost pentru toți...

  Duminică, la data de 26 februarie, peste 20 de colective artistice din întraga țară și interpreți profesioniști au evoluat în cadrul proiectului cultural ,,Talentele primăverii”, propus de către postul de televiziune online ,,Talent TV Moldova”. Evenimentul a avut loc în incinta localului ,,Capitoles Park” din Chișinău. Acest proiect a avut drept scop promovarea tinerelor talente din Republica Moldova care au îndrăgit cântecul și dansul. În cadrul proiectului un rol important l-a avut și promovarea folclorului autentic. De asemenea în cadrul proiectului au evoluat și interpreți profesioniști cum ar fi: Viorel Mahu, Aurica și Valeriu Cordineanu, Oxana Crăciun, Laurențiu Popescu, Victor Cojocaru, cât și colective de amatori. Putem menționa printre ele: Ansamblul folcloric ,,Bujorelul” de la Casa de Cultură din satul Bujor, condus de către Elena Emilian, ansamblul vocal ,,Firicel de  bucuioc” de la Gimnaziul Bujor, condus de către dl Sergiu Ștefan, Ansamblul de dans filiala ,,Antonești”, Școala de arte ,,M. Bieșu” din Ștefan Vodă, Ansamblul de dans ,,Spicușor” din Pelinia, Drochia. Spectacolul va fi difuzat pe canalele regionale de televiziune din țară și pe canalul oficialde Youtube Talent TV pe data de 8 martie la ora 19:00.

  ,,Ne-am propus prin acest proiect să promovăm tinerele talente din țară, cât și dragostea față de ființa dragă – mama prin cântece frumoase. Dansul, care ne reprezintă ca națiune, la fel este important să-l păstrăm și să-l promovăm. Sperăm ca acest proiect să aibă condinuitate”, a menționat coordonatorul principal de proiect domnul Ion Cernei.

Alexandrina Doboș

NICOLAE BOTGROS – FLACĂRĂ VIE A CULTURII

    Astăzi violonistul, dirijorul orchestrei ,,Lăutarii” Nicolae Botgros a ajuns la frumosul Jubileu de 70 de ani. A debutat ca dirijor cu orchestra "Ciocîrlia" de la Edineţ, acumulînd atât de necesară experiență în domeniul muzicii. În 1973 Nicolae Botgros se mută la Chișinău şi este violonist în Orchestra "Mugurel" a Filarmonicii de Stat din RSSM, apoi la „Joc”.

   Considerat un "magician al viorii", maestrul Nicolae Botgros a fost numit în 1978 la conducerea Orchestrei Populare "Lăutarii". Nicolae Botgros a dus faima muzicii populare în zeci de țări europene, dar și în Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelanda, precum și în toate ţările din spațiul ex-sovietic.

    În 1982, Nicolae Botgros a fost distins cu titlul Artist Emerit, iar în 1988 cu cel de Artist al Poporului. În 1993 a fost decorat cu ”Ordinul Republicii”. În 2002, postul de Televiziune „România Internațional” l-a declarat pe Nicolae Botgros drept dirijorul celei mai bune orchestre din întreg spațiul românesc.

    Printr-o hotărâre de Guvern din 2014, numele lui Nicolae Botgros îl poartă Școala de Arte din Soroca, unde maestrul a învățat în anii 1968-1972.

De-a lungul activității sale, a acompaniat sute de interpreți din R. Moldova și România: Nicolae Sulac, Zinaida Julea, Lidia Bejenaru, Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Irina Loghin ș.a., cu care a înregistrat peste 200 de CD-uri. Nicolae Botgros este flacără vie a culturii naționale.