ALMANAH GEOGRAFIC

PROTECȚIA NATURII – NECESITATE VITALĂ

Protecţia naturii este în prezent o necesitate vitală, având drept scop diminuarea impactului negativ al omului asupra naturii. Această problemă poate fi soluţionată doar prin aplicarea unui complex de măsuri cu caracter juridic, economic, educativ, ştiinţific sau informaţional.

-CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII presupune un ansamblu de măsuri menite să asigure păstrarea şi ameliorarea stării lumii organice. Aceasta se realizează prin crearea ariilor naturale protejate de stat, care cuprind teritorii cu obiective sau peisaje naturale de mare valoare ştiinţifică sau de unicat. De asemenea, este necesară extinderea suprafeţelor ocupate de vegetaţie naturală prin împăduriri, restabilirea unor sectoare de stepă, de luncă şi de baltă, transformarea unor terenuri cultivate neproductive în pajişti naturale și altele.

     În scopul ocrotirii lumii organice a ţării, au fost elaborate și publicate trei ediţii ale Cărţii Roşii a Republicii Moldova. Unele specii de plante şi animale, având o importanţă internaţională, au fost incluse în Cartea Roşie a Europei.

-VALORIFICAREA RAŢIONALĂ A RESURSELOR NATURALE este altă direcţie de protecţie a mediului natural, evitându-se epuizarea în scurt timp a acestora şi prejudicierea naturii. Este vorba, în special, de substanţele minerale utile, apă, sol, vegetaţie şi lumea animală. De exemplu, este necesar de a se interzice sau a se limita vânatul şi pescuitul speciilor vulnerabile.

iRezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodiversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodiversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa

Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.

Rezervația științifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur național, care urmează să fie îmbogățit, valorificat și extins în tot arealul Prutului de Mijloc.

În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii Moldova și cea a Republicii Polone, s-a convenit de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova. Drept urmare, în data de 19 august 2005 în rezervația naturală „Pădurea Domnească” au fost aduși 3 zimbri (un mascul și două femele) din 2 rezervații diferite din Polonia.[1] Spre sfârșitul anului 2013, populația de zimbri din rezervația Pădurea Domnească a ajuns în număr de șase. În rezervație zimbrii sunt ținuți într-un țarc cu o suprafață de 32 de hectare, care poate găzdui până la 18 exemplare.[2]