Circul glaciar Galbena, de sub Vârful Moldoveanu, în Munții Făgăraș / Făgărașului, are 11 lacuri
Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
98 lacuri sunt în Munții Făgărașului. Cel mai important masiv montan din România este insuficient cunoscut. Noi am avut voința și bucuria să ne aflăm printre exploratori. Și alte areale de pe suprafața Făgărașului ar putea beneficia de hărți și schițe mai apropiate de adevăr. Unele date au fost obținute cu ajutorul unor elevi și adulți grupați în și în jurul echipajelor Alpin de la școala 280 București, coordonate de Gabriel Silvășanu. Apoi, Ică Giurgiu a continuat inventarierile. Mulțumiri speciale pentru contribuțiile aduse de Gabriel Miclăuș, Zeno Ghizdăveț, Olguța Ghizdăveț, Roxana Dumitrașcu, Cristiana Marchiș, Sebastian Mocanu, Irina Mocanu, Iulia Dumitrașcu, Cristina Lazăr, Cristian Megulete.
Vom vedea, cândva, materiale similare despre lacurile din Retezat, Parâng sau Rodnei?
1 Lacurile din Galbena, la sud-est de Vârful Moldoveanu (imagini 1090-1131, volumul 2 și, trasee 10, 70, 75). Desen: Gabriel Silvășanu, Ică Giurgiu, Ileana Bocanciu.
Acces:
1) Din Curtea de Argeș, cu autobuzul, până în localitatea Slatina. De la borna kilometrică pe care scrie 48 kilometri până la Piscani (580 m altitudine) sunt 19,6 km de drum forestier, pe Râul Doamnei, până la confluența Gura Văilor (aici, Valea Zârna este spre dreapta cum urcăm, iar Valea Rea spre stânga). Continuăm pe drumul de pe Valea Rea. La kilometrul 32,5 suntem la 1125 metri altitudine; spre stânga cum urcăm se desprinde drumul forestier Pojarna. Mai avem de mers pe jos de aici cam 1½ ore până la capătul drumului forestier de pe Valea Rea (la stână; imaginea 1210, volumul 2), de unde marcajul cruce albastră suie spre Căldarea Galbena.
În stânga drumului se vede tumultoasa Cascadă Zbuciumatu (imaginea 1150, volumul 2), care deversează și apele lacurilor din Circul Galbena. Urmăm poteca marcată, în urcuș abrupt, șerpuind pe lângă firul Galbenei (imaginea 1140, volumul 2), și după 2 ore suntem în circul glaciar inferior, la 1850 metri altitudine. După încă 1½ ore de urcuș pe firul apei ajungem pe malul Lacului G6.
2) De pe Vf. Moldoveanu (2543 m) coborâm spre sud, pe Vârful Piscu Roșu (2465 m), în 45 minute. De aici continuăm pe creastă, încă 30 minute, până pe Vf. Galbena (2419 m). Apoi, coborând spre sud o diferență de nivel de peste 200 metri ajungem pe malul Lacului G1 (imagini 1091, 1095, volumul 2), cel mai mare din zonă.
2 Lacul G1 din Căldarea Galbena (2198 m altitudine, trasee 71, 73.0, 73.1, 75), văzut dinspre vest, de pe Culmea Galbena - Moldoveanu. La dreapta lui, Lacul G1 bis. În fundal, creasta principală a masivului. Foto: Ică Giurgiu.
Sistemul hidrografic Galbena (harta 1/ imaginea 1090, volumul 2), pe care îl prezentăm îmbogățit cu multe date față de bibliografie, însumează peste 4 km de pâraie. Se compune din două perimetre: a) zona de sud-vest, cu colectorul Lacurilor G1-G6; b) zona de nord-est, cu colectorul Lacurilor G7-G9. Lacul G10 este temporar și se află la 2310 metri altitudine, la sud de Lacul G1.
Numeroase locuri de cort.
Lacul G1 (pozele 2, 3/ imaginea 1095, volumul 2) are cel mai lung perimetru (542 m) și este cel mai adânc (9 metri; Paul Decei, 1981); puternică rețea de alimentare, emisar important. 2198 metri altitudine. În imediata lui apropiere, spre est, se află Lacul G1 bis (perimetru 56 metri, adâncime 0,5 metri).
Lacul G2 (poza 4/ imaginea 1110, volumul 2), aflat la est de G1, la 2178 m altitudine, are două izvoare de alimentare în zona vestică; emisarul deversează în pârâul colector.
3 Lacul G1 din Căldarea Galbena (2198 m altitudine, trasee 71, 73.0, 73.1, 75), văzut dinspre sud, de pe Muntele Scărișoara Mare. În colțul din dreapta jos, Lacul G1 bis. Foto: Ică Giurgiu.
4 Căldarea Galbena, de la sud-est de Moldoveanu (trasee 71, 73.0, 73.1, 75), văzută de pe Muntele Galbena (2419 m). Foto: Cătălin Pobega (București). Explicații, Ică Giurgiu.
5 Lacul G2 din Căldarea Galbena (2178 m altitudine). Foto: Gabriel Silvășanu.
Lacul G3, situat la 60 metri sud-est de lacul G2, se află la 2184 m altitudine. Fiind nealimentat vizibil, în zilele însorite apa se încălzește binișor (17 grade la ora 13, în august 1988); cu puțină atenție la pietrele de pe fund se poate înota în condiții excelente.
Lacurile G4 și G5 sunt aproape de G3, la 2185, respectiv 2200 metri altitudine. Nealimentate vizibil.
Lacul G6 (poza 6/ imaginea 1120, volumul 2) este al doilea ca suprafață din circul glaciar. Se află la 2099 m altitudine; prin el trece pârâul colector al sistemului hidrografic. Are 0,5 metri adâncime.
6 Lacul G6 din Căldarea Galbena (2099 m). Foto: Gabriel Silvășanu. Explicații, Ică Giurgiu.
7 Lacul G7 din Căldarea Galbena. Foto: Șerban Dobre (București). Explicații, Ică Giurgiu.
Lacul G7 (imaginea 1130, volumul 2) (perimetru 226 m, adâncime 0,6 m), din partea de nord-est a circului glaciar, are două izvoare principale de alimentare. Emisarul se duce spre Valea Rea, împreună cu pârâul colector din sud; împreună formează o serie de cascade spectaculoa-se (imaginea 1140, volumul 2), care întregesc atracțiile zonei.
La sud de G7 este Lacul G8, la 2211 m altitudine. Slab alimentat, cu emisar care deversează în G7. La 15 metri sud de G8 se află Lacul G9 (2213 m altitudine), nealimentat vizibil.
Tot circul glaciar, cu salba de lacuri și izvoare, este extrem de pitoresc.
8 Lacurile din Căldarea Galbena își varsă apele pe această cascadă; în paralel cu ea trece traseul 75. Foto: Ică Giurgiu, Anamaria Măruntu.
9 Cascada Zbuciumatu (traseu 75), aflată mai jos de căderea de apă din imaginea 8, se lasă pe calcare. Foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr.