Cele mai denivelate peșteri din România dezvoltate în conglomerat
Exploratorii sunt invitaţi să actualizeze informaţiile.
2019 Avenul de sub Colții Grindului Munții Piatra Craiului -769 metri CS Hades Ploiești, hartă 202 (-200/ +2) m Speosport 1987; hartă -200 m, Hades Ploiești, în Cercetări speologice, buletin Hades Ploiești, 1988; -414 m, Speoclub Casteret Colibași, hartă la Speosport 1992; hartă în Ecocarst, 1, 2000; hartă -561,5 m, SC Norbert Casteret Colibași, SC Avenul Brașov în Travaux XXXVII-XXXVIII, 1998-1999, pagina 279
1977 Avenul din Grind Munții Piatra Craiului -122 Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 5, 1977-1978; revista Cumidava, 1968, Brașov, pagina 395; revista Drumeție în România, nr. 1, 2004, pagina 31 a fost (1977) cea mai adâncă și lungă rețea în conglomerat din țară; la sfârșitul anului 1980 cavitatea era situată în statistica mondială (și europeană) pe locul 8
1984 Avenul din Vlădușca Munții Piatra Craiului -67 CS Hades Ploiești; hartă în Cercetări speologice, buletin al CS Hades, 1988 -70 m, CS Avenul Brașov, în 1955; Peșteri din România, 1976
1986 Peștera 1 din Bucșoiu (Peștera de pe Valea Pietrelor) Munții Bucegi 59 (-3/ +56) Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; revista Munții Carpați, 14, 1999, pagina 22, hartă; revista Invitație în Carpați, nr. 65, anul 2006 este peștera cu galerii active situată la cea mai mare altitudine din România (2408 metri); cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine; cea mai rece peșteră fără gheață din țară (- 0 grade Celsius în iulie)
1988 Peștera Toșorog (Jgheabul cu gaură) Munții Suhard -56 CS Montana Onești; hartă în Buletin Montana Onești, 3
1984 Avenul de sub Babele Munții Bucegi -40 Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998, pagina 65; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 34, hartă în anul 1984, cu 340 metri de galerii, devine cea mai lungă cavitate în conglomerat din România; în 1985, cu 388 metri dezvoltare totală, este și record de ramificare (5,5) pentru peșterile formate în conglomerat
1990 Ponorul din Valea Seacă a Pietrelor Munții Piatra Craiului 22,7 (-21,8/ +0,9) CS Silex Brașov; Speotelex, 7, 1992
1978 Avenul de lângă drum Munții Leaota -18 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești,1988
1973 Avenul din Clinul Vânturișului Munții Bucegi -17 CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 3, 1974; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 4, hartă la data descoperirii era cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine din țară (1800 m)
1982 Peștera de pe Piciorul Babelor Munții Bucegi 15 (-13,5/ +1,5) Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, hartă
1979 Peștera diaclază de la Cerbul Munții Leaota 12 (-5/ +7) CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988
1978 Peștera aven din Cheile Pârâului Alb Munții Ciucaș -8 CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988