Creasta principală a Munților Vâlcan, de la motelul Gambrinus la Câmpușel
Gambrinus – Drăgoiu – Pasul Vulcan – Vf. Straja – Vf. Mutu – Vf. Muncel – Vf. Șiglăul/ Șigleul Mic – Vf. Șiglăul/ Șigleul Mare – Valea de Peşti – Vf. Arcanu – Vf. Nedeiţa – Coada Oslei – Oslea – Câmpuşel (vezi la, în baza paginii, harta realizată de Nae Popescu)
Marcaj: bandă roşie pe fond alb. Timp de mers: 24 - 25 ore. Traseul se poate parcurge în tot timpul anului; nerecomandat în sezonul de iarnă în zona Crestei Oslea unde prezintă risc crescut de avalanşe. Grad de dificultate: mediu. Echipament de drumeţie, special pe timp de iarnă.
Traseul pe culmea principală a Munţilor Vâlcan (vezi harta, autor Nae Popescu, colecția Munții noștri, Editura Sport-Turism, București, 1979) începe de lângă confluenţa Jiului de Vest cu Jiul de Est, din DN 66, în apropierea localităţii Iscroni (556 m), motelul Gambrinus. Prima dintre cele patru etape ale acestui atrăgator itinerar turistic este şi cea mai dificilă, datorită diferenţei de nivel de 1000 m între punctul de plecare şi Vârful Cândetu. Din golul acestui vîrf culmea este domoală, punctată de vârfuri rotunjite, excursia devine o plimbare cu privelişti largi.
Părăsim staţia de autobuz de la ramificaţia drumurilor naţionale 66 şi 66 A. Pentru început mergem pe drumul naţional 66, spre Defileul Jiului. Trecem podul peste Jiul de Vest şi după 350 m lăsăm drumul naţional şi ne abatem pe şoseaua de acces la motelul Gambrinus. El se află pe o mică platformă de la poalele Cândetului. De aici se formează o potecă îngustă care urcă pieptiş printre zade şi mesteceni tineri. După 5 minute părăsim culmea şi intrăm la stînga pe versantul Văii Cândetu. Treptat ne apropiem de apă, o trecem mai jos de o mică cheie şi continuăm urcuşul pe mal. Poteca se pierde; urcăm pieptiş pe versant 15 m diferenţă de nivel și găsim poteca clară. Continuăm urcuşul paralel cu firul văii şi după 20 minute de la motel sosim într-o poieniţă de la malul Pârâului Cândetu. Aici remarcăm un drum de căruţă care trece peste apă şi pe sub linia electrică. Trecem apa Cândetului pe malul stâng şi urcăm scurt în Șaua La Cotul Cândetului. Prin rarişte se vede jos Depresiunea Petroşani. Din şa ne îndreptăm la stânga, spre sud-vest, urcând pieptiş pe culmea Muntelui Cândetu. După 20 de minute de urcuş prin pădure răzbatem în Poiana Ţarina Frasinului (timp: 1 oră; 740 m). Urcuşul continuă pe muchia împădurită. După 1½ oră de la plecare traversăm Poiana Sub Frunţi şi urmăm poteca pe marginea de răsărit a poienii, ca să ocolim un bordei. Revenim pe mijlocul poienii înaintând pînă la limita sudică, unde panta se aspreşte brusc. În acest punct al traseului ne abatem în unghi drept la dreapta, la un izvor, de unde luăm apă pentru 3 ore. De la izvor traversăm de-a coasta o zonă mlăştinoasă, urcăm direct pe culmea care se profilează în pădure, la vest. Fără să părăsim culmea urcăm prin pădurea cu fagi seculari poposind la capătul a 2 ore într-un mic luminiş. Din dreptul unui făgaş urcăm pieptiş în lungul acestuia 100 m diferenţă de nivel până ce întâlnim poteca ciobănească bine conturată care înconjoară pe la nord Muntele Cândetului. Deasupra noastră se întinde pădurea deasă de molid şi stâncăria.
După 12 minute, timp în care depăşim cîteva steiuri mari de piatră, ieşim în Poiana Seciul lui Burlic, situată pe culmea nord-vestică a Muntelui Cândetu (timp parcurs: 3¼ - 3½ ore, 1500 m). Locul de popas, primul cu privelişte largă, oferă vedere cuprinzătoare asupra confluenţei celor două Jiuri, asupra munceilor din Dealul Babei, Dîlja şi zona calcaroasă Cheile Roşia (Şureanu). Din marginea poienii această culme stâncoasă şi împădurită oferă puţine şanse drumeţului să ajungă pe vârf. Ieşind în Șaua Cândetu ne aflăm într-un loc cu privelişti frumoase atât spre Defileul Jiului cît şi spre Iscroni şi Vulcan (timp parcurs: 4¼ - 4¾ ore). Pentru ca să urcăm şi pe Vârful Cîndetu ne întoarcem pe creasta pietroasă 10 minute, spre nord, efortul fiind răsplătit de unul dintre cele mai frumoase tururi de orizont. De nicăieri nu poţi privi piramida Cîrjei şi fruntea încreţită a Parîngului Mare ca de pe acest vârf sălbatec. De nicăieri nu poţi admira şerpuirile stîncăriilor din Defileul Jiului ca de aici. Şi tot de aici poţi admira planurile uşor estompate spre apus, unde, când zăpezile înveşmântează piscurile se desenează zimţate pe albastrul cerului Gruniul, Custura şi Păpuşa din Masivul Retezat. După popasul cuvenit pe acest vîrf stâncos ne întoarcem în Șaua Cândetu.
De aici înainte vom găsi rar şi marcajul triunghi albastru. Ocolim Vârful Murga Mare (1625 m) pe la sud-est şi sud şi revenim pe culmea principală în Șaua Murga Mare. Trecem pe versantul nord-vestic urmând poteca clară printre pâlcuri de jnepeni, care duce în ocol pe lîngă Vâîrful Drăgoiu (1690 m). La vest de vârf se află Izvorul Merişoarei unde ne putem reaproviziona cu apă (timp parcurs: 5 - 5½ ore). Poteca continuă lin pe sub culme, pe versantul dinspre izvoarele Merişoare şi iese pe culmea principală dincolo de Vârful Dumitra (1665 m), în Șaua Dumitra. De la izvoarele Dumitrei pînă în şa urcă un drum de tractor, bine conturat, care însoţeşte culmea principală spre sud-vest. Urmăm drumul de culme, mai lesnicios, evitînd Vârful Tenia (1645 m). Drumul de tractor evită în continuare şi capătul ravenei de la izvoarele Pârâului Baleia şi se leagă în Pasul Vîlcan la drumul de munte Schela - Vulcan (timp parcurs: 6 - 6½ ore).
Coborîm în Şaua lui Loghin, locul de răscruce al traseelor turistice, chiar sub liniile de înaltă tensiune Paroşeni - Tîrgu Jiu. Ocolim pe la nord Vârful lui Loghin (1560 m), apoi ieşim pe culme în Şaua Diului. În continuare ocolim Vârful Cartianu (1560 m) pe la sud, de unde avem privelişte largă spre izvoarele Cartianului. După 40 de minute de mers revenim pe culme în Curmătura Izvorului. Pe culmea principală se înalţă acum în faţa noastră Vârful Straja, voluminos şi presărat pe alocuri cu grohotiş mărunt. De pe creştetul lui se zăresc Cămineţele, stîncării care împrumută numele lor muchiilor mărunte, ascuţite, care brăzdează abruptul nordic al Strajei. Ne avântăm pe cel mai prelung urcuş al traseului, care durează aproape o oră. De la cei 1868 m ai săi, Vârful Straja domină atît Valea Straja (sud), cât şi Valea Sohodolului (nord). El este prezent în peisajul Văii Jiului de Vest mai ales în dreptul localităţilor Lupeni, Paroşeni şi Vulcan.
Spre apus, culmea principală a masivului se ondulează lin peste Munţii Mutu şi Gura Plaiului; doar culmea Coarnele - Negrele, care se aşază de-a curmezişul, împiedică panorama spre Şigleu. Din Vârful Straja coborîm spre vest, pe mijlocul culmii. După 20 de minute trecem prin Șaua La Sohodol (1684 m), de la care se înalţă spre vest Vârful Mutu (1737 m). Pe platoul acestuia, unde trebuie să urcăm şi noi, se văd o serie de lespezi, blocuri stâncoase şi dâre mici de grohotiş. Iarna, acest vârf este des vizitat de schiori, aici fiind punctul de plecare pentru pârtia care coboară spre stînele din Brăiţa şi cabana Straja. Trecerea peste Vârful Mutu este mai dificilă; spre vest începem o coborâre plăcută spre Șaua Prislop numită şi La Pietrele înşirate. Denumirea provine de la stâncile care ornamentează povârnişul Muntelui Vârful Verde. …Izvoarele Braii poteca urcă până sub Vf. Înalt de unde coboară (45 min) până în Șaua Muncel, de aici urcă ușor către Vf. Muncel (1553 m) și trece prin dreapta acestuia. După ce depășește vârful cărarea coboară lin prin pădure într-o șa împădurită, Cârloaba. Urcarea din șa este la fel de lină ca și coborârea, la ieșirea din pădure se află Poiana Ștefului, de aici continuăm până pe Vf. Șigleul Mic, apoi după 1½ ore ajungem la Vf. Șigleul Mare, de care trecem prin dreapta, pe lângă niște stâni și coborâm într-o șa adâncă împădurităa (45 min), Dâlma Căzută. Loc în care intersectăm DJ 685C care coincide cu traseul touristic triunghi roșu care leagă Valea Jiului de Valea Sohodolului.
Traseul urcă din șa prin pădure pret de o oră prin Vf. Custurea și Vf. Măcrișu, după care iese din pădure la stâna de la Ștevioara. Din poiană traseul urmează creasta cu urcușuri și coborâri ușoare prin poieni (Vf. Rotunda, Vf. Nouă Lemne) care alternează cu pădure până în Gura Plaiului unde golul de munte are deschidere mare și scăpăm de pădure. Aici intersectăm traseul Drumul Neamțului, care vine din Câmpu lui Neag și trece spre Bâlta. Traseul urcă (1½ ore) spre Vf. Arcanu (1760 m), trece prin dreapta acestuia și continuă în direcția vest, spre Oslea (care se vede în plan îndepărtat), cu diferențe mici de nivel peste Vf. Prisloapele și Vf. Nedeilor, coboară apoi în Șaua Groapa Nedeuții (1485 m), după care urmează urcușul cu o diferență de nivel considerabilă către Coada Oslei (1899 m). Odată ajunși în creasta Oslea urmăm muchia îngustă până pe Vf. Oslea (1953 m) după care creasta îngustă coboară brusc câteva sute de metri până la Piatra Trăsnită, loc în care plaiul se lărgește. După încă 15 minute de coborâre ajungem într-o șa largă, La Suliți, de unde părăsime creasta principală și coborâm ușor, o oră, pe un drum vechi de tractor (drum care din șa, în sens invers continuă în direcția Plaiului Tismanei) și părăsim creasta în Pasul Jiu - Cerna unde întâlnim drumul DN 66 A. De aici facem dreapta printr-o poiană care scurtează o buclă a drumulul apoi coborâm pe acesta 2 km până la Câmpușel. (text de la http://salvamonthd.ro/Trasee-Turistice-Valcan-Oslea.html, în care am introdus multe corecturi de limbă română)