Embedded Files
Algele - protiste autotrofe asemănătoare plantelor
Algele - protiste autotrofe asemănătoare plantelor
Algele (din lat alga - plantă care creşte în apă) reprezintă protiste autotrofe asemănătoare plantelor, care mai sunt numite talofite deoarece au corpul vegetativ nediferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze. Cele care trăiesc în grosul apei formează fitoplanctonul, iar cele fixate de fundul bazinului formează fitobentosul. Totodată, unele specii vieţuiesc fixate pe suprafaţa diferitor substraturi submerse formând perifitonul. Multe specii de alge mai trăiesc pe sol pe tulpina arborilor, pe stânci et
Alge planctonice
Alge bentonice
Algele se deosebesc după dimensiuni, structura şi forma talului. Astfel, dimensiunile talului lor variază de la câţiva micrometri până la zeci de metri. Ele pot fi monocelulare, coloniale sau cenobiale şi pluricelulare. Coloniile algelor constau dintr-un număr mare (nedeterminat) de celule. Cenobiul este, de asemenea, o colonie, dar care constă dintr-un număr determinat de celule şi are o forma constantă caracteristică pentru fiecare specie.
Alge coloniale Volvox aureus
Alge cenobiale Scenedesmus quadricauda
Algele se mai deosebesc după structura morfologică a talului. Cea mai primitivă este structura amiboidală întâlnită la unii reprezentanţi din filumul Xantophyta (algele verzi-gălbui) şi Chrysophyta (algele aurii). Unele specii au structura monadă, la care este caracteristică prezenţa flagelilor, cu ajutorul cărora celula vegetativă, colonia sau cenobiul se deplasează. Această structură este prezentă la speciile filumurilor Cryptophyta (algele criptofite), Dinophyta (algele dinofite), Euglenophyta (algele euglenofite), la unele specii din Chlorophyta (algele verzi) şi ca stadie în ciclul de viaţa (gameţi sau zoospori).
Structura cocoidală se întâlneşte la speciile monocelulare desmidiale şi clorococoficee din filumul Chlorophyta ş.a.
Structura monadă a talului la
Chlamydomonas sp
Structura cocoidă a talului la
Chlorococcum infusionum
Foarte frecventă este structura filamentoasă şi se caracterizează printr-un tal filamentos simplu sau ramificat. Structura lamelară a talului este caracteristică pentru multe specii din filumul algelor brune, roşii şi unor clorofite
Structura filamentoasă a talului la
Stigeoclonium tenue
Structura lamelară a talului la Ulva lactuca
Structura palmeloidă se întâlneşte, de asemenea, la mai multe specii din diferite grupe taxonomice şi prezintă o îngrămădire de celule imobile înglobate într-o masă gelatinoasă .
Structura palmeloidă a talului la
Hydrurus foetidus
Structura sifonală a talului la Caulerpa sp.
Algele se înmulţesc vegetativ, asexuat şi sexuat. Înmulţirea vegetativa are loc prin diviziunea celulei, fragmentarea talului, prin „muguri” (unele alge brune), sau prin „tuberculi” (algele harofite).
Înmulţirea asexuată se produce prin aplanospori şi zoospori.
Înmulţirea sexuată de tipul hologamia, conjugarea, izogamia, heterogamia şi oogamia. La majoritatea speciilor de alge gametangiile provin dintr-o singură celulă şi numai la harofite atât oogonul, cât şi anteridiile sunt pluricelulare.
Organele sexuale la Chara sp. (anteridii şi oogoane)
Producerea sporilor sau gameţilor la majoritatea speciilor de alge depinde de starea mediului ambiant. În condiţii favorabile algele se reproduc, în temei, asexuat sau vegetativ şi invers, dacă condiţiile de viaţă se înrăutăţesc algele produc gameţi, în rezultatul copulării cărora ia naştere zigotul, care, adesea, serveşte ca o stadie de rezistenţă.
Algele au un rol foarte important în natură în funcţionarea ecosistemelor naturale, precum şi în viaţa omului. Ele produc mai bine de jumătate din toată substanţa organică primară obţinută ca rezultat al fotosintezei pe Terra, eliminând în atmosferă oxigen. Au un potenţial de reproducere mult mai mare ca cel al plantelor superioare. Astfel, în condiţii optime de dezvoltare, unele specii de alge ar produce până la 400-500 t/ha de masă organică, cu un conţinut bogat în proteine, glucide, lipide, vitamine, microelemente etc.
Împreună cu organismele heterotrofe ele participă în procesul de autopurificare a apelor poluate, asimilând substanţele biogene şi contribuind la oxidarea celor organice. Multe specii de alge servesc buni indicatori ai nivelului de poluare organică a bazinelor acvatice.
Pe Terra sunt cunoscute peste 100000 de specii de alge, dintre care circa 25000 din filumul Chlorophyta, 25000 din Bacillariophyta şi circa 15000 de specii din Chrysophyta. Celelalte filumuri (Cyanophyta, Cryptophyta, Dinophyta, Euglenophyta, Xantophyta) sunt prezentate printr-un număr mult mai redus de specii.
În ecosistemele acvatice ale Republicii Moldovei au fost evidenţiate peste 2000 de specii de alge cu predominarea bacilariofitelor, clorofitelor, cianofitelor şi euglenofitelor. Mai puţin numeroase sunt speciile din filumurile Xanthophyta, Dinophyta, Criptophyta, Chrisophyta, Rhodophyta.
Page updated
Google Sites
Report abuse