Embedded Files
Ești pasionat de studierea ecologiei? Aici e locul perfect pentru tine, pentru că ai ocazia să studiezi subiecte extrem de interesnate despre factorii ce contribuie la poluarea vizibilă a ecosistemului din care Noi facem parte!
Cuprins:
02 decembrie 2020, numărul 6
Efectul pandemiei asupra ecologiei
Efectul pandemiei asupra ecologiei
A realizat: Dimitriu Alina eleva clasei a XII-a ,,B''
Liceul Teoretic ,,Alecu Russo", Cojușna
Epidemia de coronavirus a redus drastic activitatea umană, însă, există un beneficiar neașteptat al acestei situații: planeta. Mai puțină poluare, aer și ape mai curate, o mică pauză pentru mediul înconjurător să se purifice un pic.
Imaginile și hărțile poluării arată cum scad masiv emisiile de dioxid de azot, gazul nociv aruncat în aer mai ales de motoarele cu ardere internă ale mașinilor și de centralele electrice pe bază de combustibil fosil. Emisiile scad masiv mai întâi în orașul Wuhan, la sfârșit de ianuarie, apoi în provincia Hubei, apoi în toată China, în februarie, o dată cu extinderea măsurilor de carantină, când tot mai multe milioane de oameni rămân acasă, iar fabricile și uzinele se închid, ducând la o reducere subsanțială a traficului rutier și a consumului de cărbune. Poluarea s-a redus per total în China, iar numărul zilelor cu aer de bună calitate a crescut, în medie, cu 21,5%, în luna februarie, potrivit datelor ministerului chinez al ecologiei și mediului.
Profesorul american Marshall Burke, a afirmat că aceasă perioda a salvat probabil, în China, mii de vieți de copii sub cinci ani și zeci de mii de vieți de bătrâni de peste 70 de ani, prin reducerea emisilor unei particule anume, PM2.5, considerată cauză primară a deceselor provocate de poluarea atmosferică.
Veneția este un alt loc unde se poate observa efectul reducerii activității industriale, traficului pe autostrăzi, dar și traficului aerian și maritim. Apele mării și ale canalelor venețiene nu mai sunt brăzdate, ca de obicei, de nave de croazieră și gondole, acestea s-au limpezit pentru prima dată după multe decenii. De asemenea, s-au observat schimbări și în Bergamo, aici concentraţia a fost cu 47% mai mică, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019. În Barcelona, nivelurile de dioxid de carbon au scăzut cu 40%, comparativ cu luna trecută şi cu 55%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În Madrid, s-a înregistrat o scădere de 56% a poluanţilor atmosferici, de la o săptămână la altă, în vreme ce la Lisabona, scăderea, pentru aceeaşi perioadă, a fost de 40%.
Această perioadă, totuși a reprezentat o oportunitate pentru cercetători, care au lansat un experiment pentru a urmări schimbările în viața sălbatică. Ei vor astfel să studieze ceea ce numesc ,,antropause" - încetinirea până aproape de dispariție a activității umane la nivel global, fenomen care cel mai probabil are un impact profund asupra altor specii.
Prezența animalelor sălbatice care profitau de absența oamenilor a fost semnalizată și pe rețelele de socializare, acestea plimbându-se libere prin mediul urban. A putut fi observată și o zibetă de pustiu pe străzile orașului Santiago, în Chile, care potrivit specialiștilor, nu a mai fost văzută din anii 90. În Mediterana delfinii și-au făcut din nou apariția în preajma mai multor porturi. Totuși acest subiect este unul destul de controversat. Conform sursei (https://www.nationalgeographic.com/animals/2020/03/coronavirus-pandemic-fake-animal-viral-social-media-posts/) Delfinii „venețieni” au fost filmați într-un port din Sardinia, în Marea Mediterană, la sute de kilometri distanță.
Mistreți în orașul Barcelona
Zibetă pe străzile orașului Santiago
Efectele negative ale pandemiei:
În același timp, frica de coronavirus a dus la o creștere semnificativă a consumului de plastic de unică folosință. Cumpărătorii se tem de infecție și optează pentru produsele preambalate - niște plastic în plus aruncat la gunoi pare un preț mic pentru confortul psihologic de a ști că pâinea, legumele sau fructele nu au fost atinse de cine știe câți alți cumpărători.
Dincolo de obișnuitele ambalaje și pungi de plastic, epidemia de coronavirus a sporit cantitatea de deșeuri medicale, mai ales măști și mânuși uzate, care prezintă un pericol biologic și trebuie colectate separat. Eugen Camenșcic afirmă că, de frică, oamenii cumpără și folosesc măști și mânuși chiar și atunci când nu e cazul, generând astfel un surplus de deșeuri și un deficit de astfel de materiale pentru personalul medical care chiar are nevoie de ele.
Vremelnicele beneficii ecologice ale pandemiei pălesc, însă în comparație cu suferința umană provocată de boală. ,,Asociația Fridays for Future Moldova'' a publicat un șir de mesaje în care explică de ce corona virusul nu este bun pentru mediu. Ei argumentează că mișcarea ecologică are scopul de „a preveni suferințele umane cauzate de criza climatică” și nu pur și simplu de a curăța mediul cu orice preț, o poziție radicală pe care o numesc „eco-fascism”.
Ecologiștii se tem, însă, că eforturile de relansare a economiei la nivel național și global vor anula progresele ecologice din ultimii ani și vor lăsa iarăși protecția mediului pe plan secundar.
Surse: https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/marea-pauza-luata-de-omenire-in-timpul-pandemiei-de-coronavirus-este-studiata-de-cercetatori-1327391
https://moldova.europalibera.org/a/pandemia-%C8%99i-ecologia/30559892.html
Ecologia și protecția mediului. Ecosisteme.
Ecologia și protecția mediului. Ecosisteme.
A realizat: Elisabeta Procopii eleva clasei a XII-a ,,A''
Liceul Teoretic ,,Alecu Russo'', Cojușna
Ecosistemul reprezintă un complex ecologic unitar, rezultat din interacțiunea organismelor vii și a factorilor abiotici (sol, temperatura și altele). Astfel, ecosistemul este alcătuit din totalitatea speciilor (biocenoza) ce populează un anumit teritoriu (biotop).
Fiecare ecosistem se caracterizează prin elemente constitutive, structură, mărime, funcționlitate.
Ecosistemele terestre-aeriene
Sunt considerate cele mai diverse după componentele lor ecologice . Viața pe uscat a determinat formarea unor adaptări ale planetelor și animalelor. La baza diferențierii ecosistemelor terestre se află diversitatea vegetației și prezența speciilor dominante.
Componentele principale ale structurii orizontale a ecosistemelor terestre sunt consorțiile și sinuziile.
Structura verticală a ecosistemelor terestre prezintă o etajare pronunțată. Ea este determinată de natura vegetației, dar include și particularitățile solului și ale faunei. În cadrul fiecărui strat reprezintă doar o parte componentă a întregului sistem și nu poate funcționa autonom. În cadrul fiecărui strat, atât plantele cât și animalele se adaptează la condițiile de trai. Divizarea ecosistemelor în straturi este în mare măsură convențională, deoarece între ele există un schimb permanent de materie și energie (căderea frunzelor sau fructelor,migrarea păsărilor).
Ecosistem acvatic
Apa constituie circa 70% din suprafața Pământului. Astfel, ecosistemele acvatice ocupă o suprafață cu mult mai mare decât ecosistemele terestre.
Ecosistemele acvatice se caracterizează printr-un șir de particularități, și anume: densitatea înaltă a apei și variațiile considerabile de p resiune, conținutul redus de oxigen, repartizarea diferențiată a luminii în straturile de apă, regimul salin specific, variațiile temperaturii, concentrația particulelor suspendate și transparența apei.
În Ecosistemele acvatice-marine diversitatea organismelor este limitată de anumiți factori: temperatura, salinitate, compoziția sărurilor minerale, presiune, lumină.
În funcție de caracteristicile mediului de viață (apa), ecosistemele acvatice se diferențiază în ecosisteme de ape stătătoare și ecosisteme de ape curgătoare. În cadrul fiecăruia ecosistem acvatic se stabilesc diverse relații trofice între organisme.
Ecosisteme artificiale
Modul de viața sedentar al omului, domesticirea animalelor, necesitatea lucrărilor solului pentru culturile agricole au determinat substituirea ecosistemelor naturale, care se caracterizau printr-o capacitate de autoreglare sporită, cu ecosistemele artificiale. În prezent, terenurile cultivate de om ocupă circa 30% din suprafața uscatului. Ele satisfac necesitățile oamenilor în privința alimentației. Aceste ecosisteme se caracterizează printr-un șir de particularități și anume : omogenitatea sporită, capacitatea de autoreglare scăzută, intervenția activă a omului, simplitatea relativă a lanțurilor trofice și selecția naturală.
Strategia principală în crearea și valorificarea ecosistemelor artificiale constă în asigurarea dezvoltării unei agriculturi durabile.
Poluarea mediului
Protecția mediului înconjurător a devenit o problemă stringentă a timpurilor noastre. Omenirea consumă o energie potențială a biosferei cu o viteză de circa 10 ori mai mare decât ea este acumulată de organismele vii pe contul energiei solare. În același timp, prin activitatea sa, omul produce diferite substanțe care sunt greu degradate de organismele vii, modifică unele circuite care devin deschise, poluează mediul aerian, solurile și bazinele acvatice, provoacă pieirea a numeroase plante și animale. Aerul deasupra orașelor este foarte poluat. Gradul de poluare a bazinelor acvatice este determinat, în mare măsura, de avariile întreprinderilor chimice, excesul de îngrășămintelor minerale și pesticide utilizate în agricultură, naufragiile vaselor ce transportă petrol, deșeuri toxice și apele menajere.
Protecția mediului
Protecția ecosistemelor acvatice și terestre–aeriene impune diverse probleme: conservarea și reproducerea diferitor specii de plante și animale, reaclimatizarea animalelor sălbatice pe teritoriile lor inițiale, protecția solurilor contra spălării și eroziunii, prevenirea poluării ecosistemelor naturale, crearea rezervațiilor naturale și așa mai departe.
Sarcina principală în cadrul protecției mediului înconjurator o reprezintă conservarea biodiversității. Este bine să reținem că natura protejată ne va răsplăti pe deplin, asigurându-ne o viața sănătoasă și o satisfacție sufletească.
27 ianuarie 2020, numărul 5
Gherman Cornelia-Victoria
Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” or.Bălți
Compostarea frunzelor
Compostarea frunzelor
Ce este compostul?
Prin compost se înţelege un produs obţinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere şi sinteză microbiană a substanţelor organice din produsele reziduale, care conţine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasă microbiană şi care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncălzi ori determina probleme de miros sau de înmulţire a insectelor şi are raportul C:N = 10-15
Indiferent de originea şi natura ei, materia organică, în funcţie de condiţiile de aeraţie şi umiditate, evoluează câtre o stare calitativ nouă, relativ stabilă faţă de biodegradare, caracterizată printr-un raport C:N similar humusului. Compostarea poate fi deci definită ca o metodă de management al procesului de oxidare biologică care converteşte materiile organice heterogene în altele mai omogene, cu particule fine asemănătoare humusului. Prin compostare se înţelege totalitatea transformărilor microbiene, biochimice, chimice şi fizice pe care le suferă deşeurile organice, vegetale şi animale, de la starea lor iniţială şi până ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebită de cea iniţială, caracteristică produsului nou format, denumit compost..
Care este valoarea frunzelor căzute pentru grădină?
Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru grădină deoarece conține mai multe minerale decât gunoiul de grajd.
Spre exemplu: o frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, nitrogen (N), fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor. Acest lucru se explică prin faptul că majoritatea copacilor au rădăcini adânci, iar asta le permite să absoarbă minerale mai ușor, iar o mare parte din acele minerale se duce în frunze. Frunzele multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitățile mari de materie organică pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura solului. Acestea ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea. Având în vedere toate caracteristicile și elementele nutritive (macro și microelemente) ce se găsesc în frunze, aceste materii sunt ideale pentru a produce un compost de calitate. Cu toate astea, operațiunea de compostare nu este una deloc ușoară, dar dacă respecți niște reguli simple rezultatele obținute vor fi remarcabile.
Cum are loc procesul de compostare a frunzelor?
Pentru a transforma frunzele în compost sunt două lucruri importante cărora trebuie să le acorzi importanța cuvenită:
1. Frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta Nitrogenul (sau azot – n.r) este elementul care face să crească temperatura în interiorul grămezii de frunze. Bălegarul reprezintă cea mai bună și cea mai la îndemână sursă de nitrogen (N) pe care o puteți folosi. Pentru reușita procesului de compostare se recomandă un amestec format din cinci părți frunze la o parte bălegar. Această formulă va permite o descompunere mai rapidă a materiei organice. Dacă nu ai bălegar la îndemână poți folosi și alte surse vegetale de azot: gunoi, iarbă verde, corzi de viță de vie etc.
2. Taie sau rupe frunzele Grămada de frunze pe care vrei să o transformi în compost poate avea orice formă și dimensiune, dar majoritatea oamenilor preferă forme dreptunghiulare, pentru că sunt mai ușor de manevrat. Se recomandă așezarea materialului în straturi pentru reușita procesului de compostare. Astfel că, la demararea procesului de compostare: – se începe cu un strat de frunze rupte sau sfâșiate, gros de 15 cm; – apoi se adaugă un strat de 5 cm de material organic cu nivel de nitrogen mai mare decât cel al frunzelor, așa cum este bălegar, gunoiul, iarba verde sau corzi de viță de vie din grădină. Se mai pot adăuga și materiale cu nivel scăzut de nitrogen, cum ar fi: rumeguș, paie, știuleți de porumb sau iarbă uscată. Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este că, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele se întorc cu o furcă pentru aerisirea compostului. Dacă amestecați straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, vei avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon.
Care sunt beneficiile compostării frunzelor?
Principalele avantaje ale compostării produselor reziduale zootehnice constau în:
• asigură protecţia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice şi în tot arealul în care acesta se aplică;
• constituie o metodă eficientă de reciclare pentru reziduurile culturilor, reziduurile şi mortalităţile din complexele zootehnice;
• se înlocuieşte un produs voluminos, cu umiditate ridicată, greu transportabil şi pe o rază mică în jurul complexului cu un produs concentrat, uşor transportabil la orice distanţă, fără miros, liber de agenţi patogeni, capabil să controleze dezvoltarea unor boli şi dăunători din sol, uşor de depozitat, nu creează probleme cu muştele sau cu buruienile, putând fi aplicat pe teren la momentul cel mai convenabil;
• conservă elementele nutritive din gunoi; compostul conţine o formă organică mai stabilă a azotului, care este mai puţin spălat în apele freatice;
• produsul final cedează mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante şi poate fi aplicat pe teren o perioadă mai îndelungată;
• se obţine un îngrăşământ valoros pentru agricultură, mai ales pentru sectoarele legumicol şi floricol, care poate substitui mari cantităţi de îngrăşăminte chimice:
• se obţine un produs capabil să reducă deficitul de materie organică şi microelemente în solurile agricole, să amelioreze caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale solurilor şi să cresacă indicii de valorificare a elementelor nutritive din îngrăşămintele minerale aplicate;
• poate substitui aşternutul;
se îmbină degajarea reziduurilor cu ameliorarea solului într-o manieră ‘’naturală’’, care nu cere un consum foarte mare de energie, dar solicită cel puţin la fel de multă atenţie ca operaţiile de muls, mânuirea ouălor, controlul bolilor, etc.: compostarea nu înseamnă numai punerea în grămadă a unor produse reziduale şi apoi să aştepţi să ai compost peste câteva săptămâni;
• constituie o metodă de îndepărtare a excesului de elemente nutritive din • fermă şi de reducere a suprafeţei ocupate cu depunerea reziduurilor;
A realizat:
Gherman Cornelia-Victoria
Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” or.Bălți
Arderea ariilor împădurite și defrișările
Arderea ariilor împădurite și defrișările
Arderea ariilor mari ( păduri,păşuni sau chiar câmpuri )ar putea fi una dintre cele mai importante si destul de grave probleme ale secolului 21 si anume din cauza că în ultimii ani au fost înregistrate incedii pe tot globul începând cu simple mici arii pănâ la mii de kilometri (pădurea Amazonului ce reprezintă 30 % aproximativ din oxigenul globului). Tragediile acestea vor duce anume la grăbirea procesului de încălzire globală. Pădurile trebuie protejate , acestea sunt considerate plămânii globului pământesc, ele ajuta la curăţirea aerului şi au grija ca populaţia să poată respira un aer cât mai curat.
Imagine din cosmos a focarelor de incendii
Pădurea Amazon cuprinsă de flăcări
Consecinţe, cauze şi măsuri de protecţie
“În faţa acestor ameninţări s-au depus unele eforturi pentru a proteja pădurea care a mai rămas. Însă această sarcină este uriaşă. Parcurile naţionale nu pot ocroti decât zone mici şi izolate din pădurea tropicală; cu toate acestea, vânatul, exploatările forestiere şi cultivarea terenurilor curăţate vor continua să se practice în interiorul graniţelor multor parcuri.”
*Omenirea pierde anual păduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafaţă egală cu teritoriul Marii Britanii, defrişări care au drept consecinţă emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon.
Pădurile ne protejează împotriva schimbărilor climatice, absorbind dioxidul de carbon din atmosferă și stocându-l în copaci, vegetație și sol.
Deşi ritmurile de despădurire sunt diferite în diverse regiuni ale lumii, specialiştii sunt unanimi în a prognoza că daca nu se vor lua măsuri , iar ritmul actual al despăduririlor se va menţine, dispariţia completă a acestora va avea loc până la sfârşitul acestui secol, urmările asupra mediului şi chiar asupra vieţii pe Terra fiind inestimabile.
Milioane de hectare de pădure (echivalentul suprafeței Greciei) sunt distruse în fiecare an în lume, în special pentru a favoriza apariția de ferme, mine și infrastructuri noi. O mare parte din aceste acțiuni sunt ilegale, deoarece nu respectă dispozițiile legislative naționale. Ele îi afectează în mod serios pe localnici și pun în pericol specii valoroase. Toate acestea contribuie, de asemenea, la accelerarea schimbărilor climatice. Utilizarea pădurilor în alte scopuri poate cauza emisii considerabile de gaze cu efect de seră ca urmare a incendiilor și degradării vegetației, pădurile devenind astfel o sursă de CO2.
Suprafeţele împădurite
Peste 40% din suprafața terestră a UE (1,77 milioane km²) este acoperită de păduri. Spre deosebire de multe alte regiuni ale lumii, suprafața împădurită a UE este din ce în ce mai mare, crescând cu circa 0,4% pe an. Habitatele forestiere reprezintă aproape 20% din rețeaua Natura 2000 (peste 14 milioane de hectare).Pădurile din Europa sunt afectate de schimbările climatice, de aceea trebuie gestionate în mod adecvat.
Importanţa
La nivel mondial, aproximativ 60 de milioane de persoane depind în mod direct de păduri pentru a-și câștiga existența și alte 1,7 miliarde depind de acestea în mod indirect, desfășurând diverse activități legate de silvicultură. În plus, pentru mulți dintre noi, pădurile sunt sursă de inspirație artistică sau spirituală.
Obiective
UE dorește ca despădurirea să fie redusă la jumătate până în 2020 și complet stopată până în 2030. În acest scop, ei au propus să se convină la nivel internațional asupra unor modalități de recompensare a țărilor în curs de dezvoltare care iau măsuri pentru a stopa defrișările.
UE lucrează, de asemenea, cu o serie de țări exportatoare de lemn pentru a îmbunătăți guvernanța pădurilor și pentru a garanta că lemnul importat din țările respective este exploatat în mod legal. Începând din martie 2013, este interzisă comercializarea în UE a lemnului exploatat ilegal.
Incendii de vegetație din Australia
Evenimentul tragic din Australia , reprezintă drama pe scară largă a stării ecologice de pe palnetă. Flăcările nemiloase au distrus fâșii imense de păduri, un număr foarte mare de animale neputiincioase în fața incendiului.
la fel, au avut de suferit și populația băstinașă care și-au pierdut case, bunuri materiale, iar unii au căzut victime neînsuflețite.
Amploarea incendiilor din Australia a făcut înconjurul lumii, iar consecințele dezastrului încep să se simtă și în alte colțuri ale lumii.
Organiza Meteorologică Mondială (OMM) a venit cu un avertisment foarte important legat de urmările norului de fum generat de incendiile din Australia. Dincolo de situația foarte gravă în care se află continentul australian, norul de fum care s-a format a început să fie detectat pe celălalt mal al Pacificului, în America de Sud. În contextul condițiilor meteorologice actuale, se estimează că ar avea mari șanse să facă înconjurul lumii, conform raportului EFE.
„Sateliţi ai Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei din SUA arată că fumul, deja vizibil în Chile şi Argentina, este pe cale să dea ocol Pământului”, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a OMM, Clare Nullis.
Până la această oră, incendiile din Australia ar putea fi cele mai mari din istoria modernă a omenirii, în contextul în care doar în ultimii ani ne-am confruntat cu dezastre naturale de proporții astronomice. Conform estimărilor, aproximativ 10 milioane de hectare de teren au ars în Austrlia în 2019, în timp ce mult mai mediatizatul incendiu din Amazon ne-a lăsat fără 890 de hectare de pădure.
Dincolo de suprafață însă, peste 20 de persoane au murit în Australia din cauza incendiilor. Au fost distruse sute de case și s-au generat pierderi economice grave. O sursă oficială a amintit însă de da faptul că acele focuri vor fi pentru mult timp ”o amenințare pentru sănătate”, iar acesta este cel mai dezastruos detaliu.
Fumul degajat de incendii are impact asupra sănătăţii unor colectivităţi sensibile – copii, femei însărcinate şi vârstnici, şi poate afecta pacienţii cu boli respiratorii şi cardiace, a precizat la conferinţa de presă de la Geneva şi purtătoarea de cuvânt a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Fadela Chaib.
În cazul în care mai avea cineva vreun dubiu legat de acest fapt, incendiile din Australia, ”fără îndoială”, reprezintă una dintre consecințele încălzirii globale, conform purtătoarei de cuvânt a OMM.
Sursa web: https://playtech.ro/stiri/incendiile-din-australia-consecinte-globale-cat-de-departe-a-ajuns-norul-de-fum-si-cat-este-de-toxic-74016
Au realizat: Nichifor Gabriela, Triboi Andreea, clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Alecu Russo”, s. Cojușna, rn. Strășeni.
29 martie 2019, numărul 4
Daria Palancica
Clasa a-X-a „B”
LT ,,Alecu Russo” Cojușna
Încălzirea globală
Încălzirea globală
Clima se schimbă timp de secole. Terra a trecut prin multe perioade de gheață, iar animalele ce erau obișnuite cu mediul de viață într-o climă caldă, treptat mureau. Cantitatea de dioxid de carbon mergea de mana cu schimbarea climei.
În timpul ultimei perioade de gheață, concentrația de CO2 constituia 180 particule pe milion. Prescurtat 180 PPM.
În prezent avem 380 PPM, iar ecologiștii prognozează că către anul 2100 numărul concentrației de CO2 se va ridica la 550 PPM, ceea ce e foarte mult.
Ce poate influența cantitatea de dioxid de carbon in atmosfera? Și cel mai important, ce influență are asupra acestui lucru omul?
Rata istorică de schimbare a temperaturii constituie aproximativ 0.01 in 100 de ani iar acest lucru se datorează diferitor factori astronomici si geofizici.
În ultimii 45 de ani, această rată s-a ridicat la 1,7, adică de 170 de ori mai mult decât norma precizată, asta demonstreaza impactul adus de om. Eliberarea gazului de la tot ce arde combustibilul fosil(de exemplu petrolul) marește temperatura pe Pământ. Mașinile, avioanele, fabricile ș.a.m.d. elimina o cantitate de CO2 mai mare decât o pot prelucra plantele.
Care pot fi consecințele ?
* Marirea temperaturii pe Pământ duce, in primul rând , la topirea ghețarilor, care, la rândul lor, duc la marirea nivelului apei. Localitațile de la mal , treptat, se vor scufunda sub apa.
* Dezastre naturale.
* Secetă.
* Inundații.
* Uragane
Toate lucrurile enumerate mai sus se vor intâmpla mult mai des.
Astea nu sunt unele “posibile” consecințe. Ne îndreptăm spre aceste dezastre cu pași încrezători.
Nici un program politic nu exprimă nici un fel de îngrijorare față de starea climei și nici unul nu are în plan dezicerea de la dobândirea combustibilului fosil.
Donald Trump , remarcandu-se printre alti președinti , care considera ca oamenii nu sunt vinovați de apariția Încălzirii globale, spune ca: “Încălzirea globală a fost inventata de chinezi”.
Dezicerea de la combustibilul fosil!
Dacă în momentul de față o sa renunțăm definitiv la petrol, carbuni, gaz , atunci cu ce vom alimenta masinile? De unde vom lua energie electrica?
Nici un fel de sacoșe din plastic din supermarket, în încăpere va fi mult mai puțină lumină.
Dar nu trebuie să renunțăm la combustibulul fosil deodata, ci treptat. Trebuie urgent sa micșorăm cantitatea de CO2 din atmosfera, iar pentru asta si trebuie sa eliminam treptat din viata noastra combustibilul fosil. Dacă vom face totul cum trebuie, nici nu o să observăm impactul acestei acțiuni asupra vieților noastre. Surse alternative de energie (cum ar fi panourile solare) deja sunt, trebuie sa trecem la ele.
Singurul lucru care va avea de suferit în urma acestei trece, este bussinesul murdar . Trebuie sa începem acum.
Pe fundul oceanului se afla metanul. Odată cu topirea ghețarilor, CH4 va ieși la suprafață , iar el este mult mai periculor decat dioxidul de carbon.
Cele mai rele prognoze ale ecologiștilor s-ar putea îndeplini, daca noi o sa permitem.
Către anul 2030 cantitatea eliberata in aer de CO2 va fi mult mai sus decât cantitatea aruncata de SUA și China pe tot parcursul istoriei omenirii.
ELON MUSK
Urmează o informație care, la prima vedere, pare să nu aiba multe lucruri comune cu ecologia, dar e legata strâns de viața noastra pe planeta asta , sau , de asemenea, pe alte planete.
Mulți oameni de știință ziceau ca minutele pe această planeta ne sunt numarate. Ne apropiem cu pași mari spre dezastru.
Stephen Hawking, de exemplu, zicea ca oamenii o să mai trăiască pe Pământ doar 100 de ani. “Propria noastră planetă devine din ce in ce mai instabilă”. Printre unele lucruri pe care acesta le considera amenințătoare vieții Terrei sunt epidemiile, asteroizii si continua creștere a populatiei.
Pe langă asta, fizicianul era de părere că în decursul a 100 de ani oamenii se vor muta pe Marte.
Revenind la Elon Musk. Fondatorul companiei SpaceX, vrea să facă spre anul 2030 posibilă colonizarea oamenilor pe Marte și , de asemenea, ca si Hawking și alți oameni de știință, crede că omul nu are de ales decât să acapareze alte planete.
Primii pași către această idee sunt deja îndepliniți. La data de 6 februarie 2018 SpaceX au lansat cea mai puternică rachetă din lume “Falcon Heavy” , care a trimis într-o călătorie în spațiu mașina lui Elon https://youtu.be/3SFBnQfWY70 . Iar în prezent singur Elon zice ca e 70% posibila călătorie pe Marte, pe care vrea să o îndeplinească acesta, deși exista riscul morții.
Filmele fantastice pe care le priveam de mici copii până în prezent pot deveni realitate. Să ne bucurăm? Având în vedere că chiar și dacă călătoria asta , la prima vedere imposibilă, se va înfăptui, oricum cu , să presupunem, câteva zeci de mii de oameni, însă noi, cel puțin acum, sintem 7 miliarde. Cum se zicea “Omul e o fire atât de egoistă, încât crede că dacă el va muri, va muri și tot din jur, dar adevărul e că Terra a trecut prin lucruri mult mai monstruase decât acum, și oricum își va reveni. Singurul care va avea de suferit după mainile noastre, suntem noi.”
Surse:
•https://www.unian.net/longrids/elon-musk/
•https://youtu.be/EFQ0w_i2foU
04 ianuarie 2019, numărul 3
Rogac Nicoleta,
clasa a XII-a, Liceul Teoretic
„Alexei Mateevici” Șoldănești
Pădurile-plămâii Pământului
Pădurile-plămâii Pământului
Încălzirea globală este fară nici o îndoială, cea mai dezbatută problemă de mediu la nivel mondial, însă problema de mediu cu adevarat serioasă o reprezinta dispariția pădurilor, ea fiind atât o cauză a încălzirii globale, cât și o consecință a acesteia, deoarece pădurea absoarbe cantități imense de dioxid de carbon, iar in momentul defrișărilor toată cantitatea absorbită revine în atmosferă, sporind astfel cantitatea de gaze cu efect de seră.
Pădurile sunt plămânii întregii Terra, aceasta având funcții foarte importante:
*Servesc drept mediu de habitat pentru majoritatea animalelor și mediului natural pentru plante.
*Creează și menține solul pentru agricultură.
*Participă la formarea condițiilor climatice.
*Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.
*Filtrează apa provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.
*Pădurea este o sursă a componentelor utilizate în producerea medicamentelor/preparatelor.
În ciuda tuturor acestor funcții importante, procentul defrișării pădurilor crește de pe an pe an radical, deoarece sunt construite autostrăzi, așezări, baraje, iar ființa umană realizându-le, nu gândește rațional asupra consecințelor care se produc în urma construcțiilor date, acestea fiind:
*Secete, inundații, eroziunea solului și deșertificarea solului.
*Sărăcirea florei şi faunei,creându-se pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.
*Foamea și sărăcia.
*Conflicte apărute din cauza terenurilor fertile.
*Încălzirea globală.
Soluția există!
În satele Cimăuții de Jos, Socol și Vadul-Rașcov din raionul Șoldănești își au existența pădurile, acestea servind drept habitat pentru iepuri, căprioare, mistreți, vulpi. Cetățenii noștri sunt fideli cu pădurile din regiunile date, deoarece ele ne reprezintă pe noi drept părinți ai lor. Odată intrați în vizită în acest rai, devin inutile argumentele de ce ar trebui să protejăm natura, întrucât aerul și sunetele provocate de frunze, insecte, animăluțe, convinge orice persoană că fără păduri nu mai are sens semnificația cuvăntului “EXISTENȚĂ”.
Surse:
http://ecology.md/md/page/defrisarea-padurilor-este-periculoasa
Frumusețea pădurilor de foioase nu ne lasă indiferenți. Fragmentul video care urmează, ne demonstrează importanța valorificării atitudinilor de protecție a mediului înconjurător.
Țîmbala Natali, elevă in clasa a X-a "A" profil umanist ,
LT „Alexei Mateevici” Șoldanesti
Bateriile uzate - poluează mediul ambiant!
Bateriile uzate - poluează mediul ambiant!
Bateriile au devenit o componentă extrem de importantă în viața fiecarui om.
Cu toții cunoaștem că bateriile sunt instrumente utile, dar cu o perioadă de viață limitată. Și ce facem noi după expirarea termenului de valabilitate a lor? În majoritatea cazurilor le aruncăm la gunoi. Lucru greșit, deoarece bateriile și acumulatoarele au un impact negativ asupra mediului și sănătății omului, din cauza metalelor grele extrem de tocice ce le conțin precum: Hg, Ni, Pb, Cd, Li . Incinerate, o parte din acestea sunt degajate in aer sau intra in contact cu apa, devenind nocive pentru mediul inconjurator si mai ales pentru om.
Aruncând bateriile și acumulatorii la coș, împreună cu deșeurile menajere, trebuie să fim conștienți de faptul că ne punem în pericol sănătatea și viața, pentru că metalele componente contaminează solul și apa, iar prin lanțul trofic ajung în alimentele consumate de noi-înșine.
• În Republica Moldova circa 7 mln de baterii sunt consumate anual prin intermediul apei sau al solului.
• O baterie contine in medie 20 de grame de metal, iar 50 de baterii contin 1 kilogram de metal ce poate fi reutilizat, dar in acest moment el se pierde in deseuri?
• O baterie uzata, ajunsa la cosul de gunoi, apoi la ghena din spatele blocului si in final la groapa de gunoi, poate polua 1 metru patrat de pamant si 10 l de apa?
Aruncate haotic bateriile pot produce urmatoarele efecte:
• Poluarea solului si a apelor din cauza eliminarii oxizilor metalici in urma arderii
• Expunerea mediului și a apei la plumb si acid
• Crearea arsurilor ale pielii si ochilor la contact cu ceva contaminat
• În contact cu aerul si apa, unele substanțe conținute pot deveni explozive
In unele țări ,peste 70% din bateriile uzate sunt colectate separat si reciclate. Și sunt de parerea că și noi putem face acest lucru posibil - să colectăm bateriile uzate la locuri special amenajate . Ca mai apoi acestea sa fie reciclate si reutilizate în alte domenii nu mai puțin importante pentru activitatea omului. Astfel sa reducem la minim efectele dăunătoare provocate de bateriile uzate aruncate irațional în mediul extern.
Surse:
https://www.rorec.ro/noutati/de-ce-sa-colectam-si-reciclam-bateriile-uzate/
15 iunie 2018, numărul 2
Acțiuni de ocrotire a vegetației pe teritoriul Republicii Moldova
Acțiuni de ocrotire a vegetației pe teritoriul Republicii Moldova
Este cunoscut faptul că procesul degradării funcționalității învelișului vegetal natural continuă. Pe parcursul ultimelor decenii, în legătură cu desfășurarea unui mare volum de lucrări hidroameliorative, au dispărut de pe teritoriului Republicii Moldova numeroase lacuri și bălți din lunca Prutului și a Nistrului, iar odata cu aceasta au fost nimicite comunitățile vegetale și fauna complexelor naturale.
Fedorencic Irina
clasa XII, profil real
Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun"
Bender
łłłłł.pptxInfluența agriculturii, industriei și transporturilor asupra mediului natural și asupra sănătății omului
Influența agriculturii, industriei și transporturilor asupra mediului natural și asupra sănătății omului
Agricultura este știința, arta sau practica care se ocupă cu procesul producerii de hrană vegetală și animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a anumitor plante și creșterea animalelor. Agricultura contemporană afectează mediul natural prin aplicarea unor măsuri de combatere a dăunătorilor şi maladiilor culturilor agricole, precum: lucrări hidrotehnice ( desecări, irigaţii ), procedee agrotehnice ( asolament ), elaborarea soiurilor de culturi agricole rezistente la maladii, dăunători şi alţi factori de risc, utilizarea în aceleaşi scopuri a metodelor biologice şi chimice ( pesticide, fertilizanţi), dezvoltarea sectorului zootehnic( suprapăşunatul).
Desecările sunt lucrări hidrotehnice executate prin înlăturarea apelor în exces dintr-o regiune, care modifică climatul şi ecosistemele naturale din zonă. Sunt cunoscute consecinţele desecării prin adâncirea şi îndreptarea albiei râului Răut de lângă oraşul Orhei, încă în anii ’50 ai secolului trecut. Aceste lucrări au dus la dispariţia multor specii de plante şi animale hidrofite, au coborât nivelul apelor freatice ( secarea fântânilor de pe versanţi).
Pesticidele, erbicidele, insecticidele sunt substanţe chimice folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor şi a maladiilor culturilor agricole. Acţiunea lor poluantă cuprinde toate mediile: aerian, acvatic, pedologic, circulaţia lor efectuând-se prin intermediul vieţuitoarelor, apei şi aerului. Pesticidele acţionează în sol asupra microorganismelor prin inhibarea unor enzime, scăderea populaţiei de micromicete, diminuarea capacităţii de reţinere a azotului. În regiunile cu aplicare intensivă a pesticidelor se constată şi o poluare a aerului atmosferic, iar masele de aer le pot transporta la distanţe foarte mari. Nu întâmplător şi în gheaţa din Antarctica savanţii au descoperit straturi poluate cu pesticide. Cercetările au demonstrat că acestea se acumulează în produsele alimentare ( fructe, legume, etc.), în special în cazurile când se depăşesc cantităţile recomandate pentru utilizare. Nimerind în organismul omului odată cu produsele alimentare tratate chimic, cu apa poluată, prin inhalarea aerului contaminat etc., pesticidele au proprietatea de a se acumula în organele interne, în ţesuturile musculare şi chiar în grăsimi.
Majoritatea pesticidelor utilizate până la sfârşitul secolului XX au fost toxice pentru multe organisme vii, inclusiv pentru om. Intoxicarea cu pesticide clororganice sau cu cele care conţin mercur are un impact negativ asupra unui şir de organe ale corpului uman, precum: ficatul, rinichii, organele respiratorii, fiind afectat şi sistemul nervos, iar uneori se atestă şi îmbolnăviri de cancer. Din aceste considerente, la aplicarea pesticidelor se recomandă respectarea unor cerinţe ce trebuie să asigure securitatea şi sănătatea omului, incusiv a organismelor vii din mediul natural.
Fertilizanţii sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru sol: azot, fosfor, potasiu. Aceştia trebuie să fie aplicaţi numai după ce se face analiza chimică a solului, care arată carenţa în elemente şi microelemente. În caz contrar, dozele mari de azotat de amoniu produc acidifierea solului. Azotul trece din sol în plante şi de aici - la om şi la animale, producând methemoglobinemia ( maladia albastră), ce cauzează creşterea mortalităţii infantile. Folosirea fertilizanţilor provoacă excesul de microelemente în sol, precum: zincul, fierul, cuprul, magneziul, manganul. Efectele apărute la plante sunt legate de scăderea rezistenţei la factorii climatici, apariţia unor maladii, iar la animale – prin unele modificări în organism.
Zootehnia poluează prin dejecţiile animaliere ce afectează solul, apa şi aerul. Aplicarea gunoiului de grajd şi a nămolului pe terenurile agricole poate aduce agenţi patogeni şi metale grele, transmisibile la om. Solurile se pot contamina cu viruşi enterici, aceştia fiind activi până la nouă luni, cu salmonella ( bacterii ce cauzează febra tifoidă la om), cu persistenţa de 250 de zile, cu Ascaris ova (ou de parazit intestinal), cu persistenţa de peste 2000 de zile.
Suprapăşunatul cauzează tasarea solului, strivirea şi distrugerea învelişului vegetal, intensificând eroziunea şi alunecările de teren, iar în păduri nimiceşte arbuştii, puietul de arbori şi vegetaţia ierboasă. Suprafeţele de fâneţe şi păşuni în Republica Moldova s-au redus semnificativ de la 66%, la începutul secolului XIX, la 20% la începutul secolului XX, în prezent constituind 14.2% .
Industria este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.
Industria poluează absolut toate mediile, provocând prejudicii sănătăţii oamenilor, vieţuitoarelor, agriculturii, transporturilor, construcţiilor, monumentelor arhitecturale. Impactul negativ al industriei se realizează corespunzător cu activităţile ramurale. Industria extractivă poluează mediul atât în faza de extracţie, cât şi în cele de preparare, respectiv la mărunţire. Pe durata extracţiilor, în subteran sau la suprafaţă, se elimină praf, vegetaţia este distrusă pe suprafeţe mari, pot apărea surpări, alunecări de teren. De exemplu, carierele dintre localităţile Ştefăneşti şi Prodăneşti din raionul Floreşti, Republica Moldova au impact negativ asupra mediului. Din operaţiile de preparare rezultă halde de steril ( partea nefolositoare a unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără valoare industrială), ape poluate, praf. Apele poluate deversate în cele naturale produc creşterea conţinutului de metale grele, praf de cărbune, diferite substanţe chimice organice şi anorganice.
Industria energetică poluează termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic mediul. Astăzi, energia electrică se obţine din sursele convenţionale astfel: 40% - prin arderea ţiţeiului, 27% - din cărbune, 23%- din gaze naturale, 7% - din procese nucleare, 3% - din apă. În termocentrale, în procesul de ardere, se formează gaze cu conţinut de CO2, SO2, SO3, oxizi de azot, compuşi cu arsen, fluor. Energetica contribuie cu 57% la efectul de seră, deoarece emite 55% din totalul de CO2, 15% din CH4, 6% din NO2, 7% din CFC (clorofluorocarburi). Această ramură deţine primul loc la emisiile de oxizi de sulf şi azot, respectiv locul al doilea la emisiile de pulberi. Pulberile se regăsesc aruncate la 10-20 km distanţă, iar oxizii de sulf şi carbon – la peste 1000 km faţă de locul emisiei. Hidrocentralele modifică peisajul, ecosistemele, varietatea şi numărul de specii (reduc numărul peştilor), calitatea apei( prin concentraţia în săruri), apa nefiind potabilă. Apa acumulată în lacuri şi legată prin canale de irigaţii a fost uneori cauza răspândirii unor boli, deoarece conţinea anumiţi paraziţi.
Industria siderurgică elimină pulberi metalice, cancerigene, precum şi pulberi nemetalice de SiO2, calcar, cărbune, cu efecte periculoase asupra aparatului respirator, ochilor şi pielii.
Industria alimentară poluează aerul, apa, solul cu resturi vegetale şi animale rezultate din procesele tehnologice, cu detergenţii utilizaţi la spălare sau cu alte materiale şi produse reziduale. Freonii folosiţi ca agenţi frigrifici, eliberaţi în atmosferă, contribuie la distrugerea stratului de ozon.
Industria petrolului emană gaze, pulberi, CO2 şi SO3, iar prin folosirea combustibililor pe bază de petrol se degajă în atmosferă, fum, hidrocarburi.
Industria materialelor plastice şi a fibrelor sintetice emite gaze detip vinil şi dicloretilamină, compuşi greu degradabili, precum şi sulfură de carbon cu mirosuri care le provoacă animalelor disconfort şi efecte fiziologice nedorite. Stabilizatorii utilizaţi la fabricarea PVC-ului ( compuşi de plumb, cadmiu) au efecte cancerigene.
Industria celulozei şi a hârtiei are numeroase efecte negative asupra mediului natural şi anume: eroziunea solului, dispariţia unor specii din cauza defrişărilor excesive a pădurilor, degajarea aerului urât mirositor şi a apei toxice în urma procesului de lucru. Fabricile de celuloză şi hârtie din SUA au una dintre cele mai mari intensităţi poluante sau emisii dintre cele 74 sectoare industriale monitorizate de guvern. În numeroase ţări în curs de dezvoltare, fabricile pot fi chiar mai poluante, mai ales dacă se bazează pe tehnologii depăşite. China, India şi alte ţări asiatice au mii de fabrici mici care nu deţin niciun sistem de recuperare a substanţelor chimice şi varsă lichidul negru netratat direct în cursurile de apă. La fabricarea hârtiei sunt degajaţi o serie de poluanţi ai aerului, inclusiv compuşi organici volatili, oxizi de azot, de sulf, acetonă, metanol, compuşi de clor, acid clorhidric, acid sulfuric, particule iritante şi monoxid de carbon. Compuşii sulfuroşi sunt cei care dau mirosul caracteristic de ou stricat fabricilor de celuloză care folosesc procedeul cu sulfat. În afară de efectele asupra sănătăţii oamenilor şi ecosistemelor, o parte dintre aceşti poluanţi ai aerului determină unele schimbări climatice, iar alţii distrug stratul de ozon.
Transporturile auto, navale, feroviare şi aeriene emit o serie de poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor: CO2, NO, NO2, hidrocarburi nearse, dioxid de sulf, aldehide. De asemenea, la arderea benzinei aditivate cu plumb sunt emanaţi oxizi de plumb, iar la arderea motorinei- tetraetil şi fum. Agenţii poluanţi emişi au diferite influenţe asupra mediului şi sănătăţii omului.
Oxicarbonismul este intoxicaţia cu oxid de carbon, care provoacă cefalee, ameţeli, astenie, tulburări de vedere, asfixie etc. La depăşirea anumitor limite de concentraţii, hidrocarburile cauzează ameţeli, crampe, decese. Conţinând particule de carbon şi hidrocarburi diverse, fumul reduce vizibilitatea, irită ochii şi aparatul respirator. Acumulat în cantităţi mari, el poate provoca scăderea temperaturii planetei. Dioxidul de carbon nu este toxic, însă determină scăderea concetraţiei de oxigen în aer şi intensifică efectul de seră. Oxizii de sulf, în concentraţii mici, produc iritaţii, afectează aparatul respirator, iar uneori duc chiar la deces.
Transportul este una dintre cauzele principale ale problemei poluării acustice în oraşe. Astfel, în cele mai mari oraşe ale lumii, nivelul poluării sonore atinge 90-100 Db, iar pragul de toleranţă a organului auditiv al omului constituie 130 Db. Prin urmare, poluarea sonoră are efecte negative asupra sănătăţii omului, provocând-i nervozitate, stres, îmbolnăvirea aparatului auditiv.
Surse:
Manual ,, Educaţie ecologică” cl. X-XII
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultură
https://ro.wikipedia.org/wiki/Industrie
Șevcenco Violeta
Clasa a X-a ,,B"
Liceul Teoretic ,,Alexandru cel Bun” Bender
Stropirea livezilor cu pesticide, erbicide, insecticide
Fertilizanții ce produc acidifierea solului.
Halde de steril
Industria energetică
Industria siderurgică
Industria alimentară
Industria celulozei și a hârtiei
Transporturile auto, navale, aeriene, feroviare
În continuare urmează un fragment video cu desen animat, despre ecologia mediului înconjurător. Sperăm ca perspectiva descrisă să nu ne afecteze nicicând, iar în cazul unei situații decisive,omul va face o alegere binegândită în continuitatea vieții pe Pământ.
19 martie 2018, numărul 1
Factorii mutageni și impactul lor asupra geneticii organismelor vii
Factorii mutageni și impactul lor asupra geneticii organismelor vii
Ecologia, apărută ca rezultat a multitudinii de efecte ce acționează în mod direct și indirect asupra mediului, are ca scop explorarea tuturor acestor factori a poluării care împiedică bunăstarea Planetei. Deci, haideți să studiem proveniența factorilor mutageni chimici, fizici și biologici precum și acțiunea lor asupra mediului cu articolul elevilor din clasa a XII-a „B” a Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” Bender.
Articolul prezentat vă oferă informații privind aspectele mediului și a organismelor și mai ales abaterea lor de la starea normală. Veți analiza chiar și modificările la nivel genetic. Noi, elevii, promovăm cunoștințele fundamentale despre factorii mutageni ce aduc daune imense. Deci, realizând acest articol ne-am bazat pe acțiunea mutagenă a cărei studiere este extrem de actuală și de importanță vitală.
Merged-20180304-165745.pdfLucrarea alăturată reprezintă o colaborare dintre mai mulți elevi, la tema Factorii mutageni fizici, în care sunt redate efectele negative asupra organismelor vii.
Acțiunea factorilor mutageni biologici, la fel modifică structura genetică a organismelor vii. De această problemă se preocupă mulți specialiști din domeniu străduindu-se să ofere răspunsuri multașteptate. În baza manualului de biologie de clasa a XII-a și a informației suplimentare elevii au efectuat o comunicare confirm acest subiect. Rezultatul poate fi apreciat în lucrarea cu tema: „ Factorii mutageni biologici”.
Factori-mutageni-biologici-1-1.pdfbiofinal.pdfMerită atenție și influența factorilor mutageni chimici, care au efecte esențiale asupra eredității. Relatarea din lucrarea Factorii mutageni chimici, redă viziunea liceenilor față de acestă problemă strigentă.
Sperăm că subiectele de la tema dată, ne vor crea atitudine responsabilă față de interacțiunea noastră cu mediul înconjurător, deoarece activitatea umană poate provoca cele mai considerabile aberații asupra moleculei de ADN. Totodată, trebuie de menționat că factorii chimici, fizici și biologici sunt componente importante ale evoluției care generează mutații pozitive și negative. Prin acest articol facem un îndemn tuturor vizitatorilor paginii să estimeze la justa valoare importanța ecologiei asupra erorilor genetice nedorite cauzate de acțiunea factorului antropogen.
Șevcenco Violeta
eleva clasei a X-a „B”
Poluarea, parte componentă a vieții consătenilor mei
Poluarea, parte componentă a vieții consătenilor mei
din satul Hagimus,raionul Căuşeni,
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.)[1].
Satul meu natal, cu regret, este și el afectat de situația ecologică precară, ale cărui date statistice le completează pe celea de nivel național. În ultimii 3 ani, gradul de poluare s-a mărit de 2 ori şi sursele ce contribuie la această poluare sunt locurile de acumulare a deşeurilor ,care sunt neprevăzute de administraţia locală. În satul Hagimus, se disting 2 locuri ce împiedică: primul din preajma mănăstirii ,, Marta şi Maria”, iar al doilea loc se află pe culmea dealului de lângă drumul central.
Amplasarea acestor locuri dăunează cultivaţiilor agricole aflate în apropiere. Drept exemplu, lângă mănăstire, se află pădurea de conifere care a suferit din motivul deșeurilor excesive. Bineînţeles, toate acestea au un impact negativ asupra biodiversităţii mediului şi sănătății omului.
Din cauza deşeurilor (de tip: alimentar, chimic) în aer se elimină doze mari de toxine, care provoacă apariţia mutaţiilor. Statistica eliminării gazelor toxice din 2010 până în 2016(datele sunt în tone) ne demonstrează că fiecare an devine tot mai periculos pentru sănătatea oamenilor şi a mediului.
Impactul acestor gaze toxice nu se răsfrânge doar pe biodiversitate, ci și pe aer, sol. Acest fapt influențează și cantitatea precipitaţiilor atmosferice căzute anual. În ultimii 4 ani pentru satul Hagimus este caracteristică o perioada de secetă.
Statistica medie a precipitaţiilor anilor 2013-2017,
rezultatele sunt exprimate în mm/an.
Starea de sănătate a populației este marcată de efectele poluării. După datele statistice prezentate, se observă că în satul Hagimus numărul bolnavilor de anumite afecțiuni puțin diferă de datele orașului Chișinău [2].
În perioada decembrie 2017-februarie 2018, în apropierea mănăstirii ,,Marta și Maria'', s-au tăiat coniferi cu scopul de a vinde lemnul. Aceast fapt a distrus peisajul rustic și a înrăutățit echilibrul ecologic al localității. În primul rând, faptul că pădurea se află lângă locul de acumulare a deşeurilor, asigură prelucrarea maselor de aer şi purificarea aerului 50/100, iar acum toate gazele toxice vin direct spre sat şi oraşul Bender. Totodată, această acţiune a dăunat biodiversităţii, animalele care locuiau în pădure acum sunt nevoite să-şi caute alt adăpost.Pentru a vedea diferenţa dintre pădurea din anul 2017 şi anul 2018 a fost elaborată o fotosesie.
Aspectul pădurii din apropierea s. Hagimus până la defrișare
Defrișarea pădurii din apropierea satului
Tăiere copacilor continuă și în prezent.
Apare senzația pustietății...
Pentru a soluţiona problema poluării este necesar de amenajat locuri specializate pentru depozitarea deşeurilor, de organizarat zile de curăţenie pentru a colecta toate deşeurile din preajma satului.
Folosirea energiei într-un mod raţional contribuie la ameliorarea crizei energetice. Câteva din lucrurile pe care le-ar putea face omul pentru a ameliora criza energetică ar fi:
Evitarea folosirii abuzive a automobilelor și înlocuirea acestora prin: mers, ciclism etc.
Evitarea cumparării bunurilor care sunt ambalate excesiv.
Reciclează!
4. Izolează-ţi casa! Caută crăpăturile din uşi, ferestre şi asigură-te că podul este suficient izolat pentru a păstra căldura casei.
5. Foloseşte aparatura electrocasnică economă: becuri cu un consum scăzut de energie şi baterii reîncărcabile.
6. Economiseşte apa: este necesară o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet deteriorat poate consuma aproximativ 30 de litri de apă zilnic.
În concluzie, vreau să spun că situaţia ecologică în zona noastră depinde în mare măsură şi de noi.Pentru a rezolva problema aceasta trebuie fiecare să o înceapă de la sine, să arunce hârtiile, sticlele, ambalajele doar la urnă, să sădească cât mai mulţi copaci şi să respecte regulile susnumite.
Surse:
Iresponsabili-tatea consătenilor amărăște anturajul localității natale din cauza aruncarii deșeurilor menajere în locurile neautorizate.
Satul meu cu mulți ani în urmă. Diferența-i evidentă între ceea ce-a fost și ceea ce este astăzi.
Căile ferate de cândva nu mai pot fi recunoscute astăzi.
Page updated
Google Sites
Report abuse