Studiu de caz

Cupris:

Maladiile Sistemului Nervos Central

Impactul COVID-19 asupra sistemului imunitar al omului. Devine acesta o normalitate?!

Omul și puterea lui în crearea organismelor noi (OMG)

Investigarea sistemului respirator de către liceeni în laboratorul digital

Acuitatea vizuală

Poluarea ecosistemului acvatic și protecția lui.

Tuberculoza în Republica Moldova

02 decembrie 2020, numărul 6

Maladiile Sistemului Nervos Central

Au realizat: Mirela Mîrzac,

Alexandrina Lungu,

și Zlata Catruc, elevele clasei a XI-a ,,A'', L.T. ,,Alecu Russo'', Cojușna

Anxietate, furie, acte impulsive... Pentru multe persoane din întreaga lume aceste stări au devenit obstacole ce-i împiedica să ducă o viața pe deplin fericită, afectând funcționarea acestora în domenii precum relațiile interumane, munca sau unele activități obișnuite. Totalitatea acestor stări este denumită de medicii neurologi „nevroza”, aceasta reprezentând o tulburare mintală care implică stresul cronic.

În randul adultilor, șansele de a suferi de nevroza sunt cu mult mai mari, iar potrivit Organizației Mondiale a Sanatatii se estimează că 264 de milioane de adulți din întreaga lume au anxietate. (Organizația Mondială a Sănătății, 2017)

Dintre acești adulți, 179 milioane au fost femei (63%) și 105 milioane au fost bărbați (37%). (Date extrase în 2018)

Prevalența tuturor tulburărilor mentale a crescut cu 50% la nivel mondial, de la 416 milioane la 615 milioane între 1990 și 2013. (Organizația Mondială a Sănătății, 2016)

În funcție de vârstă, în SUA s-au înregistrat următoarele date statistice: Aproape o treime (31,9%) dintre adolescenți (cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani) au avut o tulburare de anxietate între 2001 și 2004. Dintre acești adolescenți, grupul de vârstă de la 17 la 18 ani a fost cel mai afectat. (Arhive de psihiatrie generală, 2005)

S-a constatat că anxietatea generalizată afectează de două ori mai mulți adulți cu vârste cuprinse între 26 și 49 de ani în comparație cu grupul de vârstă de 50 sau mai mare. (2014)

Adulții între 30 și 44 de ani au fost cei mai afectați de tulburările de anxietate începând cu 2017, urmat de 22,3% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani și 20,6% dintre tinerii între 45 și 59 de ani.

Persoanele în vârstă de 60 de ani și peste au fost grupa de vârstă cel mai puțin afectată începând cu 2017.

Nevroza e o clasa de tulburări mintale cauzate de expunerea la stres cronic sau conflicte interpersonale și manifestate prin ganduri obsesive, anxietate și instabilitate emoțională. Tulburarile care s-ar încadra în spectrul nevrozelor sunt:

Tulburarea obsesiv-compulsiva;
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva;
Tulburarea de control al impulsurilor;
Tulburarile anxioase, printre care și fobiile.

Cauzele aparitiei nevrozei:

De cele mai multe ori, nevroza apare în urma acțiunii asupra persoanei a trei factori : factori psihosociali, genetici și de vulnerabilitate (experiența cu impact negativ din copilărie)

Factori psihosociali:

prezenta unui eveniment traumatic (deces în familie, pierderea locului de munca, îmbolnăvirea unei persoane dragi);
schimbările importante din viața (mutarea într-un alt oraș, schimbarea locului de muncă);
scăderea energiei psihice în urma unei boli, a subnutriției, a insomniei).

Simptomele nevrozei pot implica:

anxietate, tristețe sau depresie, furie, iritabilitate, confuzie mentală, sentiment scăzut de valoare personală;
simptome comportamentale: apariția fobiilor, vigilență, acte impulsive și compulsive, letargie;
probleme cognitive: gânduri deranjante sau neplăcute, obsesii, negativism și cinism.

Anumite stări de nervozitate implică dependențe, agresivitate, perfecționism, izolare socială ș comportamente socio-culturale necorespunzătoare.

Tratament

Psihiatrii și psihoterapeuții tratează nevrozele într-o varietate de moduri. Abordarea psihanalitică presupune ajutarea pacientului să-și conștientizeze impulsurile reprimate, sentimentele și amintirile traumatice, care stau la baza simptomelor sale. Astfel, pacientul își va îmbunătăți viața printr-o înțelegere mai bună și mai profundă a sinelui. Altă metodă constă în recondiționarea unui pacient printr-un proces cunoscut sub numele de desensibilizare: cineva care se teme de înălțimi, de exemplu, ar putea fi expus (progresiv) la înălțimi mai mari pe perioada mai multor săptămâni. Alte abordări de învățare includ modelarea unui comportament mai eficient, în cadrul căruia pacientul învață prin exemplu. Abordările cognitive și interpersonale includ disputarea gândurilor și a percepțiilor care contribuie la simptomele nevrotice ale pacientului. Acestea se înlocuiesc cu interpretări mai realiste ale evenimentelor externe și cu răspunsuri interne adecvate la acestea. Mulți psihiatri preferă abordări fizice, precum medicamente psihotrope (inclusiv medicamente anti-anxietate, antidepresive și antipsihotice) și terapie electroconvulsivă (electroșocuri). Mulți psihiatri susțin combinațiile acestor abordări.

Reportaj din localitate

În cadrul orei de biologie am efectuat un reportaj în localitate la tema ,,Maladiile sistemului nervos”. Pe lângă persoanele care au fost receptive și au acceptat să raspundă la întrebările noastre am reușit sa luam interviu de la doamna Olesea Pelin, medic la Centrul de Sănătate Cojușna. Dumneaei a oferit, timp de 4 min, detalii despre nevroza psihoza și diferențele dintre acestea.

BSNC.mp4

Lucrătorii medicali ai IMSP Cenrului de Sănătate Publică Cojușna, ne-au oferit informații detaliate despre subiectul abordat în reportaj.

De la stânga spre dreapta, de pe imagine, aveți ocazia să faceți cunoștință cu Olesea Pelin, medic de familie, Larisa Damaschin, șefa Centrului de Sănătate Publică Cojușna, medic de familie, Elena Bebea, asistent medical, Victoria Mîrzac, asistent medical.

Impactul COVID-19 asupra sistemului imunitar al omului. Devine acesta o normalitate?!

A realizat: Ana-Maria Tomov, eleva clasei a XII-a ,,B''

L.T. ,,Alecu Russo'', Cojușna

De mai bine de jumătate de an, populaţia Republicii Moldova se confruntă cu boala COVID-19. Deşi, iniţial, se menţiona că aceasta se manifestă doar la persoanele în etate, din ce în ce mai mulţi tineri sunt afectaţi. În urma situaţiei, am decis să analizăm ce reprezintă Coronavirus şi cum ‘’creşte’’ în ţara noastră.

Introducere

În decembrie 2019 a fost raportată răspândirea unui nou virus respirator în Wuhan, China, numit SARS-CoV-2, care a generat pandemia COVID-19. Noul virus pătrunde în celule mucoasei plâmânilor și intestinului prin niște receptori numiți ACE2. Acest fapt explică simptomele respiratorii și digestive întâlnite din primele zile de boală. Acești receptori sunt implicați și în boala hipertensivă și numărul lor crește odată cu vârsta, de aceea hipertensiunea arterială și vârsta 50+ ani sunt factori de risc pentru suportarea mai gravă a infecției COVID-19.

Ce este COVID-19?

COVID-19 este o boala cauzată de un nou coronavirus, care nu a fost anterior găsit la oameni. Coronavirusurile (CoV) sunt o familie largă de viruși care pot provoca o varietate de afecțiuni, de la răceala obișnuită până la boli mai grave. Un nou coronavirus este o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost găsită până acum la oameni.

Coronavirusurile pot fi răspândite de la animale la oameni (transmisie zoonotică). Pe baza unor studii ample, știm că SARS-CoV a fost transmis de la civet (mamifer mic) la oameni și că MERS-CoV a fost transmis de la dromedar (cămilă) la oameni. În plus, se știe că există alte coronavirusuri care circulă printre animale, dar care nu au infectat încă oamenii.

Virusul COVID se răspândeşte în principal prin picături de salivă sau prin scurgeri din nas, atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută.

COVID-19 la copii

Perioada de incubație la copii (de la momentul infectării până la apariția semnelor de boală) este de la 2 la 14 zile. Copiii infectați elimină virusul la nivel nazofaringian de la 6 la 21 de zile (în mediu 12 zile). Ei suportă boala mai ușor, se recuperează mai rapid și au prognostic mai bun, comparativ cu adulții. Dacă copilul prezintă manifestări clinice, atunci acestea mai des sunt gastrointestinale (diaree), forme severe se întîlnesc foarte rar. Negativarea testului PCR la copii are loc mult mai tîrziu. Sugarii se îmbolnăvesc foarte rar, dar dacă se îmbolnăvesc majoritatea fac forme simptomatice. Copiii cu vîrsta între 1-10 ani se îmbolnăvesc rar și fac forme asimptomatice, iar cei cu vîrsta peste 15-16 ani au o evoluție clinică similară cu cea a adulților.

Simptomele COVID-19

Această boală afectează diferite persoane în moduri diferite. Cele mai frecvente simptome sunt: febra, tusa seacă, oboseala. Simptome mai puţin frecvente: durere de gât, de cap, diaree, conjunctivită, pierderea gustului şi/sau a mirosului, decolorarea degetelor. Simptome grave sunt: dificultăţi de respiraţie, dureri în piept, pierderea vorbirii sau a mişcării.

În medie, durează 5-6 zile de la momentul în care cineva este infectat cu virus pentru ca simptomele să apară, însă poate dura până la 14 zile.

Prevenire COVID-19

Pentru a preveni infecţia şi pentru a încetini transmiterea acestei boli,trebuie să procedezi în felul următor:

1. Spală-ţi mâinile în mod regulat şi corect cu apă şi săpun sau curate-le cu soluţie pe bază de alcool;

2. Menţine o distanţă de cel puţin 1 metru dintre tine şi alte persoane, în special cele care tuşesc sau strănută;

3. Evită să îţi atingi faţa, ochii, nasul;

4. Acoperă-ţi gura şi nasul atunci când tuşeşti sau strănuţi;

5. Rămâi acasă dacă te simţi rău;

6. Abţine-te de la fumat şi alte activităţi care slăbesc activitatea plămânilor;

7. Foloseşte masca în locurile publice şi cu mulţi oameni.

COVID-19 în Republica Moldova

Conform worldometer.info, până în data de 1 noiembrie 2020 au fost înregistrate 76582 cazuri de Coronavirus, dintre care 1800 de persoane au decedat, iar 56312 s-au însănătoşit. În diagrama alăturată, am înserat numărul de cazuri zilnice de îmbolnăviri în perioada 20-30 octombrie. Observăm că numărul creşte continuu. Amintim că primul caz de Coronavirus în Moldova a apărut în data de 8 martie 2020, fiind unul de export, iar cele mai multe cazuri confirmate de îmbolnăviri s-au înregistrat în data de 14 octombrie, recent - 1149. Alte date şi statistici le puteţi vedea, accesând link-ul https://www.worldometers.info/coronavirus/country/moldova/.

Deşi observăm o creştere sporită a numărului de infectaţi, o mulţime de persoane aleg să se trateze acasă, fără a face testul, presupunând în urma unor simptome care apar. Respectiv, putem zice că numărul de persoane îmbolnăvite în realitate este mult mai mare. Aceste persoane se tratează folosind antivirale şi alte medicamente care nu necesită prescripţia medicului, dar şi ducând un mod de viaţă echilibrat, consumând multe lichide, vitamine, fructe,legume. De multe ori, ‘’tratamentul’’ de acasă dă roade după o anumită perioadă.

Concluzie

COVID-19 reprezintă o boală respiratorie care se poate manifesta la persoanele în etate, cât şi la cele tinere. Nu există un tratament specific pentru acesta, dar Organizaţia Mondială de Sănătate afirmă că se lucrezează şi experimentează în găsirea vaccinei contra Coronavirus. Boala, în sine, se manifestă prin febră, tuse şi oboseală. Consecinţele în urma infectării depind de fiecare persoană în parte, fiind grave sau mai puţin grave, uneori soldându-se cu moartea. Multe persoane consideră că acest virus nu există, respectiv, nu se protejează, nu poatră măşti. La moment, restaurantele, localurile, magazinele activează în mod normal, pe alocuri fără a se respecta restricţiile. Tratamentul acasă e o opţiune pentru mulţi. Se folosesc antivirale şi consumul de multă apă. Deci, devine Coronavirus o normalitate sau nu?!

Surse

https://msmps.gov.md/minister/comunicare/covid-19/

https://www.who.int/health-topics/coronavirus#tab=tab_1

https://www.worldometers.info/coronavirus/country/moldova/

https://www.unicef.org/moldova/coronavirus-2019-covid-19

27 ianuarie 2020, numărul 5

Omul și puterea lui în crearea organismelor noi (OMG)

În ziua de azi, auzim cât mai multe despre noile descoperiri și experimente științifice. Procesul de obținere a organismelor modificate genetic a luat amploare și dorim să cunoaștem cât mai mult despre acestea. În urma situației identificate, am întrebat părerile colegilor din Liceul Teoretic „Alecu Russo” Cojușna, sub forma unui chestionar pe care îl puteți analiza în continuare:

Cunoști ce reprezintă organismele modificate genetic?

2. Cum crezi, organismele modificate genetic aduc daune sănătății omului?

3. Cum crezi, în Republica Moldova se comercializează produse fabricate din oragnisme modificate genetic?

4. Enumeră câteva organisme modificate genetic.

5. Ai putea recunoaște organismele modificate genetic?

Ce reprezintă organismele modificate genetic?

Organismele modificate genetic (OMG) sunt, aşa cum le spune şi numele, organisme la care materialul genetic (ADN-ul) a fost modificat într-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de recombinare a ADN- ului.

Proveniența Organismelor Modificate Genetic

Primele alimentele modificate genetic au apărut în 1990 şi au fost obţinute din soia, porumb, seminţe de bumbac şi canola (rapiță).

În 1994 a fost comercializat primul aliment modificat genetic din lume – o roşie (tomată) numită Flavr Savr. Aceasta a fost produsă de o companie din Statele Unite ale Americii. Roşia Flavr Savr a fost creată să fie mai rezistentă, să nu fie nevoie a fi culeasă înainte de a fi complet coaptă [1].

(OMG) trebuie să fie etichetate corespunzator!

Pe eticheta lor trebuie să apară clar menţiunea „modificat genetic” sau „produs din (denumirea ingredientului) modificat genetic”. Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), R. Moldova este în proces de armonizare a legislației europene în prezent, conform căreia autoritățile competente, inclusiv ANSA, va efectua controlul oficial al produselor respective.

Alimentele obţinute din organisme modificate genetic diferă între ele şi trebuie analizate de la caz la caz, fără a se putea emite generalităţi despre siguranţa tuturor alimentelor OMG. De aceea se impune etichetarea produselor cu conţinut de organisme modificate genetic, alegerea aparţinându-i consumatorului

Cei mai mari producători de alimente modificate genetic

SUA este cel mai mare producător de organisme modificate genetic, reprezentând 68% din producţia globală. Este estimat că aproximativ 70% din totalul alimentelor care sunt comercializate au ingrediente modificate genetic. 89% din plantaţiile de soia sunt modificate genetic, 83% din bumbac şi 61% din porumb.

Argentina este al doilea mare producător de organisme modificate genetic, producţia acestei ţări reprezentând 23% din cea globală.

Canada e al treilea producător, cu un procent de 7% din producţia globală. Aici, principalul organism modificat genetic e canola (rapiță) şi reprezintă 80% din producţia totală.

China este a patra ţară ca producător de organisme modificate genetic, reprezentând doar 1% din producţia globală. În China bumbacul e cel mai răspândit ca fiind modificat genetic, iar pe locul doi, aşa cum era de aşteptat, se află orezul [2].

Ecologistul Ilia Trombițchi consideră că în Moldova este necesară o lege care să permită verificarea utilizării produselor ce conțin organisme modificate genetic (OMG).

„Astăzi pe câmpurile Moldovei s-a creat o situație când jumătate din întreaga recoltă de soia și porumb este contaminată cu gene modificate. Astăzi nu are nici un rost să fie adoptată legea care să interzică importul OMG, în cazul în care în lege nu se spune nimic despre ceea ce trebuie făcut cu cele pe care deja le avem", a spus ecologul în cadrul programului „Expertiza", în studioul radio Sputnik Moldova.

Concluzie

Potrivit savanților, circa 78% din soia, 33% din porumb și 24% din rapiță, la nivel mondial, sunt transgenice. Acestea sunt utilizate la producerea mezelurilor, băuturilor dulci, maionezei. În 19 țări din cele 28 ale Uniunii Europene, este interzisă cultivarea culturilor transgenice.

Efectele negative ale OMG nu sunt complet evaluate si consideram ca nu ne putem asuma riscurile pe termen lung in schimbul unui mic profit economic de care vor beneficia doar cativa mari fermieri industriali.

In acelasi timp, monopolul asupra semintelor modificate genetic si cresterea preturilor acestora face numeroase victime in randul fermierilor din alte tari care cultiva OMG. Mai mult decat atat, contaminarea genetica deja demonstrata in intreaga lume, pe care o provoaca OMG are grave consecinte asupra biodiversitatii agricole si a florei spontane.

Asadar, cerem Autoritatilor sa asigure o Romanie fara OMG si o agricultura pentru micii tarani si pentru sanatatea consumatorilor. Pentru mai multe informatii si date actuale despre situatia OMG in Romania, va rugam sa consultati site-ul Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic [2-3].

Surse:

Au realizat:

Suruceanu Sabina

Tomov Ana-Maria

Pogor Mariela, elevele clasei a XI-B a Liceului Teoretic "Alecu Russo".

29 martie 2019, numărul 4

Grigoraș Irina, eleva clasei a XI-B a Liceului Teoretic "Alecu Russo"

Investigarea sistemului respirator de către liceeni în laboratorul digital

Aparatul respirator sau sistemul respirator constituie totalitatea organelor care servesc la schimbul gazos între organism și mediu, asigurând organismul cu oxigen, indispensabil vieții celulelor, și eliminând din organism dioxidul de carbon rezultat din oxidări. Traheea, bronhiile si plamanii sunt organe intratoracice, deci interne. Totusi, datorita structurii lor tubulare, ele comunica direct cu atmosfera, motiv pentru care sunt expuse actiunilor factorilor nocivi existenti in lumea exterioară.

Cauzele bolilor aparatului respirator sunt numeroase si variate; rar izolate, de cele mai multe ori se asociaza doua sau mai multe cauze, care provoaca in acelasi timp sau succesiv aparitia unei boli a aparatului respirator.

Una din cauzele determinante ale aparitiei bolilor aparatului respirator si poate cea mai importanata, este infectia.

In mucoasa cailor aeriene pot sa se cuibareasca si sa se inmulteasca microbi, proveniti in general din caile aeriene superioare (nas, gura, gat, faringe), unde sunt oaspeti obisnuiti, de cele mai multe ori inofensivi. In anumite conditii, sub actinea unor factori favorabili care fie slabesc organismul diminuandu-i rezistenta, fie ca provoaca congestionarea mucoasei, acesti germeni pot sa devina patogeni, adica sa determine aparitia bolilor.

Exista insa si bacterii si virusuri care pot sa provoace boli fara contributia factorilor favorizanti, asa cum se intampla cu unele boli infectioase ca tusea convulsiva, pojarul.

De cele mai multe ori infectarea aparatului espirator se face pe cale aeriana, prin inhalarea microbilor raspanditi prin tuse, stranut, vorbire, sarut. Molipsirea se face mai usor si nummarul de imbolnaviri creste cand virulenta germenilor este mult crescuta si numarul acestora ese foarte mare, ceea ce se intampla in izbucnirile de boli cu caracter epidemic (gripe, viroze,tuse).

În Moldova, bolile respiratorii, precum pneumonia şi gripa, sunt în creştere în ultimii ani. Printre cele mai frecvente afecţiuni respiratorii întâlnite, în special la copii, sunt pneumoniile. Ultimele date ale Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) arată că de la an la an tot mai multe persoane fac pneumonii. Specialiştii spun că maladia se manifestă mai grav la copiii mici şi adulţii cu vârsta de peste 65 de ani, precum şi la cei care suferă de alte afecţiuni pulmonare, cardiace, hepatice, etc.

Potrivit datelor CNSP numărul cazurilor noi de pneumonii și bronhopneumonii în Moldova, în 2015, a constituit 1,6 cazuri la 1.000 de oameni, cu 0,1 mai multe cazuri decât în 2014.

Alte date oferite de Centrul Naţional de Management în Sănătate arată că în 2015, de exemplu, incidenţa infecțiilor respiratorii acute, printre ele şi pneumoniile, la copiii de până la cinci ani, a fost mai mare decât în anul precedent. Mai exact, la o mie de copii au revenit 456 de bolnavi, cu 22 mai mulți decât în 2014 și cu 68 mai mulți decât în 2012.

Specialiştii în Sănătate publică spun că bolile aparatului respirator, în special pneumoniile, reprezintă o problemă actuală pentru sănătatea publică, mai ales că cele mai severe forme de pneumonie pot duce şi la deces. (http://www.e-sanatate.md/News/6336/moldovenii-sufera-tot-mai-mult-de-boli-respiratorii-copiii-cei-mai-afectai)

Vicedirectorul Centrului Naţional de Sănătate Publică, doctorul conferenţiar Valeriu Pantea, a declarat că,în comparaţie cu anul trecut, cazurile de îmbolnăvire cu pneumonii şi bronho-pneumonii acute au crescut de la 24,2 mii până la 35,7 mii, ceea ce reprezintă o creştere de circa 1,5 ori. Şi în cazul tuberculozei se atestă o uşoară creştere. Până la acest moment au fost depistate 2666 de cazuri, comparativ cu 2623 anul trecut.

Pneumonie

Pneumonia este o afecțiune inflamatorie a plămânilor care afectează în primul rând micile cavități cu aer cunoscute sub denumirea de alveole. De obicei, este provocată de o infecție cu virusuri sau cu bacterii și mai rar, de alte microorganisme, de anumite medicamente și de alte afecțiuni, cum ar fi bolile autoimune.

Simptomele tipice includ tuse, durer în piept, febră și respirație grea. Instrumentele de diagnosticare includ radiografia și cultura sputei. Pentru prevenirea anumitor tipuri de pneumonie sunt disponibile vaccinuri. Tratamentul depinde de cauza subiacentă. Pneumonia bacteriană presupusă se tratează cu antibiotice. În cazul în care pneumonia este gravă, persoana afectată este în general internată în spital.

Persoanele cu pneumonie infecțioasă au, deseori, tuse productivă, febră însoțită de frisoane, dispnee, durere în piept, ascuțită sau sub formă de junghiuri, în timpul inspirației profunde, și o rată a respirației crescută. La persoanele în vârstă, confuzia poate fi cel mai important semn.Semnele și simptomele tipice la copiii sub cinci ani sunt febra, tusea și respirația grea și rapidă.

Cauze

Pneumonia este provocată, în primul rând, de infecții cauzate de bacterii sau de virusuri și, mai rar, de ciuperci și paraziți. Deși au fost identificate peste 100 de tipuri de agenți infecțioși, numai câteva sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor. Infecțiile mixte, atât cu virusuri, cât și cu bacterii, pot apărea în până la 45% dintre infecții la copii și în până la 15% dintre infecții la adulți. Agentul cauzal nu poate fi izolat în aproximativ jumătate dintre cazuri, în pofida unor teste atente.

Bacteria Streptococcus pneumoniae, o cauză frecventă a pneumoniei, observată prin microscop electronic

Prevenția include vaccinare, măsuri legate de mediu și tratamentul adecvat al altor probleme de sănătate. Se crede că, dacă s-ar lua măsuri corespunzătoare de prevenire la nivel global, mortalitatea în rândul copiilor ar putea fi redusă cu 400,000 și dacă tratamentul adecvat ar fi disponibil la nivel mondial, decesele în rândul copiilor s-ar diminua cu încă 600,000.

Vaccinarea previne anumite pneumonii bacteriene și virale atât la copii, cât și la adulți. Vaccinurile antigripale au o oarecare eficiență împotriva tulpinilor virale A și B ale gripei. Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) recomandă vaccinarea anuală pentru fiecare persoană începând cu vârsta de 6 luni.

Investigarea stării de sănătate a sistemului respirator este foarte importantă pentru sănătatea întregului organism. Investigarea ne permite sa aflăm dacă suntem posibile victime ale unor infecții, viruși sau boli. Chiar și depistarea unei infecții respiratorii este doar un plus, căci fiind conștienți de starea sănătății ,putem preveni la avansarea bolii la momente mai grave sau chiar critice.Investigarea este necesară pentru confirmarea sănătății noastre, iar făcând acest lucru mai des viața noastră devine mult mai sigură.Sunt cazuri în care pur și simplu o investigație și o intervenție la timp ar fi putut salva viața unui om, dar în țara în care trăim din cauza sărăciei și condițiilor joase de trai multă lume nu iau în considerare sănătatea lor,decât când ajung la momente când practic nu se mai poate de făcut nimic.

Avantajele investigării sistemului respirator prin intermediul senzorilor digitali sunt:

· Obținerea unor rezultate mult mai concrete în vederea unei posibile boli;

· Timp relativ scurt în determinarea stării de sănătate a pacientului;

· Oferă informația pe care investigările manuale pot să le omită sau să le greșească;

· Oferă servicii calitative și indispensabile pentru concluzionarea cu privire la starea sistemului respirator a pacientului.

Senzorii digitali sunt rezultatul modernizării proceselor de investigare a stării de sănătate, monitorizate la un nivel avansat. În prezent, în majoritatea cazurilor, este folosită tehnologia in depistarea infecțiilor sau bolilor. Acest lucru a dus la noi metode de depistare și tratament a bolilor.

Un grup de elevi cu vârste cuprinse între 16-18 ani, din Liceul Teoretic „Alecu Russo” Cojușna, împreună cu profesoara de biologie, Placinta Daniela și cu Diana Coșcodan, doctor în biologie, conferențiar universitar au realizat lucrare practică în laboratorul de biologie, cu scopul investigării stării de sănătate a sistemului respirator prin intermediul senzorilor digitali.

Doamna Coșcodan ne-a explicat și ne-a prezentat cum se realizează investigarea de spirometrie după o introducere cu privire la sistemul respirator al omului.

Au fost testați doi colegi (genul masculin și feminin), cu ajutorul senzorilor digitali NeuLog Respiration Monitor Belt logger sensor NUL-236. Acest senzor vine cu o curea și măsoară presiunea aerului în ea. Presiunea se modifică în funcție de respirație a subiectului. Din valorile măsurate, rata de respirație pot fi calculate în urma parcuregerii următoarelor etape: înregistrarea rezultatelor în confort fiziologic respirator, apoi, în urma unor eforturi fizice.

1. Calcularea și măsurarea ratei respiratorii în confort respirator a colegului de gen masculin.

2. Graficul măsurării efectuate în confort pectoral.

3. Graficul măsurărilor efectuate în confort abdominal

Mihai, ca reprezentat al genului masculin, a obținut valori mai ridicate in cazul testării în zona cutiei toracice, mai mari de 10000 Arb, decât în partea abdominală, mai mici de 5000 Arb, de aici rezultă că la genul masculin prepomină respirația pectorală.

4. Calcularea și măsurarea ratei respiratorii în confort respirator a colegului de gen feminin.

5. Graficul măsurării efectuate în confort abdominal.

6. Graficul măsurării efectuate în confort pectoral.

Gabriela, ca reprezentat al genului feminin, a obținut valori mai ridicate în zona abdominală -5300 Arb, dar în zona pectorală de până la 3800 Arb, de unde rezultă că genul feminin respiră preponderent mai mult prin zona abdominlă decât cea pectorală.

7. Graficul măsurării efectuate în efort pectoral al colegului de gen masculin după câteva genoflexiuni.

8. Graficul măsurării efectuate în efort abdominal al colegului de gen masculin după câteva genoflexiuni.

Mihai, după executarea unui efort fizic a obținut valori mai scăzute în zona pectorală, de până la 6600 Arb, iar în zona abdominală mai crescute, de până la 5700 Arb, de unde rezultă că în urma eforturilor fizice modul de respirație la genul masculin se scimbă din pectoral în abdominal. În cazul unei efectuări mai multor exerciții fizice, determinăm că valorile abdominale depășesc pe cele pectorale.

9. Graficul măsurării efectuate în efort pectoral al colegului de gen feminin după o serie de genoflexiuni.

10. Graficul măsurării efectuate în efort abdominal al colegului de gen feminin după genoflexiuni.

Gabriela, expusă unui efort fizic a dus la schimbarea valorilor și anume valorile obținute în zona abdominală care au scăzut până la 2700 Arb, iar cele pectorale au crescut până la 5400 Arb, de aici rezultă că, valorile respirației pectorale le depășesc pe cele abdominale având loc schimbul tipului de respirație. Din testare deducem că genul feminin expus efortului fizic își schimbă respirația abdominală cu cea pectorală.

O altă lucrare practică de spirometrie ne-a provocat prin faptul, că în baza unor criterii așa ca: vârstă, înălțime, greutate, rasă, fumător sau nefumător, au depins rezultatele noastre. Graficele înregistrate, prezentate mai jos, ne demonstrează cât de precise pot fi datele obținute cu aplicații digitale de ultima generație.

Generalizând rezultatele am determinat, ca din 13 elevi care au efectuat acest test la 8 au spirometrie normală, iar la - 5 restricție moderată.

Datele diagramei ne-au demonstrat cât de important este să respectăm regulile de igiena al sistemului respirator, pentru a fi sănătoși fără probleme de sănătate.

Această experiență ne-a oferit posibilitatea de a ne testa propriul sistem respirator, dar și de a investiga și compara rezultatele și starea de sănătate la un grup anumit de persoane. La îndrumarea specialiștilor în laboratorul de biologie a UST, am invățat lucruri noi folosind senzorii digitali și am dedus conluzii despre necesitatea aceastor experiențe în formarea unei atitudini pozitive față de propria sănătate. La fel, am identificat pe cale experimentală tipurile de respirație la genul feminin și masculin înainte și dupa efort fizic. Oportunitatea respectivă ne motivează să descoperim prin acțiuni de investigare și cercetare lucruri interesante în laboratorul digital de biologie.

Surse:

A elaborat: Grigoraș Irina, clasa a XI-a, LT "Alecu Russo" Cojușna

04 ianuarie 2019, numărul 3

Elevele clasei a XI-a, profil real, din LT „Alecu Russo” Cojușna, Pogîlă Lia, Gabura Cristina, Cociug Valeria, Danilișin Daniela responsabile de desfășurarea activității „Acuitatea vizuală”.

Elevii liceului, curioși de activitate, la pauze au determinat distanța optimă a rândurilor cu litere de la care pot citi.

Procedeul de măsurare a acuității vizuale.

În timpul acitvității cadrele didactice și părinții elevilor din liceu și-au determinat sănătatea analizatorului vizual.

Acuitatea vizuală

Afectiunile ochilor nu se trateaza usor in majoritatea cazurilor. Avand o evoluție lentă si uneori lipsită de simptome, bolile ochilor riscă să genereze complicații grave. Mai mult de jumatate dintre populația Republicii Moldova sunt expuși unor probleme de vedere, motiv pentru care se recomandă efectuarea unor controale oftalmologice regulate dupa varsta de 40 de ani.

Acuitatea vizuală reprezintă o informație despre agerimea/claritatea vederii, legata în special de calitatea imaginilor (care este dependenta de precizia focalizării pe retina), sensibilitatea elementelor nervoase, precum si facultatea interpretativă a creierului.

Astfel, în cadrul Liceului Teoretic „Alecu Russo” Cojușna, elevele din clasa a XI-a, profil real, timp de patru zile au determinat acuitatea vizuală la elevi și cadre didactice.

Materiale necesare pentru realizarea cercetării au fost, tabelul Golovin-Svitsev, arătător, lampa electrică, eran mic pentru acoperirea ochiului. Au fost necesare condiţii în organizarea spaţială a activităţii: pe un perete bine iluminat s-a atârnat tabelul Golovin-Svitsev, de la el s-a măsurat 5 m. până la o linie marcată convențional.

Activitatea a parcurs următoarele etape:

1. Informarea participanţilor cu scopul şi modalitatea de desfăşurare a activităţii.

2. Comunicare succintă despre tabelul Golovin-Svitsev.

Tabelul este format din două parţi, 12 rânduri, în fiecare rând la stânga este indicată distanţa D (în metri), la dreapta V este acuitatea minimă pe care persoana este în stare să o citească de la distanţa de 5 metri.

Rândurile acuităţii vizuale sunt de la 1.0-2.0. În partea stângă sunt litere ale cărei lăţime este egală cu lungimea, la literele din primul rând este egala cu 70 mm, al doilea cu 35 mm, iar ultimul – 7 mm. A doua parte a acestui tabel este formată din litera C care-i întoarsă în diferite părţi.

Tabelul poate determina acuitatea vederii la distanţa de 5 m de la 0.1 (rândul de sus) pâna la 2.0 (rândul de jos). La determinarea acuităţii vederii de la altă distanţă (de exemplu, persoana nu vede literele de la distanţa de 5 m) se foloseşte formula:

V = d / D,

V - acuitatea;

d - distanţa dintre persoană şi tabel;

D - distanţa scrisă pe rândul literei care omul o poate vedea.

3. La distanţa de 5 metri de la tabel, participanții acoperind un ochi cu ecranul mic au început să numească literele de la rândul de sus spre cel de jos, până la momentul când nu mai reușea să determine litera corespunzătoare. Procedura s-a repetat şi pentru celălat ochi.

Rezultatele din tabelul 1 indică starea acuității vizuale la 87 de persoane care au fost testate în caste 4 zile.

Analizând rezultatele din tabel și diagramă putem spune, că sunt persoane cu vedere normală, cu miopie și hipermetropie. Caracteristicile maladiilor depistate le putem analiza în descrierile de mai jos.

Miopia

În ultimele decenii s-a observat o creștere treptată a răspândirii miopiei în lume. Studiile au relevat că mai mult de ¼ din populația lumii suferă de acest viciu de refracție. Frecvența miopiei în ţările dezvoltate constituie 10-25%, iar numărul total de pacienți cu miopie este de aproximativ 700 mil.

Miopia este un defect al vederii, viciu de refractie, care se manifesta prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanta. Globul ocular al persoanelor miope este mai alungit, asa ca imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei.

Este nevoie de lentile divergente pentru a corecta vederea, deplasand imaginea obiectului pe retina.

În jur de 26% din populatia lumii are miopie.

În prezent este recunoscută originea multifactorială a miopiei. În același timp cei mai mulţi cercetători consideră că cel mai important factor –cel ereditar –determină nu atât vederea slabă, cât predispoziția fiziologică către aceasta.

Miopia simplă se caracterizează prin neconcordanţa lungimii ochiului cu puterea lui optică. Aceasta este miopia cea mai des întâlnită.

Prin combinarea miopiei simple cu astigmatismul distingem: miopie cu astigmatism, astigmatism miopic simplu (un meridianprincipal este miop), astigmatism miop compus (ambele meridianeprincipale sunt mioape).

Când miopia este diferită la ambii ochi, această stare se numește miopie anizometropică, iar când un ochi e emetrop, iar celălalt este miop, această stare se numeşte anizometropie miopică simplă.

Miopia care apare în copilăriese numeşte miopie juvenilă.

Miopia nocturnă se întâlneştedoar dacă iluminarea este slabă, la amurg şi pe timp de noapte şi este legată de creşterea răspunsului acomodativ provocat de luminozitatea scăzută. Simptomul principal al miopiei nocturneeste vederea neclară la distanță în condiții de iluminare slabă.

Pseudomiopia este rezultatul creşterii puterii de refracţie a ochiului în legatură cu stimularea excesivă a aparatului de acomodare a ochiului. Se întâlneşte mai frecvent la pacienţii tineri şi este cauzată de efortul vizual sporit la privitulde aproape. Pseudomiopia se întâlneşte la fel de des după traume craniene.

Miopia profesională apare în timpul activităţii îndelungate cu diverse aparate optice (microscopetc.), ceea ce duce la creșterea acomodaţiei.

Miopia degenerativă sau patologică apare la un grad înalt de miopie și este asociată cu cresterea progresivă a lungimii axiale a ochiului, cu leziuni în scleră, coroidă, retină.

Miopia indusă apare sub influenţa diferitor preparate farmacologice (acetilcolina, diureticele tiazidice, sulfonamidele, antihistaminicele, morfinaetc.) sau a unor tulburări metabolice (creşterea glicemiei în diabet).

Tratament:

Tratamentul miopiei este in primul rand in functie de varsta pacientului. La pacientii tineri copii sau adolescenti pana in 18 ani tratamentul este portul corectiei optice adica ocheleri sau lentile de contact.

La pacientii care au trecut de 18 ani si la care viciul de refractie este stabil (nemodificat pe perioda unui an calendaristic) se poate faca un tratament chirurgical cu laser pentru a scapa de dioptrii. Posibilitatea realizarii tratamentului depinde si de numarul diopriilor pacientului si de aspectul topografic al corneei pacientului.

Cauze:

Ereditară - Una din cele mai frecvente cauze este cea genetică, aproximativ 89% din părinții cu miopie având de asemenea copii miopi.
Mediul - Altă cauză importantă este influența mediului asupra mușchilor globului ocular. Astfel că un exces de tonus din partea mușchiului ciliar poate sa antreneze miopia prin spasme ciliare. Și indicele de refracție a cristalinului poate fi modificat sub influența temperaturilor înalte (opacifierea cristalinului). Altă teorie susține că un efort prea mare consolidează mușchii ciliari, micșorând curbura cristalinului.
Combinația factorilor ereditari cu cei de mediu
Patologici - există o serie de afecțiuni care determină apariția miopiei.

Hipermetropia

Hipermetropia este un viciu de refractie, caracterizat prin formarea imaginii in spatele retinei ceea ce face ca imaginea sa devina incetosata.

Persoanele ce suferă de hipermetropie văd totuși relativ mai bine la distanță, deși văd obiectele depărtate mai aproape decât sunt în realitate. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme în a focaliza imaginile apropiate și nu pot realiza activități precum cititul sau cusutul.

Din punct de vedere optic, hipermetropia este contrară miopiei.

Cauze:

Hipermetropia apare cand axul antero-posterior al globului ocular este mai mic decat normal. Hipermetropia este cauzata de un viciu de refractie, caracterizat printr-un deficit de convergenta ce face ca imaginea obiectelor sa se formeze in spatele retinei.

De aceea, la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima) lumina se proiecteaza sub forma unui cerc luminos, responsabil de vederea neclara, ceea ce produce scaderea acuitatii vizuale pentru departare dar si pentru apropiere.

Tratament:

Se face in functie de varsta pacientului. La cei tineri, copii si adolescenti, se face prin portul corectiei optice ochelari sau lentile de contact.

Daca pacientul trece de 18 ani si are dioptria stabila un an calendaristic, poate sa-si faca tratamentul chirurgical laser, chirurgie refractiva. Posibilitatea realizarii tratamentului depinde de aspectul topografic al corneei.

Igiena ochiului

1.Hrănește-ți corect ochii!

Alimentația corectă este poate cel mai important aspect în sănătatea ochilor. Alimentele care oferă cele mai mari beneficii pentru ochi variază de la spanac și somon până la ouă, fasole, nuci, migdale și citrice. În plus, alimentația echilibrată scade riscul apariției diabetului, boală ce afectează vederea în 45% dintre cazuri.

2.Asigură luminozitatea optimă când citești

Când ochii sunt solicitați de citirea unui text de pe un suport de hârtie, asigură-te întotdeauna că ai suficientă lumină. Atunci când te concentrezi asupra ecranului unui gadget, ai grijă ca luminozitatea ambientală să nu fie prea ridicată.

3.Evită oboseala ochilor cauzată de computer

Cel mai bun exercițiu pentru ochii obosiți de computer este focalizarea regulată a privirii către un punct îndepartat într-o direcție diferită de ecran. Astfel, ochii vor fi afectați mai puțin de ecranul PC-ului.

4.Nu sări niciodată peste demachiere înainte de culcare

Mascara devine periculoasă pentru sănătatea ochilor atunci când este utilizată fără reguli de îngrijire clare. Demachiază-te întotdeauna înainte de culcare, pentru a preveni zgârieturile la nivelul globului ocular, ce pot fi provocate de particulele mici de rimel ajuns în ochi.

5.Respectă toate regulile pentru ochelari și lentile de contact

Acceptă sfaturile oftalmologului ca pe o lege atunci când vine vorba de ochelari și lentile de contact. Igiena lentilelor este deosebit de importantă pentru prevenirea unor infecții la nivelul ochilor, ce pot afecta vederea când provoacă unele complicații.

15 iunie 2018, numărul 2

Mocan Carolina, elevă în clasa XII-B, Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" Bender.

Poluarea ecosistemului acvatic și protecția lui.

Date statistice

Actualmente, în Republica Moldova principalele surse de apă potabilă sunt: fluviile Nistru (56%) şi Prut (16%), 120-130 mii de fântâni, dintre care 68.579 sunt folosite ca surse descentralizate de apă potabilă, 6.600 – fântâni arteziene, 600 de izvoare, peste 3.000 de lacuri şi iazuri.
Circa 1,5 mil. de locuitori se alimentează cu apă din peste 132.000 de fântâni şi izvoare săpate şi amenajate manual sau mecanic.
Totodată, în mediul rural, numai 17% din populaţie se alimentează cu apă potabilă prin sisteme centralizate.
Această situaţie se va păstra, din păcate, şi pe viitor, deoarece Republica Moldova nu dispune de sisteme centralizate de alimentare a populaţiei cu apă potabilă, aşa cum se face în ţările avansate din Europa – Germania, Olanda, Anglia, Norvegia, Elveţia, unde toată populaţia este asigurată cu apă potabilă prin sisteme centralizate.

Fluviul Nistru.

Fluviul Prut

Date privind accesul populaţiei la apă şi canalizare:

Numărul sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.

Lungimea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, km.

Ponderea numărului sistemelor de alimentare cu apă dotate cu sisteme de canalizare .

Dotarea locuinţelor cu apeduct şi canalizare (după mediu, % din totalul locuinţelor).

Informaţiile din figurile expuse prezintă starea sectorului, care se caracterizează prin:

- accesul limitat al populaţiei la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare;

- decalajul semnificativ dintre localităţile urbane şi cele rurale privind accesul la sistemele de apă şi canalizare;

- diminuarea ponderii staţiilor de canalizare în raport cu sistemele de alimentare cu apă.

Apa este una dintre cele mai răspândite și mai semnificative substanțe de pe Pământ. Ea asigură existența plantelor și animalelor, determină condițiile climaterice, formează relieful.
Apa circulă permanent între suprafața Pământului și atmosferă, formându-se astfel ciclul hidrologic, sau circuitul apei în natură. Ciclul hidrologic reprezintă unul dintre principalele procese din natură. Apa din oceane, râuri, lacuri, sol și plante se încălzește sub acțiunea Soarelui și a altor surse de căldură și se evaporă în aer, sub formă de vapori de apă.
Vaporii de apă se ridică în straturile superioare ale atmosferei, se răcesc și se transformă în apă sau gheață, formând norii. În momentul în care picăturile de apă sau cristalele de gheață devin destul de masive, ele cad pe suprafața Pământului sub formă de ploaie sau zăpadă.

Apa se găsește pe Pământ din abundență, dar cea mai mare parte a ei nu poate fi folosită. Să admitem că 100 de litri constituie cantitatea totală de apă pe Pământ, dintre care 97 de litri revin apei de mare. Cea mai mare parte din apa potabilă rămasă este reprezentată de ghețari. În cele din urmă, putem întrebuința doar 3 ml din cei 100 de litri de apă: aceasta este apa potabilă obținută din fântânile arteziene sau din râuri și lacuri.

Ploaia și zăpada capturează particule mici de praf (aerozoli), suspendate în aer, iar acțiunea luminii solare determină combinarea apei cu diferite gaze obținute la arderea benzinei și a altor tipuri de combustibil mineral, formând acizii sulfuric și azotic.

Acești poluanți se reîntorc pe suprafața pământului sub formă de ploi acide sau zăpadă acidă.

Acizii din apă dizolvă treptat rocile dure și, în consecință, în apă ajung substanțe solide solubile. Particulele dure și solul, ajungând în apă, reprezintă particulele solide suspendate, care determină tulburarea apei. La pătrunderea în sol, apa contactează cu rocile materne și, astfel, dizolvă anumite minerale. Impuritățile dizolvate sau suspendate în apă determină calitatea apei.

Cantitatea totală de apă care se evaporă de la suprafața pământului pe parcursul unui an se echivalează cu cantitatea anuală de precipitații. Dereglarea unei părți a ciclului hidrologic (de exemplu, dezvoltarea vegetației într-o anumită regiune, recultivarea solurilor) generează modificări în celelalte părți ale ciclului.

Apa participă la diverse reacții chimice, majoritatea substanțelor fiind solubile în apă. Deoarece reprezintă un bun dizolvant, apa în stare liberă se întâlnește foarte rar în natură. Apa conține numeroase impurități naturale și impurități de natură antropogenă, care intervin la diferite etape ale ciclului hidrologic. De prezența acestor impurități depinde compoziția chimică a apei sau calitatea ei.

Gradul de poluare a bazinelor acvatice este determinat, în mare măsură, de avariile întreprinderilor chimice, excesul de îngrășăminte minerale și pesticide utilizate în agricultură, naufragiile vaselor ce transportă petrol, deșeurile toxice și apele menajere.
Folosirea irațională a apelor (în calitate de apă potabilă, pentru irigare) poate duce la secarea râurilor și lacurilor.
De exemplu, debitul râului Nistru a scăzut cu circa 25%.

Sursele principale de poluanți ai bazinelor acvatice sunt:

1. poluanții naturali – generați de procesele naturale care se desfășoară în mediul înconjurător:

1.1. poluanții naturali anorganici (eroziunea eoliană, eroziunea provocată de apă);

1.2. poluanții naturali organici (plantele, animalele, microorganismele).

2. poluanții antropogeni – generați de activitatea omului:

2.1. produsele chimice (îngrășăminte minerale, pesticide);

2.2. produsele petroliere (deșeuri ale transportului marin sau terestru care se scurg în apă);

2.3. produsele radioactive (substanțe radioactive);

2.4. apele reziduale (de la complexele animaliere, întreprinderi, case de locuit);

2.5. apa termică (de la centralele electrice și întreprinderi).

În cazul poluării naturale, bazinele acvatice își pierd capacitatea de autoreglare și se produce „înflorirea“ apei. În urma „înfloririi“ apei se dezvoltă din abundență algele, care contribuie la modificarea culorii bazinului acvatic și la creșterea temperaturii apei, cauzând scăderea concentrației de oxigen și pieirea în masă a peștilor.

Poluarea antropogenă afectează în mare măsură proprietățile fizice, chimice și organoleptice ale apei.Pentru a proteja bazinele acvatice, este necesar să menținem indicii ce asigură calitatea apei. Printre acești indici pot fi menționați:

conținutul de oxigen dizolvat (6 mg/dm3);
conținutul de amoniac (0,1 mg/dm3);
conținutul de cloruri (200 mg/dm3);
conținutul de sulfați (200 mg/dm3);
conținutul de cupru (0,1 mg/dm3);
conținutul de dioxid de carbon (50 mg/dm3) etc.

Protecția ecosistemelor acvatice necesită:

• purificarea mecanică și biologică a apelor reziduale;

• excluderea surselor de poluare în urma activității omului;

• menținerea echilibrului dinamic în bazinele acvatice;

• crearea zonelor de protecție etc.

Protecția ecosistemelor acvatice și terestre-aeriene impune diverse probleme: conservarea și reproducerea diferitor specii de plante și animale, reaclimatizarea animalelor sălbatice pe teritoriile lor inițiale, protecția solurilor contra spălării și eroziunii, prevenirea poluării ecosistemelor naturale, crearea rezervațiilor naturale etc.

În Republica Moldova, bazinele acvatice sunt formate de 3085 de râuri (7 cu o lungime de peste 100 km și 247 cu o lungime de peste 10 km), circa 60 de lacuri, peste 50 de bazine de acumulare, circa 3000 de iazuri și numeroase fântâni arteziene și izvoare.
Procesul de poluare a bazinelor acvatice se caracterizează prin înnămolirea râurilor și lacurilor, creșterea cantității de substanțe organice și, deci, a bacteriilor, impurificarea chimică. În apele țării noastre ajung anual până la 15 mii de tone de poluanți organici, peste 13 mii de tone de particule solide suspendate, circa 35 de mii de tone de poluanți chimici.

Sarcina principală în cadrul protecției mediului înconjurător o reprezintă conservarea biodiversității. Este bine să reținem că natura protejată ne va răsplăti pe deplin, asigurându-ne o viață sănătoasă și o satisfacție sufletească.

Râul Bâc- cel mai poluat râu din Moldova

Agenția Ecologică din Chișinău a efectuat o analiză de laborator a apei din râul Bâc, iar rezultatele arată că normele indicilor de bază sunt depășite de zeci de ori.
„Nivelul oxigenului este micșorat. Cea mai mare depășire este la azotul amoniacal și detergenți care sunt în cantități de zeci de ori mai mari decât norma admisibilă”, a declarat pentru Sputnik Moldova, șefa Secției Analiza Apei din cadrul Agenției Ecologice Chișinău, Ludmila Cherciu.
Interlocutorul Sputnik Moldova a adăugat că, „tot cursul râului Bâc este poluat în cantități foarte mari”.
„Poluanții influențează negativ vegetația și vietățile. Sigur că nu mai avem pești în râul Bâc. Deocamdată, doar broaștele mai supraviețuiesc”, a declarat Cherciu.
Ecologii spun că râul Bâc a devenit cel mai poluat din Republica Moldova. În luna iulie, din cauza apei foarte murdare, în râu, pe porțiunea de lângă localitatea Vatra, au fost găsiți sute de pești morți.

Protectia apelor și a ecosistemelor acvatice

Interzicerea evacuării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa și, în primul rând,a apelor reziduale, comunale și industriale. Acestea trebuie colectate și indepărtate prin sisteme de canalizare sau instalații locale de colectare;
Construirea stațiilor de epurare pentru reținerea și degradarea substanțelor organice poluante conținute în apele reziduale ale localităților și unităților zootehnice înainte de eliminarea lor in apă;
Distrugerea prin dezimfecție a germenilor patogeni conținuți în ape reziduale ale unor instituții (spitale), abatoare, unitățile industriei cărnii;
Înzestrarea cu sisteme de reținere și colectare a substanțelor radioactive din ape reziduale;
Construirea stațiilor sau sistemelor de epurare specifice pentru apele reziduale ale unității industriale în vederea reținerii și neutralizării substanțelor chimice potențial toxice;
Controlul depozitării deșeurilor solide, astfel încât acestea să nu fie antrenate sau purtate în sursele de apă de suprafață sau subterane.

Stație de epurare a apei(Sibiu)

Fragment video cu acțiune de voluntariat organizată de ECODAVA pentru salvarea râului Bâc.

19 martie 2018, numărul 1

Tuberculoza în Republica Moldova

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că Republica Moldova ocupă primul loc în Europa privind numărul de bolnavi și numărul de îmbolnăviri de tuberculoză (TBC). Potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătăţii, în anul 2012, în țara noastă s-au înregistrat 4686 cazuri de tuberculoză, aceste statistici constituind aproximativ 115 cazuri la 100 mii locuitori, în timp ce pentru Europa numărul mediu de îmbolnăviri este de 41 la 100 mii locuitori.
Potrivit Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, cea mai mare incidenţă de îmbolnăviri, în raioanele de pe malul drept al Nistrului, se atestă în raionul Călăraşi – 156 de bolnavi la 100 de mii populaţie, acesta fiind urmat de raioanele Orhei, Străşeni, Rezina, Anenii Noi, Şoldăneşti, Făleşti.
Principalele cauze ale evoluţiei rapide a bolii în ţara noastră sunt: modul nesănătos de viaţă, (cum ar fi: abuzul de alcool, folosirea drogurilor, a tutunului, dar şi a alimentaţiei iraţionale); refuzul pacientului de a se prezenta la medic şi de a se trata, dar şi migraţia.

Radiografie pulmonară (examen cu Raze X) a unei persoane bolnave de tuberculoză în stadiu avansat. Săgețile albe indică infecția în ambii plămâni. Săgețile negre arată cavitatea care s-a format.

Simptome

Daca în organism este prezentă forma latentă a tuberculozei, nu există simptome și aceasta nu poate fi răspândită altor persoane. Dacă există forma activă a tuberculozei, există simptome și infecția poate fi răspândită. Tipul simptomelor sunt în concordanță cu tipul de tuberculoză fie pulmonară (cel mai comun), fie în altă parte a corpului (tuberculoza extrapulmonară). De asemenea pot exista alte afecțiuni cu simptome asemănătoare cu cele ale tuberculozei cum ar fi pneumonia și cancerul pulmonar.

1.Simptomele formei active ale TBC

Simptomele tuberculozei active apar treptat și se desfășoară pe o perioada de câteva săptămâni sau luni. Pot exista câteva simptome ușoare fără ca pacientul să bănuiască prezența infecției.

2.Simptomele obișnuite sunt:

- tuse insoțită de mucus gros, câteodată cu sânge (spută) pe o durata de aproximativ două săptămâni

- bătăi rapide ale inimii (tahicardie)

- gât mărit de volum (afectarea ganglionilor limfatici din aceasta regiune)

3.Alte simptome pot fi:

- febra, frisoane și transpirații în timpul somnului ;

- oboseala și slăbirea forței fizice ;

- pierderea poftei de mâncare și pierdere în greutate fără motive explicabile ;

- scăderi ale amplitudinii respirației, dureri în piept.

Tratament

Tratamentul pentru tuberculoză este gratuit pentru toți pacienții și durează între 6 luni (în cazurile care răspund la tratament) și 24 de luni (pentru tuberculoza rezistentă la tratament, atunci când bacteria suferă mutații).
Primul pas este izolarea pacientului în secții special destinate, unde va rămâne pe tot parcursul tratamentului medicamentos. Ulterior, monitorizarea și eventuala continuare a unui tratament mai slab se pot realiza la domiciliu.
Tuberculoza este 99% vindecabilă dacă tratamentul este urmat corespunzător și dacă se asigură izolarea pacientului și urmarea unui regim alimentar corespunzător. Întreruperea tratamentului duce la agravarea bolii, pericolul permanent de a transmite boala, și cel mai important, decesul.

Tuberculoza văzută la microscop

Dacă doriți să consolidați cunoștințele față de acest subiect, vizionați secvența de mai jos pentru a putea realiza cu brio etapele din proba alăturată.

video-1520270777.mp4

Tuberculoza

Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este o boală infecțioasă frecventă și, de obicei, curabilă, provocată de diferite tipuri de microbacterii, de obicei de Mycobacterium tuberculosis. Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii, dar poate afecta și alte părți ale corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase etc.).
Una din zece infecții latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele afectate.

Contaminarea se produce când inspirăm microbii prezenți în aer. În unele cazuri boala poate fi transmisă de vite, de exemplu consumând laptele nepasteurizat de la un animal infectat. Perioada de incubație este de 4-12 săptămâni, dar infecția poate să persiste luni sau ani înaintea apariției bolii. Un bolnav este contagios mai multe săptămâni după începerea tratamentului.

Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc, strănută sau elimină spută în aer . Cele mai contagioase forme sunt cele cavitare si cele extensive.

Factori de risc:

• Persoane paupere, fără adăpost;

• Infectații HIV;

• Utilizatorii de droguri și alcool în exces;

• Scăderea imunității: transplant de organe, boli autoimune, tratament imunosupresor;

• Afecțiuni cronice: diabet zaharat necontrolat, ciroză, rezecții gastrice etc;

• Persoane din colectivitați gen instituții corecționale, penitenciare, cămine- spital, aziluri;

• Muncitorii expuși la noxe profesionale cu pulberi silicogene care dezvoltă pneumoconioze;

• Factori de mediu: cataclisme, războaie, migrații;

• Vârste extreme: copii mici (<5 ani) și vârstnicii;

• Boli maligne: cancere, limfoame, leucemii.

Profilaxie

Vaccinarea BCG: metoda de protecție antituberculoasă care nu impiedică infectarea, dar previne apariția formelor grave de tuberculoză la copilul mic- meningita și miliara TB.

Vaccinurile BCG acționează prin activarea mecanismelor imunității celulare .Ele se multiplicã în organismul vaccinat şi produc o stimulare antigenicã continuă, într-un interval de timp.Astfel, Vaccinarea conferă o imunitate de duratã, dupã administrarea unei singure doze.

Chimioprofilaxia: impiedică dezvoltarea unei tuberculoze active la persoanele care au venit în contact cu o sursă de infecție.
Controlul transmiterii infectiei TB - masuri generale:
- izolarea și tratamentul prompt al bolnavilor diagnosticați;
- igiena tusei- previne răspândirea bacililor în atmosferă;
- scăderea densitații bacililor în aerul din spațiile închise: ventilație eficientă, lumină naturală (radiația solara), lămpi cu radiații ultraviolete.

Surse bibliografice:

1. Luând cunoștință cu informația despre Tuberculză și vizionarea fragmentul video, alegeți variantele corecte de răspunsuri din testul, Tuberculoza-o bombă cu ceas.

2. Propuneți un program de măsuri argumentate împotriva creșterii numărului de bolnavi de tuberculoză în localitatea natală și în Republica Moldova. Răspunsul cu numele autorului poate fi expediat pe e-mailul ritmbiologic@gmail.com.

Medic rezident în Germania, Klinik für Pneumologie ,,Fachkliniken Wangen'', Botnaru Viorica

Sfatul medicului

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, care afectează preponderent păturile social-vulnerabile, persoanele imunodeprimate.Forma cea mai frecventă a tuberculozei este cea Pulmonară.Pacientul prezintă de obicei tuse, hemoptizii, febră, scădere ponderală.Pacienții infectați trebuie supuși cât mai rapid tratamentului pentru a evita apariția complicațiilor. Profilaxia TB se realiza pe cîteva căi, care nu se exclud, însă sunt complementare: profilaxia nespecifică (sanitară şi socială), profilaxia specifică (vaccinarea, revaccinarea şi profilaxia medicamentoasă).

Deci, profilaxia nespecifică prevede:

Depistarea precoce.
Promovarea alimentaţiei raţionale şi a modului sănătos de viață, recomandări privind ameliorarea condițiilor de trai și de muncă. Consilierea privind: reducerea consumului abuziv de alcool, consumului de tutun și droguri.
Tratamentul maladiilor cronice concomitente.
Supravegherea persoanelor cu risc sporit de imbolnavire TB şi examinarea lor.
Supravegherea persoanelor cu sechele posttuberculoase.
Supravegherea, la necesitate, profilaxia medicamentoasă a contacţilor cu bolnavul de TB.

Profilaxia specifică -Vaccinarea BCG previne eficient dezvoltarea formelor avansate de TB la copii (meningita TB şi TB miliară), însă nu previne infectarea/dezvoltarea TB .

Botnaru Viorica , medic pneumolog

USMF "Nicolae Testemiţanu"

Page updated

Google Sites

Report abuse