Cuprins:
Lucrare practică
MOLECULA SPAȚIALĂ DE ADN
Materiale necesare:
· bandă izolantă colorată (albă, neagră, verde, galbenă, albastră, roșie);
· bandă iluminată (capabilă de a fi fracționată în secțiuni mici);
· cablu (subțire pentru conectarea electrică);
· 2 întrerupătoare;
· tablă de metal(în cazul acesta zincată);
· placă de lemn, ținte,șuruburi;
· foarfece, riglă, radieră ,creion simplu;
· aparate pentru prelucrarea lemnului și a fierului,dar și de sudare.
· baterie de 12 V(dar se acceptă și de 9 V cum am folosit în cazul de față)
Mod de lucru:
1. Tabla de metal zincat o tăiem cu ajutorul unui foarfece pentru fier în 2 benzi metalice de aceeași lungime (1 m) și lățime (2,5 cm),după care le răsucim pentru căpătarea formei spiralate,iar apoi mai tăiem încă o bandă pe care o secționăm în 5 a câte 12 cm lungime și 2 cm lățime și le îndoim ca în imaginea alăturată.
2. Placa de lemn o tăiem pentru a crea baza proiectului sub formă de cutie (mărimile bazei sunt la discreția personală,dar sa fie cu suficient spațiu pentru cabluri și baterie). Apoi se fixează plăcile tăiate cu ținte cu excepția bazei de jos,pe care o vom fixa cu șuruburi la sfârșitul lucrării, pentru a permite lucrul liber în conectarea electrică ce urmează. După măsurăm pe baza superioară locul unde vom amplasa întrerupătoarele, ce va arăta ca în imaginea alăturată.
Tăiem apoi partea destinată pentru locul întrerupatoarelorși le plasăm.
3. Fixăm cu șuruburi pentru lemn benzile metalice pe baza din lemn după modelul moleculei,după care luăm cele 5 fâșii de metal și le fixăm între benzile spiralate la distanțe egale unele de altele , respectând modelul. Capetele șuruburilor sunt înlăturate.Această etapă este reprezentată în imagine.
4. Banda iluminată o tăiem in 5 părți (tăietura se face unde este indicat pe bandă că se permite de tăiat, fiecare are câte 10 cm), după care fiecare parte este sudată ,conectându-se cu porțiuni de cablu de lungimi diferite ,astfel ca secțiunea care se află in partea superioară a moleculei să posede un cablu de lungime mai mare, care să-i permită să ajungă de la banda iluminată până la locul de conectare cu întrerupătorul .Acest fapt se i-a în considerare și la celelalte patru cazuri.
5. Prin benzile spiralate creăm câte o gaură pentru trecerea cablului și căte o gaură in partea superioară a bazei pentru trecerea cablurilor in cutie.După care fixăm benzile iluminate de porțiunile dintre spirale,pe o parte a aceseia, cu ajutorul izolentei colorate după principiul complementarității(adenina reprezintă roșu și complementarul său e timina-albastru,iar citozina –galben și complementarul sau e guanina-verde).
6. Cablurile le fixăm de-a lungul spiralei cu izolenta albă și neagră, astfel ca cablurile ce provin de la porțiunile izolate cu roșu și albastru să se îndrepte către un întrerupător ,iar cele cu verde și galben la celălalt. După care conectăm întrerupătoarele la baterie și acoperim cutia din spate cu șuruburi.
La sfârșit proiectul în momentul aprinderii luminilor arată astfel:
Concluzie:
Pentru crearea unei molecule spațiale de ADN, au fost necesare cunoștințe și din alte domenii, nu numai din biologie, dar și din matematică, fizică ,educație tehnologică.
Cunoștințele în biologie au determinat scopul acestei lucrări, căci dorința de a reda în dimensiuni vizibile molecula de ADN, este ceva inovativ, creativ, a dat imbolt în realizarea acestui proiect.
Matematica m-a ajutat la structurarea unei forme aproape perfecte a proiectului, având de efectuat calcule de lungime și lățime a pieselor pentru determinarea numărului necesar de obiecte, dar și distanțele ce vor urma să fie între ele.
Fizica a vut un rol esențial ,fără de care scopul nu s-ar fi urmat pănă la sfârșit, doarece datorită acestor lumini am evidențiat și accentuat leagea complementarității care are loc între bazele azotate prezente în ADN. Cunoștințele din acest domeniu ne-a permis să cream circuitul electric necesar. Efectul acestuia este că la apăsarea butonului roșu se aprind bazele complementare adenina și timina, iar la apăsarea butonului verde –guanina și citozina.
Educația tehnologică a avut un rol foarte mare în proiect , deoarece am lucrat cu lemnul, metale si materiale la care au fost necesare competențe pe măsură.
Pentru crearea acestui proiect am apelat la ajutorul tatălui meu, întrucăt a fost nevoie de lucrat cu aparate ce pot fi periculoase dacă o persoană fără experiență le va folosi.
A realizat: Grigoraș Irina, clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Alecu Russo”, s. Cojușna, raionul Strășeni.
FIŞĂ DE LUCRU
Scop: Studierea prin intermediul laboratorului virtual McGraw-Hill Biology Virtual Laboratory Exercises, asemănările și diferențele dintre ciclurile celulare ale celulelor normale și celulelor canceroase.
Obiective:
• Identificați diferitele faze ale ciclului celular.
• Compararea și contrastul ciclurilor celulare ale celulelor normale și canceroase.
Procedure:
1. Accesati http://www.mhhe.com/biosci/genbio/virtual_labs_2K8/labs/BL_03/index.html
2. Faceți clic pe monitor pentru a viziona videoclipul despre ciclul celular.
3. Acum faceți clic pe butonul Informații pentru a afla informatii despre celule.
4. Faceți clic pe microscop pentru a începe să învățați despre fazele mitozei
5. Faceți clic și trageți eticheta din partea de sus a ecranului pentru a se potrivi cu celula corespunzătoare sub microscop. Odată ce ați etichetat celulele, faceți clic pe "Check" pentru a vedea dacă aveți dreptate.
6. Așezați mouse-ul peste cutia mică din partea dreaptă a microscopului pentru a vedea diapozitivele de diferite țesuturi, unele canceroase și unele normale. Când vă uitați la un diapozitiv, utilizați butonul "Resetare" pentru a privi un alt diapozitiv al aceluiași țesut.
7. În tabelul de date, numărați și înregistrați numărul de celule pe care le vedeți în fiecare fază a mitozei.
8. Calculați indicele mitotic pentru fiecare țesut utilizând următoarea ecuație: Numărul de celule care se divizează: numărul total de cellule (ex. 1:13 o celulă în metafază și 12 în interfază pentru un total de 13 celule.). Amintiți-vă: numai celulele din interfaza nu se împart în mod activ .
Concluzie: In cadrul lucrarii de laborator am studiat ciclul celular, am comparat tesuturile normale si canceroase. Am observant ca in toate tipurile de cancer, anumite celule ale corpului încep să se dividă fără oprire.
Nume: Cristian Guiruc, jud.Brasov, or. Predeal, LT Mihail Saulescu;
Dunder Igor, jud. Brasov, mun.Brasov, UniTBv
Ceban Cristina, elevă din clasa a XII-a „B”
După cum ştim cu toţii, trăim într-o lume din ce în ce mai poluată, în care zilnic ne luptăm să respirăm aer curat. Tot acest calvar îl putem diminua dacă am încerca să schimbăm ceva în comportamentul nostru faţă de mediul înconjurător. Este responsabilitatea noastră să conştientizăm că utilizarea în exces a resurselor în scopuri inutile ne conduce încet şi sigur spre scăderea longivităţii noastre. A deveni tânăr ecologist înseamnă a fi un procreator de lucruri în vogă.
Putem fi ecologişti, făcând lucruri banale, dar pentru planetă însemnă o schimbare spre bine. Iată câteva dintre ele:
Ceban Cristina, eleva clasei a XII-a „B”, Liceul Teoretic ,,Alexandru cel Bun'' Bender
Astăzi, în ameliorarea plantelor sunt utilizate diferite tehnici, care permit îmbinarea mai multor caractere a diverselor specii de plante în obținerea soiurilor genetic modificate. Cu ajutorul ingineriei genice se obțin hibrizi cu o prductivitate înaltă, rezistenți la factorii nefavorabili ai mediului.
La biologie am efectuat lucrare practică bazată pe acest subiect cu tema Aplicarea unor soiuri de plante de cultură: porumb și floarea-soarelui. În timpul realizării am aflat importanța hibrizilor pentru economia țării și natură, avantajele soiurilor noi de plante, rolul biotehnologiei pentru rezolvarea problemei globale (problema alimentației) și aportul savanților din Republica Moldova în domeniul ameliorării plantelor de cultură. Pentru noi, elevii, această temă reprezintă o perspectivă în orientarea profesională.
Lebedinscaia Carolina, eleva clasei a XII-a „B”
Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” Bender
Pentru mine lucrarea dată a fost utilă. În urma acestei lucrări practice, am descoperit de sine stătător organele ce dovedesc originea comună a unor animale, am diferențiat organele analoge și omoloage găsind asemănările și deosebirile dintre ele. Cunoștințele teoretice de la lecție le-am aplicat în practică totodată mi-am reamintit de unele subiecte din anii precedenți.
Mie, personal, această lucrare mi-a dat posibilitatea de a-mi afla competențele de observare asupra fenomenelor și proceselor biologice și de a evalua cunoștințele personale la tema dată. E o modalitate captivantă de a studia temele disciplinei Biologie.
Petrache Dumitru, elevul clasei a XII-a „B”
Liceul Teoretic „ Alexandru cel Bun” Bender