Pinul negru (Pinus nigra Arn.)

Copac ce poate depăşi 35 m, dar talia diferă mult în raport cu condiţiile ecologice în care pinul se dezvoltă.

Conurile, grupate câte 2-4, stau aproape perpendicular pe lujer, sunt sesile, ovoid-conice, 5-8 cm, simetrice, brune-gălbui lucitoare; marginea superioară a solzului este aproape rotunjită, apofiza proeminentă, la mijloc cu umbelic prevăzut la solzii superiori cu un ghimpe scurt.

Seminţele sunt mari, 5-6 mm, aripate, brune, uneori pestriţe, cu o aripă neagră strălucitoare, la 1 kg intrând circa 50.000 bucăţi.

Maturaţia este bienală, iar conurile se desfac în primăvara anului al treilea. Puterea germinativă este de 40-60%. Maturitatea intervine la 20- 30 ani, iar periodicitatea fructificaţiei este de 2-3 ani. Creşterile sunt destul de mari, din al treilea an mai slabe decât la pinul silvestru.

Acele sunt câte două în teacă, de 8-14 cm, rigide, ascuţite, drepte sau uşor curbate spre lujer, verzi-închis; formează un frunziş mai des decât la pinul silvestru şi durează 4-6 ani.

Ritidomul.

Culoarea negricioasă a scoarţei, lujerilor şi acelor au determinat denumirea de pin negru.

Coroana piramidală, deasă, la bătrâneţe tabulară; pe terenuri pietroase, superficiale coroana este turtită şi tulpina strâmbă şi răsucită.

Lujeri foarte groşi, bruni-negricioşi, glabri; muguri cilindrici, brunicenuşii, mari de 12-24 mm, răşinoşi.

Pin comun (Pinus sylvestris L.)

Înrădăcinarea este în general pivotantă, cu o mare putere de adaptare, de la superficială în turbării şi pe stâncării, la pivotantă, pe soluri nisipoase.

Lemnul are un duramen roşiatic, frumos, cu însuşiri tehnologice bune, dar variabile, în funcţie de staţiune.

Ace dispuse câte două în teacă, 3-7 cm, de lungime variabilă funcţie de bonitatea staţiunii, oarecum rigide, uşor răsucite, durează 2-4 ani, la cădere lăsând cicatrici proeminente; în caz de defoliere, aparatul foliar se reface din mugurii dorminzi ai lujerilor.

Conurile sunt scurt pedicelate, în primul an cât un bob de mazăre, la maturitate de 3-7 cm, ovo-conice, brune sau cenuşii-mat, uşor asimetrice la bază; apofiza este rombică, piramidală sau plană, umbelicul este puţin proeminent plasat la mijlocul apofizei, iar carena este puţin evidentă.

În parcul „Micul Cluj” sunt doar câteva exemplare.

Scoarţa este în tinereţe galben-cenuşie şi formează de timpuriu un ritidom exfoliabil în foiţe lungi subţiri, roşu-cărămiziu, caracteristic; la bătrâneţe, la baza trunchiului ritidomul devine gros şi adânc crăpat bruncenuşiu

Maturitatea este timpurie, la arborii izolaţi la 10-15 ani, iar în masiv la 30-50 ani. Creşterea este rapidă şi susţinută din tinereţe, în primul an realizând 5-10 cm, iar primul verticil apare în anul al treilea.

Lujeri galben-cenuşii, muguri ovoid-ascuţiţi, 6-12 mm, cu solzi alipiţi şi marginea franjurată, puţin răşinoşi.

Longevitatea pinului silvestru este de până la 600 ani.

Coroana la început conică, apoi neregulată, turtită, tabulară, cu ramuri orizontale.

Tulpina este destul de dreaptă, relativ bine elagată în masiv strâns.

Page updated

Google Sites

Report abuse