În cultura română, datinile sau obiceiurile însoțesc momentele cruciale ale existenței omului pe pământ - nașterea, nunta, moartea - și evenimentele calendaristice sau agrare. Termenilor de datină sau obicei - care sunt mai arhaici, li se adaugă neologismele ceremonie și rit.
În folclorul copiilor, poezia obiceiurilor este bogat reprezentată, mai ales cea legată de sărbătoarea creștină a Nașterii Domnului, când copiii sunt învestiți cu rol de „vestitori” și sărbătoarea Anului Nou, a „începutului bun”, pentru care copiii sunt „urătorii„
Teatru popular: Capra, varianta locală Dorobanț, România
Foaie verde și-o alună,
Buna ziua, ziua bună!
Ia deschideți porțile,
Să intre căprițele.
Ța, ța ,ța, căpriță, ța,
Nu te da ,nu te lăsa,
Ța, ța ,ța, căpriță, ța,
Capra noastră-i cu mărgeli,
Cu cercei. cu catifelii,
Joacă vesel căprița ,
Toți îs bucuroși de ea.
Ța, ța ,ța, căpriță, ța,
Nu te da, nu te lăsa,
Ța, ța ,ța, căpriță, ța!
Și pleca-i și eu la târg,
Pe căpriță ca s-o vând,
Și mergând pe drum, mergând ,
Aud din urmă strigând:
-De vânzare-i capra, bade?
- De vânzare!
Cumparatorul:
-Si cât vrei pe ea?
-1000 de lei!
-E blândă, nu împunge?
-E blândă, nu împunge.
(Capra îl împunge pe cumpărător ).
Eu îți dau 500 de lei pe ea pentru ca împunge .
-Decat să-mi dai 500 de un lei pe ea, mai bine îi dau cu un par în cap.(O lovește pe capră, care cade și nu se mai mișcă )
-Valeu, capra noastră a murit!
Ța, ța ,ța, căpriță, ța,
Te-o lovit vreo boala grea,
Sau pe unde-ai colindat,
Veste rea tu ai aflat?
-Baa...da' capra nu-i moartă și nu din pălitură. A leșinat, din cele ce-o aflat.
Scoală tu, căprița mea,
Faptele s-or îndrepta,
Si-acum haide să plecăm,
Și alte case să urăm.
Ța, ța ,ța, căpriță, ța,
Nu te da, nu te lăsa,
Ța, ța ,ța, căpriță, ța!
Ursul, varianta locală Dorobanț, România
Iacă vin și iacă vin,
Călare pe Moș Martin,
Când călare, când pe jos
Ursu-i tare puturos.
De trei săptămâni trecute,
Vin cu ursu’ de la munte
Numa-n coate și-n genunchi.
Ursu meu l-am cumpărat,
10 mii pe el am dat,
Și cu miile l-am luat
La fete de măritat.
Sâmbăta, duminica,
Să se poate mărita.
Cine dracu' să le ia?
E bătrână ca mama,
Da' nici mama nu-i bătrână
Tot mai are-un dinte-n gură.
Și-un dinte și-o măsea,
Să se poată mărita.
Ursu’ meu de la Bacău,
Tare-i prost și nătărău.
C-a mâncat un ciucălău
Ciucălău' era stricat,
Ursu meu s-a-ntoxicat
Nu știu, Doamne, ce să-i fac.
Să-i iau sânge de la cap
De la cap, de la picioare
Vai de mine, ursu' moare!
Eu sunt doctoru’ Costică,
Am în buzunar o sticlă.
Boala ursului o știu:
Păhărelul de rachiu.
Îi dau ursului să bea,
Și pe loc se va scula.
Scoală, ursule-n picioare,
Să te vad cât ești de mare.
Scoală, ursule, de jos,
Nu te face că ești prost.
Mărtinel și Mărtinel,
Când erai mai mititel
Era-i tare frumușel.
De când te-ai făcut mare,
Nu mai dai nici din picioare.
(Ursul îl împinge pe jidan/țigan)
Sa îl salutăm pe domnu’
Că să scoată milionu’,
Sa o salutăm pe doamna
Că să scoată damigeana.
(Face zgomot de trompetă și clopoței)
Steaua sus răsare
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua strălucește
Şi lumii vestește
Că astăzi Curata.
Prea Nevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază.
Şi dacă porniră
Îndată-l găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare
Care bucurie
Şi aici să fie
De la tinerețe
Până la bătrânețe .
Obiceiuri și datini de Crăciun și Anul Nou specifice satului Cotiujeni, raionul Briceni, MD
Sculaţi, sculaţi mari boieri
Florile dalbe
Că vă vin colindători
Florile dalbe
Noapte pe la cântători
Florile dalbe
Nu vă vin cu nici un rău
Florile dalbe
Vi-l aduc pe Dumnezeu
Florile dalbe
Să vă mântuie de rău
Florile dalbe
Faşă albă de mătase
Florile dalbe
Rămâi gazdă sănătoasă
La anul și la mulți ani!
Pluguşorul, varianta locală s.Cotiujeni, Briceni, RM
Mâine anul se -noieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi în cepe a ura
Pe la case a brăzda.
Iarna-i grea,
Omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belşug
Trageţi roata de sub plug.
Ia mai mânaţi mai
Hăi, Hăi!
Colindul de ceată bărbătească Voleirom
varianta locală s.Cotiujeni, Briceni,RM
Voleirom şi flori de măr
La fereastră-n fundul casei
Volerom şi flori de măr
Este-o scoarță mândră-aleasă
Voleirom şi flori de măr
Dar de cine e aleasă
Voleirom şi flori de măr
De stăpâna cea din casă
Voleirom şi flori de măr
Nu ştiu coase sau descoase
Voleirom şi flori de măr
Ştiu că lăcrimioare varsă
Voleirom şi flori de măr
Şi le strânge în păhărele
Voleirom şi flori de măr
Şi le dă la nemurele
Volerom şi flori de măr
Să le a pere de rele
Voleirom şi flori de măr