În folclorul copiilor există o bogată literatură legată de joc - activitatea predominantă a vârstei copilăriei - prin intermediul căruia copilul exersează stabilirea relațiilor cu lumea în care se integrează. Activitatea jocurilor din folclorul copiilor se desfășoară, de regulă, după anumite reguli, asumate de toți participanții. Acestora li se asociază numărătorile, care au funcție dublă; pe de o parte, reprezintă primele exerciții de însușire a numerelor și de educare a limbajului; pe de altă parte, stabilesc ordinea în activitatea de joc, deoarece prin numărători sunt desemnați copiii care vor avea rolurile principale. În această manieră veselă, copiii evită negocierile sau tocmelile, supărarea sau conflictele.
Numărători 1
Două babe scofâlcite,
Pe fotoliu stau trântite.
Beau cafea din două cește
Și vorbesc pe franțuzește:
Parlez-vous? Zice una,
Parlez-vous? Zice -a doua,
Parlez-vous, parlez-vous,
Ieși afară tu!
Numărători 2
Una mia suta lei
Ia te rog pe cine vrei
Din grămadă cu purcei
A lui moș Andrei!
Dacă n-ai pe cine
Ia-mă chiar pe mine !
Numărători 3
Itziri, bitziri, treci la tablă!
Nu știu lecția, doamnă dragă.
Dar ce n-ai învățat?
Că am fost la bal mascat.
Bal mascat îți dau eu ție!
Ai un 3 la geografie
Și un 4 la chimie ,
Itziri, bitziri, treci la loc
Ești un mare...dobitoc.
An-dan-te
An-dan-te
Dize-mane-fre,
Dize-mane-compane ,
An-dan-te.
Tango!
Șade două păsărele.
Amândouă ciripesc,
Eu pe una o iubesc!
Uri, țuri, țanchi.
Una, două ,
Las’ că plouă!
Trei, patru,
Hai la teatru!
Cinci, șase ,
Spală vase!
Șapte , opt,
Porumb copt.
Nouă, zece,
Apă rece.
Ala-bala portocala
Ieși, bădiță, la portiță
Ca te-așteaptă Talion,
Talion, fecior de domn,
Cu căruța satului,
Cu caii împăratului,
Cu biciul cumnatului,
Clanț, zbanț, dorobaț,
Cioc, boc, treci la loc!
Pic, pic, pic,
Pic în sus,
Pic în jos,
Pic pe umăr,
Pic pe dos,
Pic pe cap,
Pic sub crac,
Pic ok
Și ți-o iei!
Curăță ardei
Pentru moș Andrei.
Prinde musca, măi țigane!
Una mie, una ție,
Una lui badea Ilie!
Eni, meni, Eni Meni pica-ja
Pride musca n-o lăsa.
Dacă-i vine,
Dacă -i moartă,
Mănâc-o coaptă,
Cu mărar,
Cu pătrunjel,
Cu untură de cățel,
Cozonacul
Praf, sarmale s-un colac,
Ieși afară cozonac!
Cozonac din Dorohoi,
Ieși afară dintre noi!
Jocul „Țăranul e pe câmp”
Prin rostirea unei numărători este desemnat țăranul, din grupul de copii. Acesta merge în cerc, cântând și bătând din palme împreună cu ceilalți. La versul „El are o nevastă”, își alege dintre copii nevasta. Aceasta îl urmează, iar la versul „Nevasta, un copil” își alege din grup copilul. Și jocul continuă până la ultima strofă. Uneori, ca să intre în rol toți copiii, aceștia improvizează strofe, așa încât să fie ales și ultimul copil. Improvizațiile stârnesc râsul și animă jocul.
Jocul „Podul de piatră”
Se aleg prin numărători doi copii care își vor alege un nume de floare - de exemplu: trandafir și lalea. Se vor așeza faţă în faţă, cu mâinile unite şi ridicate deasupra capului, ca un pod. Între ei se desenează o linie de demarcație. Toți copiii cântă, în timp ce trec, pe rând, pe sub pod (pe sub mâinile celor care formează podul):
Podul de piatră s-a dărâmat
A venit apa şi l-a luat
Vom face altul pe râu, în jos
Altul mai trainic şi mai frumos.
Când cântecelul ajunge la cuvântul „frumos”, jucătorii care formează podul vor lăsa mâinile jos prinzând pe cel care se afla în momentul respectiv sub pod. Este întrebat:
Ce ești? Trandafir sau lalea?
Dacă răspunde „trandafir”, copilul se așază în spatele celui care era trandafir. La fel, dacă e lalea, se așază la spatele celui care era laleaua, ținându-l strâns de talie. Când toți participanții sunt prinși în joc, de o parte sau alta a podului, copiii care erau în rolurile principale de trandafir sau lalea se prind de mâini și trag cu putere, susținuți de coechipierii care se țin de talie. Podul se va rupe, iar câștigători sunt cei care au reușit să-și tragă adversarul peste linia de demarcație.
Jocul „Podul de piatră”
Jocul „Omul negru”
Dintre copiii participanți, sunt aleși, prin numărători: omul negru, mama și un copil. Omul negru va sta deoparte, ascuns în zona beciului. Copilul desemnat i se adresează mamei:
-Mamă, mi-e foame!
Mama îl trimite în beci să-și ia de mâncare, dar omul negru îl sperie. Copilul se întoarce la mama, care îl trimite de trei ori. Apoi merge mama la beci și are un dialog cu omul negru:
-Cine ești?
-Omul negru.
-Ce mănânci?
-Carne de om.
-Ce bei?
-Sânge de om?
-La ce oră vii?
Și omul negru îi spune mamei, la ureche, o oră. Mama se întoarce între copii, se prind de mâini și, învârtindu-se în cerc, cântă: “Ora 1 a sosit/Omul Negru n-a venit/Ora 2 a sosit/Omul Negru n-a venit/ Ora 3 a sosit/Omul Negru n-a venit….Ora 5 a sosit/Omul Negru a venit ...”. Când mama, care ştie ora, strigă “Omul Negru a venit!” jucătorii îşi dau drumul de mâini şi fug încercând să nu fie prinşi de omul negru. Cel care este prins devine “omul negru” și jocul reîncepe.
Jocul Într-o călimară
La acest joc pot participa mai mulți copii. Fiecare copil pune câte cinci degete de la mâini pe o masă și încep numărătoarea rostind urmatoarele cuvinte "Într-o călimara plină cu cerneala, ce fel de culoare ai tu în călimara ta?" Copilul, la care a ajuns numărătoarea spune o culoare pe care o are la haina sa. Și continuă numărătoarea. La cine se oprește spune dacă are aceasta culoare la haina sa, daca are ia un deget din joc, dacă nu mai pune un deget. Câștiga cel care ea toate degetele din joc.
Pe un deal
Rage un măgar
A-U-U!
Ieși afară ,tu!
Șade rața pe butoi
Numără din doi în doi:
Doi, patru, șase,opt, zece
Ieși afară, măi ber-be-ce!
Una, doua,
Patru, nouă,
Sare cloșca
De pe ouă,
A sărit și a fugit
Tu ești bun de a-mi-jit!