În folclorul copiilor există o bogată literatură legată de joc - activitatea predominantă a vârstei copilăriei - prin intermediul căruia copilul exersează stabilirea relațiilor cu lumea în care se integrează. Activitatea jocurilor din folclorul copiilor se desfășoară, de regulă, după anumite reguli, asumate de toți participanții. Acestora li se asociază numărătorile, care au funcție dublă; pe de o parte, reprezintă primele exerciții de însușire a numerelor și de educare a limbajului; pe de altă parte, stabilesc ordinea în activitatea de joc, deoarece prin numărători sunt desemnați copiii care vor avea rolurile principale. În această manieră veselă, copiii evită negocierile sau tocmelile, supărarea sau conflictele.

Jocul „Țăranul e pe câmp”

Prin rostirea unei numărători este desemnat țăranul, din grupul de copii. Acesta merge în cerc, cântând și bătând din palme împreună cu ceilalți. La versul „El are o nevastă”, își alege dintre copii nevasta. Aceasta îl urmează, iar la versul „Nevasta, un copil” își alege din grup copilul. Și jocul continuă până la ultima strofă. Uneori, ca să intre în rol toți copiii, aceștia improvizează strofe, așa încât să fie ales și ultimul copil. Improvizațiile stârnesc râsul și animă jocul.

Jocul „Podul de piatră”

Se aleg prin numărători doi copii care își vor alege un nume de floare - de exemplu: trandafir și lalea. Se vor așeza faţă în faţă, cu mâinile unite şi ridicate deasupra capului, ca un pod. Între ei se desenează o linie de demarcație. Toți copiii cântă, în timp ce trec, pe rând, pe sub pod (pe sub mâinile celor care formează podul):

Podul de piatră s-a dărâmat

A venit apa şi l-a luat

Vom face altul pe râu, în jos

Altul mai trainic şi mai frumos.

Când cântecelul ajunge la cuvântul „frumos”, jucătorii care formează podul vor lăsa mâinile jos prinzând pe cel care se afla în momentul respectiv sub pod. Este întrebat:

• Ce ești? Trandafir sau lalea?

Dacă răspunde „trandafir”, copilul se așază în spatele celui care era trandafir. La fel, dacă e lalea, se așază la spatele celui care era laleaua, ținându-l strâns de talie. Când toți participanții sunt prinși în joc, de o parte sau alta a podului, copiii care erau în rolurile principale de trandafir sau lalea se prind de mâini și trag cu putere, susținuți de coechipierii care se țin de talie. Podul se va rupe, iar câștigători sunt cei care au reușit să-și tragă adversarul peste linia de demarcație.

Jocul „Omul negru”