10. Derapajul

b) daca virajul este spre stanga, forta centrifuga tinde sa deplaseze autovehiculul spre dreapta, catre acostament;

Pentru a evita producerea derapajului in curbe, este necesar ca inainte de intrarea in viraj sa ridicam piciorul de pe acceleratie pana la jumatatea virajului, dupa care se poate accelera treptat.

Reducerea vitezei inaintea intrarii in viraj se face in functie de unghiul virajului si de coeficientul de aderenta al partii carosabile.

3. Actionarea prea brusca a volanului.

Acest lucru se intampla de obicei la soferii incepatori, sau la cei care conduc foarte rar. Este un lucru deosebit de periculos, mai ales ca un sofer incepator sau far veleitati in conducere nu prea are sanse sa redreseza autovehiculul la timp daca a facut o astfel de greseala.

4. Scaderea brusca a aderentei carosabilului.

Se intampla de obicei iarna cand circulam pe un carosabil uscat, si suntem surprinsi de o pata de gheata provocata de conul de umbra al unei cladiri, de curentii de aer care invaluie un podet, s. a..

In cazul in care suntem surprinsi de un astfel de derapaj, trebuie imediat sa ridicam piciorul de pe acceleratie, sa introducem schimbatorul de viteze intr-o treapta inferioara si sa viram in sens opus fata de directia in care fuge botul autovehiculului (in acelasi sens cu spatele).

5. Virajul cu denivelari marunte

In cazul in care partea carosabila este distrusa in zona unui viraj, prezentand o multitudine de gropi de dimensiuni mai mari sau mai mici, autovehiculul care nu-si adapteaza viteza va intra in derapaj.

Vara cand din cauza caniculei asfaltul se inmoaie, la franarea autovehiculelor de mare tonaj covorul asfaltic se aduna, formand mici si dese valurete. Aceste mici denivelari formate de obicei inainte de intrarea in curbe si pana la jumatatea acestora maresc semnificativ intrarea in derapaj a autovehiculelor care nu reusesc sa-si adapteze viteza.

Este bine de stiut ca autovehiculele cu amortizoarele (telescoapele) uzate sau defecte, pierd aderenta mult mai usor decat cele cu o suspensie care se incadreaza in parametrii optimi.

Masuri de contracarare a acestor factori de risc:

- remedierea defectiunilor la sistemul de suspensie al autovehiculului;

- schimbarea amortizoarelor;

- abordarea virajelor cu viteza adaptata la factorii de risc;

6. Anvelopele

Dupa cum este cunoscut cea mai buna aderenta pe un carosabil uscat, este asigurata de rotile cu cea mai mare suprafata de contact.

Din constructie autovehiculele folosesc anvelope de diferite dimensiuni, sau mai bine spus, dimensiunile anvelopelor sunt in functie de modelul autovehiculului, fiecare model fiind dotat cu anvelope de dimensiuni optime.

Cum se poate beneficia de aderenta maxima de la anvelopele cu care este dotat autovehiculul.

a) Asigurarea unei suprafete cat mai mari de contact cu solul.

Daca dorim sa beneficiem de o aderenta cat mai buna, trebuie ca anvelopa sa aiba contact cu solul pe toata latimea benzii de rulare. Pentru acest lucru, periodic trebuie sa verificam presiunea in roti si sa o aducem la valoarea precizata de firma producatoare. Anvelopele cu presiune optima fac contact cu toata latimea benzii de rulare, asigurand astfel aderenta maxima.

O anvelopa cu presiune mai mare decat cea prescrisa va avea o aderebta scazuta, deoarece contactul cu solul se realizeaza doar cu coama (mijlocul benzii de rulare).

Anvelopele care au o presiune mai mica, v-or calca pe umeri, mijlocul benzii de rulare avand tendinta de

a fi impins spre interior catre janta, micsorandu-se astfel suprafata de contact cu carosabilul.

O alta problema care apare in cazul anvelopelor cu o presiune a aerului mai mica decat cea stabilita de constructor, apare in cazul virajelor.

Din cauza presiunii insuficiente, banda de rulare a anvelopei se va deforma si se va deplasa lateral fata de axa geometrica a rotii, ceea ce duce mai usor la derapaj.

b) O alta cauza care poate duce la ruperea aderentei, o constituie anvelopele uzate sau cele cu profil necorespunzator factorilor meteorologici ai anotimpului respectiv.

Masuri de contracarare a acestor factori de risc :

- schimbarea anvelopelor uzate;

- folosirea unor anvelope cu profil si calitati corespunzatoare anotimpului;

- verificarea periodica a presiunii din anvelopa;

- folosirea presiunii stabilite de producator;

- adaptarea vitezei;