Vârful Iedu, Munţii Ţibău
46
Inainte de urcus gasim cateva stanci cu aspect ruiniform (foto 46). Urcam nu inainte de a traversa teritoriul unei stani unde un caine ciobanesc, alb si nelegat ne spune pe limba sa ca acolo e teritoriul lui. Apoi ne inscriem pe o poteca ce duce spre golul alpin (foto 47). Panta devine din ce in ce mai mare, privelistile sunt incantatoare. Muntii Rodnei se vad cel mai bine de aici (foto 48). Un fluture face un popas (foto 49).
47
48
49
50
Mai sus apar stanci izolate. Ne bucuram destul de mult cand intalnim o gaura, crezand ca am descoperit o noua pestera (foto 50). Interiorul este destul de mare, chiar putem sta in picioare (foto 51) si exista o iesire pe partea opusa. Vom afla la intoarcere ca majoritatea acelor gauri au fost adaposturi sapate in primul razboi mondial, posibile grote naturale dar largite apoi de oameni.
51
52
Ceva mai sus, alta stanca (foto 52), alta grota (foto 53).
53
54
Urcam mai departe si incet, incet ajungem in vecinatatea primului varf mai important, Iedu (1517 m) (foto 54). Stanci ruiniforme intalnim si aici (foto 55). Au aspectul unor coloane (foto 56).
55
56
Imediat dupa aceste stanci putem observa continuarea traseului spre celelalte doua varfuri (foto 57). Urcam si pe Varful Iedu, marcat corespunzator (foto 58).
57
58