Creasta Făgăraș / Făgăraşului, parcurgere de la vest spre est: 1. halta Valea Mărului (350 m) - Chica Pietrelor (1606 m)

Timp de parcurgere: 6 ore. Iarna (octombrie - mai) sunt locuri unde zăpada viscolită îngreunează înaintarea. (descărcaţi, gratuit, harta şi ghidul masivului de la)

Traseul debutează din liniştita gară de pe malul Oltului. Parcurs recomandat la urcare numai pe vreme cu suficientă vizibilitate, căci starea precară a marcajului (semne puţine şi rare) ne poate uneori exaspera, mai ales dacă nu dispunem de suficient simţ de orientare. Este de presupus că vom avea bagaj greu iar diferenţa de nivel pe care trebuie să o învingem (1250 metri) poate să pară mai importantă dacă nu avem siguranţă că înaintăm pe poteca bună.

Din gară trebuie să pornim de-a lungul liniei ferate, spre amontele Oltului. Avem de mers cam 1,5 km până când ajungem la Valea Strâmba (traversată de calea ferată, pe un pod). Pe Culmea Păului, pe lângă locuinţele de la baza ei, porneşte drum, apoi este potecă lată spre înălţimi.

După case, se urcă prin vegetaţie mai rară; într-o poiană găsim o stână părăsită/ părăginită (spre dreapta ei, cum urcăm, este izvor). De la stână mergem spre dreapta (sud-est), urcând până pe piciorul de munte din faţă, împădurit; pe el, la stânga, poteca devine clară, apar semnele turistice. După ce trecem de pădure (locul A, vezi harta), spre dreapta se înalţă stâncăriile Strâmbanului (imagini 3620, 3625, 3630 - volumul 3 al ghidului), toponim pe care îl înţelegem dacă vom călca pe marginea lor din dreapta (în sensul de urcare). Tot din zona A se vede, spre sud-vest, muchia care coboară la Olt, peste Bulz (imaginea 3625), marcată tot cu bandă roşie (traseu 2). 

La ieşirea din pădure (A) rămâne să alegem (marcajul este „timid”) dacă ne îndreptăm pe plaiul cu arbori din stânga stâncilor Strâmbanului (cum urcăm) sau dacă - trecând prin scurte perii de pădure cu conifere - mergem pe cărăruia lipăită de marginea spectaculosului abrupt dinspre Valea Curpănului.

Dincolo de Strâmbanu ajungem pe Chica Pietrelor (imagini 20, 30, 3620, 3625, 3630 - volumele 2 şi 3 ale ghidului Munţii Făgăraşului), la o primă întâlnire cu spectacolul peisajului calcaros, rocă ce creează în multe părţi ale masivului, în special pe versantul sudic, forme ample şi de detaliu extrem de atrăgătoare şi interesante (la exterior și subteran). Dincolo de Chica Pietrelor coboară spre nord-vest marcajul cruce roşie, până în localitatea Turnu Roşu (3 ore, traseu 16).

20   Chicile - primele înălţimi mai mari de 1600 metri din vestul Munţilor Făgăraşului - sunt parţial formate pe calcare sau au spre bază zone calcaroase, cu relief specific (traseul 3). Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

30   Chica Pietrelor (traseele 1, 2) este adânc prăpăstioasă pe faţa estică, spre Valea Curpănului (traseul 3). Şaua Prislop este important punct de reper pe traseul 49 (care urcă din sudul masivului spre Chica Fedeleşului). Iar Muntele Vemeşoaia/ Vămeşoaia se află pe traseul 52 - care suie spre creasta principală (zona Lacului Avrig) - pornind tot din localitatea Câineni, ca şi traseul 49. Foto: Ică Giurgiu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

3620   Zona calcaroasă înaltă din vestul masivului, văzută de pe Chica Fedeleşului (traseu 3). Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

3625   Deasupra muchiilor împădurite pe care urcă banda roşie de la Olt (traseele 1, 2) apar zone calcaroase dezgolite. Foto: Ică Giurgiu.

3630   Deasupra muchiilor împădurite pe care urcă banda roşie de la Olt (traseele 1, 2) apar zone calcaroase dezgolite. Foto: Cristian Vărăreanu.