Turnul Ștefan

TURNUL ȘTEFAN

Turnul Ștefan este turnul-clopotniță al fostei biserici catolice "Sfântul Rege Ștefan", edificate în prima jumătate a sec. XIV. Turnul este situat în Piața Cetății, adică piața situată între străzile Crișan și 1 Mai, în imediata apropiere a pieței centrale a orașului medieval (Circulus Fori), azi Piața Libertății.

Prima atestare documentară a bisericii "Sfântul Ștefan" datează din 1347 când Diploma privilegială a lui Ludovic I cel Mare menționează biserica aflată în construcție. Ea va fi terminată în 1376, iar în 1387 este menționat primul paroh- Tibai Petru. Turnul a fost adăugat ulterior; conform tradiției orașului (neatestate documentar), turnul este edificat la inițiativa lui Ioan de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomița (1442) împotriva otomanilor. Construcția turnului începe după anul 1446, însă este finalizată abia în 1468, sub domnia lui Matia Corvinul.

Turnul este refăcut în repetate rânduri după incendii și trăznete care-l afectează într-o măsură mai mic sau mai mare: 1559-1561, 1619. În 1619, turnul primește clopotele și forma de piramidă cu bază pătrată și patru turnulețe. În 1628 se montează câte un ceas cu lună pe fiecare latură.

În 1647, turnul este din nou distrus de un incendiu, iar în 1769 un alt incendiu afectează întreaga biserică, dar comunitatea nu o mai reface (apăruse deja alături biserica iezuită), așa că reface doar turnul. În 1770, turnul primește bulbul de ceapă baroc și pridvorul perimetral.

Un incendiu masiv din 1869 afectează din nou turnul; biserica era deja ruinată la acea dată, nemaifiind refăcută după incendiul din 1769. După acest incendiu din 1869, turnul este reparat cu acoperiș piramidal scund. Abia în 1889-1899 este refăcut cu coiful neogotic care amintește de forma sa inițială.

Este edificat din zidărie din blocuri de piatră cioplită pe plan aproximativ pătrat, cu ziduri groase de cca. 2.30m și cu deschidere totală de cca. 8.30m. Intrarea în turn se face prin ușa dinspre sud. Până la primul etaj se urcă pe o scară îngustă din piatră conformată în spirală, care ajunge la cota +7.5 m. De aici la primul etaj spre etajele superioare până la foișor se urcă pe scări de lemn, până la cotele +17.55 m și +28.40 m. La cota +33.64 m se află foișorul edificat în 1889-1899 pe toate cele patru laturi ale turnului, foișor utilizat azi ca punct de belvedere asupra orașului.

Fațadele sunt simple, din piatră aparentă cu elemente originale gotice din piatră cioplită (de ex. ancadramente ferestre, rozasa și basorelieful Călăului pe fațada sudică); stilul este gotic matur european cu reparații succesive aparținând goticului târziu european și epocilor ulterioare, inclusiv neogotic.

Acoperișul piramidal înalt poartă patru turnulețe pe cele patru colțuri, semn al dreptului de judecată care făcea parte dintre privilegiile medievale ale orașului. Coiful este neogotic și este acoperit cu tablă fălțuită după cu refacerea din 1889-1899; posibil să fi fost acoperit cu țigle solz și cu plumb în conformații mai vechi.

Turnul este clasat pe Lista Monumentelor Istorice cu codul MM-II-m-A-04436.01 și a fost reabilitat în 2011-2012 în cadrul proiectului ”Reabilitarea și promovarea identităţii culturale şi istorice Piaţa Cetăţii – Turnul Ştefan”, derulat de Municipiul Baia Mare și finanțat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 ”Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli de creştere”. Este utilizat azi ca spațiu expozițional administrat de Primăria Baia Mare.